document finalizat

R O M Â N I A

TRIBUNALUL T____

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ Nr. 1626/2015

Ședința publică din data de 12 octombrie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE D___ P_____

Judecător G_______ B______

Grefier E_____ B______

Pe rol se află judecarea apelului declarat de apelantul U________ S____ împotriva sentinței civile nr.1754/16.02.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale România S.A., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal, făcut în ședință publică atât la prima cât și la cea de a doua strigare a cauzei au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.

Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 131 Noul Cod Procedură Civilă, constată că, potrivit prevederilor art. 95 pct. 2 Noul Cod Procedură Civilă, este competentă să soluționeze prezenta cauză.

În temeiul dispozițiilor art. 223 s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsa părților de la dezbateri.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și în temeiul dispozițiilor art. 394 din Noul Cod Procedură Civilă, declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare.

TRIBUNALUL :

Deliberând, constată următoarele :

Prin sentința civilă nr. 1754/16.02.2015, pronunțată de Judecătoria Timișoara , în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, s-a respins plângerea contravenționala formulata de petentul U________ S____, împotriva procesului verbal _________ nr.xxxxxxx din 24.06.2011 încheiat de intimata C_______ N________ DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA, și s-a luat act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.

Pentru a pronunța această hotărâre, din analiza materialului probatoriu existent la dosarul cauzei instanța de fond retine următoarea situație de fapt:

Prin procesul verbal _________ nr.xxxxxxx din 24.06.2011 încheiat de intimata C_______ N________ DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA petentul a fost sancționat cu o amenda contravenționala in cuantum de 250lei, pentru savarsirea contraventiei prevazute de art.8 din OG 15/2002, intrucat la data si ora mentionata in procesul verbal petenta fost inregistrata circuland pe DN 7 km411+8650m, pe raza localitatii Sacamas jud. Hunedoara cu autovehiculul nr. de inmatriculare XXXXXXXXX fara a detine rovinieta valabila.

Astfel, se constata ca procesul verbal de contraventie contestat indeplineste conditiile de forma prevazute de art. 16 alin. 1 din OG 2/2001 precum si cele prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute de art. 17 din acelasi act normativ respectiv sunt mentionate numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, faptele savarsite, data comiterii acestora precum si semnatura agentului constatator.

În cea ce priveste sustinerea potrivit căreia procesul verbal de contraventie intocmit de catre agentul constatator este lovit de nulitate, întrucât a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor art 19 din OG nr. 2/2001, nefiind confirmat de catre martor asistent, instanta de fond apreciază ca fiind nefondată, intrucât în conditiile art. 175 N.C.p.c., actul de procedura este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerintei legale s-a adus părții o vatamare care nu poate fi inlăturată decât prin desfiintarea acesteia.

În spetă petenta nu a facut dovada faptului că prin nerespectarea cerinței legale prevăzute de art. 19 din OG nr. 2/2001, respectiv omisiunea menționării unui martor asistent, că i s-a adus acesteia o vătămare care nu poate fi inlăturată în alt mod decât prin desfiintarea actului, nulitatea mai sus menționată prevăzută la art. 19 din OG nr. 2/2001 fiind o nulitate conditionată.

În cea ce priveste sustinerea potrivit căreia procesul verbal de contraventie intocmit de catre agentul constatator este lovit de nulitate, întrucât a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor art 17 din OG nr. 2/2001 in sensul ca nu a fost semnat de agentul constatator, se priveste a fi nefondata intrucat procesul verbal depus la dosarul cauzei a fost tiparit cu ajutorul mijloacelor tehnice ale SIEGMCR si conform prveed. art. 7 al Legii nr. 455/2001 privind semnatura electronica, are asociata semnatura electronica extinsa a agentului constatator, bazata pe un certificat calificat si generata printr-un dispozitiv securizat de creare de semnaturi electronice.

Astfel art. 7 din Legea 455/2001 prevede ca „in cazurile in care, potrivit legii, forma scrisa este ceruta ca o conditie de proba sau de validitate a unui act juridic, un inscris in forma electronica, indeplineste aceasta cerinta daca i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat generata prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii".

Semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, este prezumata a indeplinii conditiile prevazute la art.4 pct.4 (adica este legata in mod unic de semnatar, asigura identificarea semnatarului; este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar; este legata de datele in forma electronica, la care se raporteaza in asa fel incat once modificare ulterioara a acestora este identificabila).

In speta, pe procesul verbal atacat agentul constatator a aplicat o semnatura electronica extinsa bazata pe certificat calificat, astfel ca semnatura sa este prezumata juris ______________________ conditiile art.4 pct 4 din lege.

In plus, O.G. 2/2001 nu stabilete ce fel de semnatura se aplica pe procesele verbale de constatare a contraventiei, olografa sau electronica, lasand astfel posibilitatea aplicarii si a semnaturi electronice, valorificand principiul de drept " ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus" (unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie sa distinga).

Din interpretarea art. 5 din Legea nr. 455/2001, rezulta ca inscrisul care poarta semnatura electronica este asimilat unui inscris sub semnatura privata numai in privinta efectelor conditiilor, nu si sub aspectul naturii juridice a actului astfel semnat. Prin urmare, aceste dispozitii nu restrang domeniul de aplicare al Legii nr. 455/2001 doar la inscrisurile sub semnatura privata, aceasta gasindu-si incidenta deopotriva in cazul tuturor inscrisurilor in forma electronics asfel cum prevad si dispozitiile art. 1 din actul normativ mai sus mentionat, aplicandu-se deci procesului verbal contestat.

Totodata se retine ca potrivit inscrisului depus la dosar de catre intimat procesul verbal de contraventie i-a fost comunicat petentului prin posta, la data de 05.08.2014.

Raportat la art. 14 alin 1 și art. 25 alin.2 din OG nr. 2/2001 probată cu modificarea și completarea prin Legea nr. 180/2002 atunci când o persoană sancționată nu a fost prezentă la întocmirea procesului-verbal sau a refuzat să primească 1 exemplar al acestuia, precum și atunci când sancțiunea s-a aplicat de o altă persoană sa un alt organ decât agentul constatator cerința comunicării procesului verbal și a înștiințării de plată, în scopul întreruperii prescripției executării sancțiunii contravenționale este îndeplinită la data la care procesul verbal a fost depus la oficiul poștal la destinatar.

Raportat la art. 31 alin 1 din același act normativ comunicarea prin afișare este subsidiară comunicării prin poștă, cu confirmare de primire.

Pentru a produce efectul întreruperii prescripției este necesară expedierea actului către contravenient prin poștă, cu aviz de primire.

Din perspectiva aplicării disp. art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001 modalitatea prin care se aduce la cunoștința contravenientului conținutul procesului verbal de contravenție se consideră a fi comunicarea actului prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare, la domiciliu, sediul acestuia, această din urmă modalitate de comunicare funcționând doar subsidiar, atunci când procedura de comunicare prin poștă nu a fost primită.

Asa cum rezulta din inscrisul depus la dosarul cauzei la fila 11 reiese ca procesul verbal de contraventie a fost comunicat petentului prin posta la data de 05.08.2014.

Se are in vedere totodata faptul ca in raport de prezumtia relativa de adevar de care se bucura procesul verbal de contraventie ca inscris oficial, sarcina dovedirii unei situatii de fapt diferite de cea retinuta in cuprinsul inscrisului contestat incumba petentului, potrivit exigentelor art. 249 C__.

In ceea ce priveste sustinerea petentului potrivit careia la data intocmirii procesului verbal autovehiculul era in proprietatea altei persoane, neputand fii in aceste conditii subiect activ al contraventiei instanta de fond o apreciaza ca fiind nefondata intrucat contractul de vanzare cumparare nu este opozabil intimatului CNADNR neavand obligatia de a solicita informatii cu privire la persoana utilizatorului autoturismului surpins in trafic fara rovinieta.

Din prevederile art. 7 si art. 1 din OG nr.15/2002 rezulta ca obligatia de plata a rovinietei ii revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este mentionat in certificatul de inmatriculare; utilizator fiind persoana fizica sau juridica inscrisa in certificatul de inmatriculare, care are in proprietate sau care, dupa caz, poate folosi vehiculul in baza unui drept legal.

Potrivit art.8 din OG nr.15/2002, fapta utilizatorilor romani sau straini de a circula fara a detine rovinieta valabila constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda.

F___ de cele ce preced, instanta de fond a respins plangerea contraventionala formulate de catre petent cu consecinta mentinerii procesului verbal de contraventie ca legal si temeinic intocmit.

Vazand dispozitiile art. 453 C.p.c., intrucat nu s-au solicitat cheltuieli de judecata, acestea nu au fost acordate.

Împotriva sentinței a declarat apel apelantul U________ S____ SRL, susținând că este netemeinică și nelegală, solicitând admiterea căii de atac, schimbarea în totalitate sentinței apelate și, ca urmare a rejudecării cauzei, să se dispună admiterea plângerii contravenționale formulate, să se constate nulitatea absolută a procesului-verbal și să fie obligată intimata la achitarea cheltuielilor ocazionate de prezentul apel.

Motivând cererea în fapt a susținut că, prin procesul-verbal de sancționare a contravenției _________ nr. xxxxxxx/24.06.2011, comunicat reclamantului la 5.08.2014, odată cu somația de executare silită, a fost sancționat contravențional pentru a fi circulat fără a deține rovignetă. Se arată că aș fi circulat pe raza localității Săcămaș, jud. Hunedoara, la 27.12.2010, orelel4.42, cu autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX. S-a aplicat o sancțiune de 250 lei la care s-a adăugat prin înștiințarea de plată o sumă de 115,38 lei.

A arătat în fața primei instanțe, printre altele,că, potrivit art. 19 din OG 2/2001, procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient, în cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. în acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia. Potrivit art. 17, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu. Pentru acest motiv, lipsind semnătura olografa a agentului sancționator, procesul-verbal este nul absolut, impunându-se anularea acestuia.

Instanța de fond a respins plângerea contravențională. Raportat la motivul de nulitate referitor la nesemnarea actului de sancționare, Judecătoria a arătat că procesul verbal a fost tipărit prin mijloace tehnice specifice conform prevederilor art. 7 din Legea 455/2001 privind semnătura electronică, având asociată semnătura electronică extinsă a agentului constatator. Instanța a apreciat că această semnătură întrunește condițiile legale prevăzute de art. 4.4 din Legea suscitată și a considerat că, din moment ce OG nr. 2/2001 nu prevede tipul de semnătură necesar a fi aplicat pe un act de sancționare, se poate folosi raționamentul interpretativ potrivit căruia se poate presupune că legea a avut în vedere și semnătura electronică.

Decizia nr. 6/16.02.2015, publicată în M.Of.nr. 199/25.03.2015, referitoare la recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului privind interpretarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și ale Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, din punctul de vedere al semnăturii agentului constatator necesare legalității procesului-verbal de contravenție, pentru contravențiile sancționate de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii promovat și a stabilit că procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) Ut. a), alin. (2) și (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.

Arată că, potrivit art. 15 al. 2 din Constituția României, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Prin numeroase decizii, care au mers de la o asimilare cu rezerve la o apropiere tot mai mare de caracterul de acuzație penală (Engel c.Olandei, Ozturk c.Germaniei, Zilberberg c.Moldovei, A_____ c.României), CEDO a stabilit similitudinile între cele două proceduri.

Precizează că Decizia ÎCCJ, având puterea unei legi și fiind general obligatorie de la data publicării în M.Of., se va aplica retroactiv prin asimilare cu normele de drept penal proceselor în curs care au ca obiect anularea actelor de sancționare contestate pentru aceste motive.

În drept a invocat dispozițiile art. 34 al.2 din OG nr. 2/2001, art 466 și urm. C.pr.civ

Prin întâmpinare intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale România S.A., a solicitat respingerea apelului si pe fondul cauzei să se mențină Procesul verbal de constatare a contravenției seria Rxxxxxxxxx ca temeinic si legal.

Se susține că instanța de fond a respins plângerea contravenționala împotriva procesului verbal seria Rxxxxxxxxx.

Instanța de fond în mod corect a reținut faptul că procesul verbal a fost întocmit respectând condițiile de formă impuse de art. 16 din O.G. 2/2001 și că nu există vreo cauză de nulitate absolută prevăzută de art. 17 din O.G. 2/2001.

In speța dată, susținerile apelantei sunt nefondate.

Apelantul nu a fost in măsura sa răstoarne prezumția temeiniciei actului constatator, acesta nedepunând la dosar, in fond, dovada ca la data săvârșirii contravenției deținea rovinieta valabila. Pe de alta parte, pe lângă procesul verbal, dovada săvârșirii contravenției o reprezintă proba foto emisa de sistemul SIEGMCR, care atesta prezenta autovehiculului in data, la ora si in locul stipulat in procesul verbal.

Potrivit art. 517 alin 4 C__ " dezlegarea data problemelor de drept judecate, este obligatorie pentru Instanțe de la data publicării deciziei in MO al României, Partea I". Publicarea deciziilor pe pagina de internet a ICCJ si/sau comunicarea lor de către Ministerul Public nu pot fi considerate ca momente de la care sa producă efecte juridice, deoarece legiuitorul nu a prevăzut in mod expres acest lucru si, mai mult, nici unul dintre procedeele mai sus amintite nu au in prezent in Dreptul roman valoarea juridica a actului comunicării sau publicării.

Orice act juridic, inclusiv deciziile ICCJ se aplica destinatarilor numai pentru viitor - ex nune, nu si pentru trecut - ex tune. Efectul ex nune al deciziilor ICCJ constituie o aplicare a principiului neretroactivității, garanție fundamentala a drepturilor constituționale de natura a asigura securitatea juridica si încrederea cetățenilor in sistemul de drept. Pe cale de consecința, efectele deciziei ICCJ nu pot viza decât actele, inacțiunile sau operațiunile ce urmează a se înfăptui in viitor de către autoritățile implicate in activitatea de întocmire si comunicare a procesului verbal de contravenție si a înștiințării de plata, neputând sa reprezinte o lege mai favorabila.

Decizia 6/2015 nu este un act normativ, in înțelesul dat acestei noțiuni de Legea 24/2000-republicata, cu modificările si completările ulterioare, care, in art. 11, face o enumerare limitativa a emitenților unor asemenea acte, printre care nu se regăsește ICCJ prin hotărârile date in interpretarea si aplicarea unitara a legii.

Pe de alta parte, hotărârile ICCJ date in RIL nu pot fi considerate acte normative cu putere de lege, in înțelesul dispozițiilor OG 2/2001 sau a Legii 455 si, din perspectiva faptului ca nu reglementează relații de apărare sociala, nu instituie reguli de conduita si norme de incriminare sau care se refera la răspunderea contravenționala, la temeiurile si limitele acesteia, ci reflecta doar o interpretare a unor asemenea prevederi cuprinse in acte normative elaborate si adoptate conform procedurii de tehnica legislativa aplicabila in materie. A accepta ideea ca soluțiile interpretative pronunțate in Instanța Suprema prin deciziile date in RIL se includ in sfera legii contravenționale ar echivala cu o încălcare a principiului separării puterilor in Stat prin preluarea de către Autoritatea Judecătoreasca a competentelor puterii legislative cu consecința verificării constituționalității respectivelor Hotărâri de către Instanța de C_________ Constituțional.

Recursul în interesul legii este o Cale extraordinară de atac prin care se investește înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării asupra unor probleme de drept ce au fost soluționate diferit de către instanțele judecătorești. Deciziile ICCJ trebuie sa se rezume strict la interpretarea legii, Instanța suprema neputând completa, modifica sau abroga norme cuprinse in lege. In caz contrar se încălca principiul separației si echilibrului puterilor in Stat, consacrat explicit de dispozițiile art. 1 alin ( 4 ) din Constituție, deoarece Instanța ar depăși limitele puterii judecătorești si s-ar manifesta ca o autoritate legiuitoare.

Analizând apelul declarat de apelantul - petent, prin prisma motivelor invocate și din oficiu, a actelor de la dosar, a probelor administrate in cauza si a dispozițiilor legale în materie, tribunalul constata că este fondat pentru următoarele considerente:

Potrivit Deciziei nr.6/2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii ”În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art.4 pct.1-4 și art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art.8 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art.9 alin.(1) lit.a), alin.(2) și alin.(3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator”.

Întrucât Decizia nr.6/2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii este obligatorie pentru instanță chiar dacă este pronunțată ulterior constatării faptei și încheierii procesului-verbal contestat în speță, deoarece scopul acesteia este de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii (în vigoare la data faptei), tribunalul constată că lipsa semnăturii olografe a agentului constatator constituie un motiv de nulitate a procesului-verbal de contravenție contestat.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 480 NCpc, tribunalul va admite apelul declarat de apelantul – petent și va schimba hotărârea apelată in sensul că va admite plângerea contravențională și va dispune anularea procesului-verbal de sancționare a contravenției _________ nr. xxxxxxx/24.06.2011 emis de către C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale România S.A .

In temeiul art. 453 C.P.civ, intimata aflata in culpa procesuala va suporta cheltuielile de judecată ale apelantului în sumă de 230 de lei, reprezentând onorariu avocațial și taxă de timbru în prima instanta si taxa de timbru in apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Admite apelul apelantului U________ S____, domiciliat în Timșoara, ____________________________. C5, __________________, împotriva sentinței civile nr.1754/16.02.2015, pronunțată de Judecătoria Timișoara, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale România S.A., cu sediul în sector 6, București, _____________________. 401A.

Schimba in tot hotărârea atacata.

Admite plângerea contravenționala.

Dispune anularea procesului-verbal de sancționare a contravenției _________ nr. xxxxxxx/24.06.2011 emis de către C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale România S.A

Obliga apelanta la plata cheltuielilor de judecată ale apelantului în sumă de 230 de lei.

Definitiva.

Pronunțată în ședința publică de la 12 octombrie 2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

D___ P_____ G_______ B______

Grefier,

E_____ B______

Red. D.P, XXXXXXXXX 2015.

PI L. R____