R O M Â N I A

TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ Nr. 569/2013

Ședința publică din data de 24 Octombrie 2013

Tribunalul format din:

PREȘEDINTE: B____ L__________ T___

JUDECĂTOR: M_____ A___ P______

JUDECĂTOR: L____ D____ E_______

GREFIER: M______ D_____

S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE din ROMANIA – prin C______ SA, împotriva Sentinței civile nr. 811/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX, și în contradictoriu cu intimata _________________ Bistrița, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă niciuna dintre părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-au depus la dosar, la data de 24.10.2013, Concluzii scrise formulate de intimată, prin care solicită respingerea recursului, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocațial.

Tribunalul, efectuând verificările impuse de art. 1591 alin. 4 Cod pr. Civilă, constată că este competent general, material și teritorial să soluționeze prezentul recurs, potrivit art. 299 pct. 2 Cod pr. civilă, raportat la art. 2 pct. 3 Cod pr. civilă și la art. 34 alin. 2 din OG. nr. 2/2001.

Totodată, constată că recursul este declarat în termenul legal, scutit de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar, motivat și comunicat.

Față de actele existente la dosar și de împrejurarea că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsa părților, tribunalul reține recursul în pronunțare.

T R I B U N A L U L

Deliberând constată;

Prin sentința civilă nr. 811/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX a fost admisăplângerea contravențională formulată de petenta, S.C. I_____ D__ S.R.L., împotriva procesului verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx, încheiat la data de 30.03.2011 de reprezentanții intimatei C.N.A.D.N.R. – CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ – C.E.S.T.R.I.N. și, în consecință s-a dispus anularea procesului-verbal de constatare a contravenției sus amintit, ca fiind nelegal și a fost obligată intimata să plătească petentei suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx, încheiat la data de 30.03.2011, petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 250 lei, reținându-se în sarcina sa, săvârșirea contravenției prev. de art. 8 alin. 1 din OG 15/2002, constând în aceea că la data de 05.11.2010, ora 19:49, pe DN 17, km. 85+380 m, Tiha Bârgăului, jud. Bistrița-Năsăud, vehiculul categoria A, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX, aparținând petentei, a circulat fără a deține rovinietă valabilă. Potrivit art. 8 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, petenta a fost obligată și la plata tarifului de despăgubire în valoare de 28 EURO.

Potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.

Verificând legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța a reținut că acesta a fost încheiat cu nerespectarea condițiilor de formă prevăzute de dispozițiile O.G. 2/2001 privind regimul contravențiilor.

Procesul verbal de constatare a contravenției este un act administrativ individual, emis în regim de putere publică, de persoane anume prevăzute de lege și pentru punerea în aplicare a legii. Condițiile de valabilitate a unui act administrativ, potrivit doctrinei, sunt ca acesta să fie emis cu respectarea competenței, respectarea formei și a procedurii de emitere a actului, a conformității actului cu actele juridice cu forță superioară precum și cu scopul legii.

În cauză, petentei i-a fost comunicat un înscris intitulat proces verbal de contravenție care nu poartă nici o semnătură olografă, ci conține mențiunea că a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii 455/2001 și HG 1259/2001.

Legea 455/2001 prevede că înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar; iar semnătură electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare. Din aceste dispoziții legale, rezultă că semnătura electronică poate fi încorporată numai unui înscris în formă electronică, destinat a fi citit prin intermediul unui program, nefiind posibilă încorporarea unei semnături electronice, unui înscris în alt format decât cel electronic.

Rezultă că înscrisul comunicat de intimată petentei, intitulat proces-verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx, încheiat la data de 30.03.2011, nu constituie un proces verbal de constatare a contravenției, ci reprezintă dovada faptului că intimata a încheiat procesul verbal, în format electronic.

Însă această modalitate de a încheia procesul verbal, nu respectă condițiile de valabilitate ale proceselor verbale de contravenție, prescrise sub sancțiunea nulității absolute de lege.

Din întreaga economie a OG 2/2001 (drept comun în materie contravențională), rezultă că procesul verbal de constatare a contravenției trebuie să îmbrace forma scrisă (art. 15, 16, 17, 19, 25, 27 privind comunicarea) și să cuprindă mențiunile prevăzute în mod expres de lege. Aceleași dispoziții legale duc la concluzia că procesul verbal în formă scrisă trebuie să fie întocmit pe suport material, iar nu virtual (apt a fi comunicat prin modalitățile prevăzute de lege – „ prin înmânare”, „prin poștă cu aviz de primire” sau prin „afișare”).

Concluzionând, instanța a reținut că legislația în vigoare nu oferă posibilitatea încheierii procesului verbal de contravenție, în format electronic (sau comunicarea acestuia pe cale electronică), prevederile Legii 455/2001, privind înscrisurile electronice și semnătura electronica fiind aplicabile raporturilor juridice de drept privat iar nu raporturilor de autoritate.

Faptul că OG 15/2002 a prevăzut posibilitatea constatării contravențiilor cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, nu înseamnă că și procesele verbale de contravenție prin care se vor constatata aceste fapte, pot fi emise prin aceste mijloace tehnice (în format electronic).

Pentru aceste considerente instanța a apreciat că în cauză nu a fost încheiat un proces verbal (în forma prevăzută de lege), iar lipsa procesului verbal atrage și lipsa răspunderii contravenționale.

Având în vedere starea de fapt expusă și dispozițiile legale incidente, instanța a admis plângerea formulată și a anulat procesul verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx, încheiat la data de 30.03.2011, ca fiind nelegal întocmit.

Față de soluția adoptată, instanța a apreciat că nu mai este necesar a fi analizate celelalte motive de netemeinicie invocate de petentă prin plângerea formulată.

În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, instanța a obligat intimata să achite petentei cheltuieli de judecată în cuantum de 500 lei, reprezentând onorariu avocațial, conform chitanței de la dosar.

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, în termen legal, recurenta COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE din ROMANIA – prin C______ SA solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurată și pe fond respingerea plângerii contravențională și menținerea procesului verbal ca temeinic și legal.

În motivare s-a arătat că potrivit art. 4 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, înscris în forma electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, iar potrivit art. 5 din aceeași lege înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.

Prin urmare dispozițiile legale se aplică înscrisurilor generate în formă electronică, iar înscrisul semnat electronic este asimilat cu privire la condiții, altele decât semnătura și efectele înscrisului sub semnătură privată. Semnătura este o condiție a înscrisului, dar nu se poate susține că semnătura este validată de însăși semnătură în această situație. Astfel, semnătura electronică este un element independent înscris, fie că este sub semnătură privată sau autentică, fie că este o simplă declarație pe proprie răspundere.

Nici o dispoziție legală nu interzice ca semnătura electronică să poată fi aplicată pe înscrisuri autentice.

De asemenea, contravenientului nu i se comunică originalul înscrisului, care este generat electronic, ci o copie, conform art. 25 al. 1 din OG nr. 2/2001 procesul verbal se va înmâna sau după caz se va comunica, în copie contravenientului.

Ca argument suplimentar, chiar dacă ar fi fost concepută să fie aplicată în raporturile dintre privați, privați - autoritate și numai în format electronic, semnarea electronică a proceselor verbale de contravenție de către agentul constatator valorează totuși asumarea celor consemnate în acestea.

În plus, O.G. 2/2001 nu stabilește ce fel de semnătură se aplică pe procesele verbale de constatare a contravenției, olografă sau electronică, lăsând astfel posibilitatea aplicării și a semnăturii electronice, valorificând principiul de drept " ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus" (unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă).

Procesul verbal de constatare a contravenției a fost emis prin Sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR, iar proprietarul/utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date al Ministerului Administrației și Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, în baza protocolului dintre aceasta instituție și C.N.A.D.N.R. S.A.

Se consideră că nu se poate reține culpa C.N.A.D.N.R. S.A.-C.E.S.T.R.I.N., în condițiile în care autovehiculul intimatului fiind identificat în trafic, s-a verificat baza de date cu roviniete valabile și s-a constatat în mod corect că pentru autoturismul acestuia nu există înregistrată rovignieta.

Prin obligarea recurentei la cheltuieli de judecată nu se obține altceva decât descurajarea agenților constatatori de a-și îndeplini atribuțiile de serviciu, adică de a mai constata faptele contravenționale și de a mai genera procesele verbale de constatare a contravenției.

În drept s-au invocat disp. art. 308 alin. 2 Cod procedură civilă, OG 15/2002 și OG 2/2001.

Intimata _________________ a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului , ca netemeinic și nelegal.

În motivare s-a arătat că situația de fapt si de drept reținuta de instanța a atras pronunțarea unei soluții temeinice si legale.

Astfel, intimata a fost sancționată contravențional pentru că a circulat fără a deține rovinieta valabilă pe DN 17 km 85+380m Tiha Bargaului, jud. BN.

Conform art. 16 (6) din OG 2/2001, „In situația in care contravenientul este persoana juridica in procesul-verbal se vor face mențiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare in registrul comerțului si codul fiscal ale acesteia, precum si datele de identificare a persoanei care o reprezintă".

In procesul verbal contestat nu sunt menționate: numărul de înmatriculare la Registrul Comerțului, sediul nu este corect si nici datele de identificare ale persoanei care reprezintă societatea, respectiv, ale administratorului societății care este dl B____ D__, domiciliul acestuia, Codul Numeric Personal si ________ numărul actului de identitate. Sediul intimatei este în Bistrița, Cartier Unirea, nr.95, jud. Bistrița-Năsăud si nu cel menționat in procesul verbal.

Pentru nerespectarea prevederile art. 16 (6) din OG 2/2001 a solicitat anularea procesului verbal de contravenție atacat.

In temeiul art. 17 din OG 2/2001, se solicită anularea proceselor verbale contestate pentru lipsa semnăturii agenților constatatori. Referitor la legalitatea proceselor verbale de constatare si sancționare a contravenției se menționează că acestea au fost încheiate cu nerespectarea condițiilor de forma prevăzute de dispozițiile OG nr. 2/2001. Procesul verbal de constatare reprezintă un act oficial, pentru ca emana de la un agent constatator aflat în exercițiul funcțiunii, face parte din sfera actelor administrative de autoritate cu caracter individual, aflându-ne în prezența unei manifestări de voință a autorității publice, făcută în temeiul și în vederea executării legii pentru a da naștere, a modifica sau a stinge raporturi juridice de drept administrativ. Condițiile de valabilitate a unui act administrativ potrivit doctrinei sunt că acesta să fie emis cu respectarea formei și a procedurii de emitere a actului, a conformității actului cu actele juridice cu forța superioară, precum și cu scopul legii.

Astfel, procesul-verbal, ca orice act administrativ trebuie să îmbrace forma scrisă. Atât OG 2/2001 cât și OG 15/2002 nu prevăd întocmire de către agentul constatator, în forma electronică a procesului-verbal. Pentru a deveni incidente dispozițiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică ar trebui ca procesul - verbal să poată fi emis în format electronic. Potrivit acestei legi înscris în forma electronică reprezintă acea colecție de date în forma electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite opriri intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar. Din întreaga economie a Legii nr. 455/2001 (art 3, art 4) se desprinde concluzia că înscrisurile electronice și semnătura electronică ce le poate fi atașată sunt aplicabile raporturilor juridice de drept privat si nu raporturilor de autoritate. Astfel se consideră că scriptele comunicate de către intimata nu constituie procese-verbale de constatare a contravenție, ci reprezintă o dovada a faptului ca intimata C_____ S.A. - Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica - C______ a încheiat petentei in format electronic un proces-verbal de constatare a contravenției pe care nu 1-a comunicat.

Din conținutul celor procesului verbal contestat anterior reiese că fapta contravențională reținută în sarcina intimatei petente este aceea de a utiliza rețeaua de drumuri naționale fără a deține rovigneta valabilă, fapta prev. și sancționată de art. 8 din OG nr. 15/ 2002 actualizată.

Intimata a fost sancționată contravențional pe motiv că autovehiculul proprietatea acesteia a fost condus fără a deține rovinietă valabilă.

Datorită perioadei mari de timp de la data presupusei fapte contravenționale nu avea cunoștință dacă în datele respective autovehiculul menționat anterior a fost în locul indicat de agentul constatator.

Se consideră că agentul constatator are obligația de a dovedi susținerile din procesul verbal, deoarece intimata beneficiază de prezumția de nevinovăție. In lipsa acestor probe, se consideră că sancțiunea aplicata este neîntemeiată, motiv pentru care se solicită anularea proceselor verbale de contravenție atacate.

În drept s-au invocat disp. OG 15/ 2002 și OG nr. 2/2001.

Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate si din oficiu, conform dispozițiilor art. 3041 Cod proc. civilă, tribunalul constată ca acesta este fondat pentru considerentele ce vor fi relevate:

Prin procesul-verbal de constatare a contravenției atacat, petentul a fost sancționat contravențional pentru fapta de a circula pe drumurile naționale fără a deține rovinietă valabilă.

Astfel cum rezultă din cuprinsul procesului-verbal de contravenție contestat, acesta a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2011 și a HG nr. 1259/2001.

Potrivit art. 4 pct. 2 și 3 din Legea nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică, înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar; iar semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare.

Regimul juridic al înscrisurilor în formă electronică este reglementat în capitolul 2 în cuprinsul articolelor 5-11. Din interpretarea acestor prevederi rezultă că înscrisurile în formă electronică cărora le este atașată semnătura electronică sunt asimilate, în ceea ce privește condițiile și efectele lor, cu înscrisurile sub semnătură privată, iar între cei care le-au subscris și între cei care le reprezintă drepturile are același efect ca actul autentic.

Având în vedere și dispozițiile art. 2 și art. 3 din legea privind semnătura electronică, conform cărora această lege se completează cu dispozițiile legale privind încheierea, validitatea și efectele actelor juridice, nici o dispoziție a prezentei legi neputând fi interpretată în sensul limitării autonomiei de voință și a libertății contractuale a părților, se desprinde concluzia că înscrisurile electronice și semnătura electronică sunt aplicabile raporturilor juridice de drept privat și nu raporturilor juridice de drept public cărora i se circumscrie și procesul-verbal de constatare a contravenției.

Astfel, tribunalul reține că procesul verbal de contravenție este un act administrativ de autoritate cu caracter individual întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, investit cu autoritatea statală pentru constatarea si sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedura specială prevăzuta de lege. Din această perspectivă, procesul verbal de constatare a contravenție contestat trebuie să îndeplinească condițiile specifice de fond și de formă ale actului administrativ individual, în speță cele prevăzute de OG nr. 2/2001 aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002.

Reținând că procesului-verbal de contravenție, ce are natura juridică a unui act administrativ, de drept public, nu îi sunt aplicabile prevederile Legii nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică, atâta vreme cât legiuitorul, prin OG nr. 15/2002, nu a înțeles să deroge sub acest aspect de la dreptul comun în materia contravențiilor, tribunalul apreciază că actele sancționatoare contestate de petent sunt lovite de nulitate absolută, acestea fiind întocmite într-o altă formă decât cea prevăzută de lege.

În ceea ce privesc susținerile recurentei în sensul inexistenței culpe procesuale și a nelegalității sentinței recurate și prin prisma obligării acesteia la plata cheltuielilor de judecată, tribunalul le apreciază ca nefondate, neavând relevanță împrejurarea că autovehiculul petentului a fost identificat în trafic, iar în urma verificărilor în baza de date cu roviniete valabile s-a constatat în mod corect că pentru acest autoturism nu există înregistrată rovinieta, deoarece procesul verbal va fi anulat pentru vicii de formă, tribunalul nepronunțându-se pe fondul cauzei. Culpa recurentei constă tocmai în dresarea proceselor-verbale de contravenție cu nerespectarea cerințelor de formă specifice naturii acestora.

Referitor la criticile vizând cuantumul onorariului avocațial, tribunalul apreciază că suma de 500 lei este proporțională cu complexitatea cauzei și munca prestată de avocat.

Raportat la considerentele de fapt și de drept relevate mai sus, tribunalul, în baza art. 304 pct. 9 raportat la art.312 alin.1 teza II din Codul de proc. civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat.

În temeiul art. 274 Cod proc. civilă, instanța va obliga pârâta să plătească intimatei cheltuieli de judecată parțiale în cuantum de 250 lei reprezentând onorariu de avocat, cuantumul acestora fiind acordat prin raportare la cele două repere stabilite de art. 274 . alin. 3 C. pr. Civ, respectiv la valoarea pricinii și la munca îndeplinită de avocat în acest gen de litigii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE din ROMANIA – prin C______ SA, cu sediul în București, _____________________.401A, sector 6, împotriva sentinței civile nr. 811/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX.

Obligă recurenta să plătească intimatei _________________ suma de 250 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial parțial.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi, 24.10.2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,

B____ L__________ T___ M_____ A___ P______ L____ D____ E_______ M______ D_____

Red/dact

BLT/HVA

4.11.2013/2ex

Jud. fond:M__