Document finalizat
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
TRIBUNALUL T____
SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1950/A/2015
Ședința publică din data de 18 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G_______ B______
Judecător R_____ N___
Grefier A_______ I______ C____
Pe rol se află judecarea apelului declarat de către apelanta __________________ RO SA împotriva sentinței civile nr. 8716 din data de 09.07.2015, pronunțată de către Judecătoria Timișoara în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul ISCTR-I____________ Teritorial 5, având ca obiect – plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Instanța, în temeiul art. 131 alin.1 C.pr.civ., verificându-și competența, constată că potrivit dispozițiilor 95 pct.2 coroborat cu art. 34 alin. 2 din OG nr. 2/2001, este competentă general, material, teritorial și funcțional să soluționeze prezentul apel.
Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL,
Deliberând, asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 8716 din data de 09.07.2015 pronunțată in dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX Judecătoria Timișoata a admis în parte plângerea contravențională introdusă de petenta __________________ S.A. împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ___________, nr. xxxxxxxx/26.03.2015, în contradictoriu cu intimatul ISCTR-I____________ Teritorial 5. A dispus reducerea amenzii aplicate prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ___________, nr. xxxxxxxx/26.03.2015 de la suma de 6.000 lei la suma de 4.000 lei. A menținut în rest procesul-verbal de contravenție.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Prima instanța a reținut că în soluționarea plângerii contravenționale, trebuie avute în vedere dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, potrivit cărora instanța sesizată cu soluționarea unei plângeri verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal, scop în care ascultă petentul și celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat și administrează orice alte probe prevăzute de lege.
Cu privire la motivul de nulitate invocat de către petentă în sensul că în procesul-verbal s-ar fi menționat în mod greșit administratorul societății, prima instanța a reținut că acest aspect atrage nulitatea actului de sancționare doar în ipoteza în care s-ar fi produs petentei o vătămare care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului, ceea ce nu este cazul în speță, din moment ce au fost menționate corect toate celelalte date de identificare.
Sub aspectul temeiniciei actului de constatare și sancționare a contravenției, instanța fondului a reținut că petenta a fost sancționată contravențional în baza art. 8 alin. 2 lit. h din O.G. nr. 37/2007
Prima instanța a constatat că situația de fapt consemnată în cuprinsul procesului-verbal de contravenție corespunde realității, actul de sancționare fiind întocmit în baza tuturor actelor prezentate de către conducătorul auto.
Din înscrisul de la fila 37 a rezultat că șoferul nu a respectat perioada de 9 ore din perioada de repaus zilnic fracționat și a efectuat doar 6 ore și 30 de minute de repaus din data de 05.03.2015 ora 09:12 până în 05.03.2015 ora 15:42. De asemenea, formularul de control în trafic de la fila 35 a fost semnat fără nicio obiecțiune de către conducătorul auto
Instanța de fond nu a luat în considerare înscrisurile depuse la petentă, acestea nefiind prezentate în momentul controlului, având caracter pro causa, iar săvârșirea contravenției a fost constatată personal de agentul constatator în baza tuturor documentelor prezentate în trafic de către conducătorul auto.
Cu privire la sancțiunea aplicată petentei, instanța fondului a constatat că aceasta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 6000 lei, echivalentă cu maximul prevăzut de lege, ori instanța de fond a apreciat că nu se justifică aplicarea unei amenzi la nivelul maxim prevăzut de lege, raportat la criteriile de individualizare prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, astfel că prima instanța a admis în parte plângerea formulată de petentă și a dispus reducerea amenzii aplicate prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ___________, nr. xxxxxxxx/26.03.2015 de la suma de 6.000 lei la suma de 4.000 lei și a menținut în rest procesul-verbal de contravenție.
Totodată, instanța de fond a apreciat că nu se impune înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertismentului, având în vedere gradul de pericol social ridicat al contravenției, dispozițiile legale calificând această faptă ca fiind o încălcare foarte gravă a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 și nr. 165/2014.
Cu privire la cheltuielile de judecată, instanța fondului a luat act că acestea nu au fost solicitate în cauză.
Împotriva sentinței civile nr.8716/09.07.2015, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX, în temeiul art.468 alin.1 Cod pr.civ., a formulat apel apelanta __________________ SA, solicitând admiterea apelului așa cum a fost formulat, respectiv : în principal, anularea procesului verbal de ___________ nr. xxxxxxxx din 26.03.2015, întocmit de agentul constatator R_______ D_____ V_____ din cadrul ISCTR-I____________ Teritorial 5. In subsidiar, solicită înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul dată fiind gravitatea socială scăzută a faptei, scopul societății fiind acela de a nu încălca prevederile legale.
Apelanta consideră că instanța de fond a analizat superficial actele și lucrările dosarului, precum și probele depuse de societate în argumentarea acțiunii prin sentința civilă nr. 8716/2015 din data 09.07.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara.
În acest sens, arată că în mod netemeinic, Judecătoria Timișoara a respins înscrisurile depuse de către societate, deoarece au caracter pro causa, motivare nejustificată având în vedere că bonul din tahograf (raport VDO din data de 05.03.2015, ora 07:08-ora UTC) a fost imprimat de către șofer imediat ce a mutat camionul, respectiv la 05.03.2015 așa cum se și poate observa, menționând și motivul mutării camionului, respectând dispozițiile art. 12 din Regulamentul CE nr. 561/2006. Așadar, caracterul procausa al înscrisului care, potrivit Regulamentului CE nr. 561/2006, dovedește situația de fapt, nu se justifică.
Mai mult, la momentul prezentării bonului în fața agentului constatator, acesta fără justificare, nu a dorit să-l ia în considerare. De asemenea, apelanta consideră fără just temei motivarea Judecătoriei Timișoara cu privire la faptul că formularul de control în trafic a fost semnat fără nici o obiecțiune de către conducătorul auto, acest formular fiind un act de control și nu constituie actul constatator sau sancționator al faptei reținute, formularul având rolul de a atesta efectuarea controlului. Mai mult, în cuprinsul formularului de control în trafic ________ nr. xxxxxxxxx/25.03.2015 nu există nici o rubrică destinată obiecțiunilor sau mențiunilor prin care persoana sancționată, și nu șoferul autocamion, să-și poată arăta poziția față de faptele reținute în sarcina sa. Șoferul autocamion are calitatea de prepus al S.C. __________________ S.A., iar nu pe aceea de reprezentant legal cu drept de a formula obiecțiuni și de a angaja societatea, semnând în numele acesteia.
In ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere prin care s-a solicitat înlocuirea amenzii cu avertismentul, apelanta critică faptul că instanța a apreciat că nu se impune înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertismentului, având în vedere gradul de pericol social ridicat al contravenții, dispozițiile legale calificând această faptă ca fiind o încălcare foarte gravă a Regulamentului CE nr. 561/2006 și nr. 165/2014.
Față de împrejurările concrete privind situația de fapt descrisă anterioară, apelanta consideră că sancțiunea avertismentului este o sancțiune proporțională cu pericolul social concret al faptei săvârșite.
Intimatul I____________ DE S___ PENTRU CONTROLUL IN TRANSPORTUL RUTIER, ISCTR - REGIUNEA NR.5, în temeiul disp. art.205-206 C.pr.civ., a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului ca neîntemeiat.
Intimatul consideră ca sentința civila pronunțata de instanța de fond este temeinica si legala, procesul verbal de constatare a contravenției face dovada deplina asupra situației de fapt si a încadrării in drept a faptei până la proba contrarie, fiind întocmit cu respectarea normelor legale imperative prev. de OUG 2/2001. De asemenea, intimata apreciază că motivele invocate de apelanta sunt lipsite de temei.
În privința individualizării sancțiunii , raportat la art.21 alin.3 din OG 2/2001-privind regimul juridic al contravențiilor, intimata solicită să se constate că petenta nu se afla la prima abatere de acest fel , aceasta fiind o practica in desfășurarea activității acesteia, iar alăturat s-a anexat Extras di Baza de Date A.R.R.- sancțiuni aplicate operatorului de transport.
Intimata consideră că fapta contravenționala a fost constata si sancționată in mod corect, procesul verbal de contravenție reprezentând o stare de fapt la momentul controlului si deci petenta nu poate fi exonerata de răspundere deoarece fapta pentru care a fost sancționată petenta este individualizata in mod clar, procesul verbal de contravenție fiind întocmit cu respectarea dispozițiilor Ordonanței nr.2 /2001.
În drept, prevederile art. 205-206 Codului de procedura civila, ale Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, precum si ale OG 37/2007
In temeiul art. 411 alin. 2 teza II Cod de procedura civila, s-a solicitat judecarea în lipsă.
Apelanta __________________ S.A. prin răspunsul la întâmpinare a solicitat instanței a nu reține ca temeinice și legale cele susținute prin întâmpinare în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX și să se dispună așa cum a fost formulată acțiunea în sensul: în principal: anularea sentinței civile nr. 8716 din 09 iulie 2015, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX aflat pe rolul Judecătoriei Timișoara; admiterea apelului așa cum a fost formulat, respectiv anularea procesului-verbal ___________ nr. xxxxxxxx din 26.03.2015.
In subsidiar, preschimbarea amenzii contravenționale cu avertismentul.
Analizând apelul formulat, prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul consideră că este neîntemeiat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Prin procesul-verbal ___________, nr. xxxxxxxx/26.03.2015, s-a dispus sancționarea petentei cu amendă contravențională în cuantum de 6000 lei, în temeiul art. 8 alin. 2 lit. h din OG nr. 37/2007.
În fapt, s-a reținut că la data de 25.03.2015, ora 23:31, localitatea Timișoara, a fost oprit și verificat ansamblul de vehicule format din autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX și semiremorca cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, utilizat de petentă, condus de conducătorul auto N___ I__, în timp ce efectua transport rutier contra cost de mărfuri în trafic național. La momentul controlului, în urma verificărilor efectuate, s-au constatat următoarele: diminuarea cu 2 ore sau mai mult a perioadei de 9 ore din perioada de repaus zilnic fracționat, astfel: în urma verificării activității conducătorului auto s-a constatat faptul că acesta nu a respectat perioada de 9 ore din perioada de repaus zilnic fracționat și a efectuat doar 6 ore și 30 de minute de repaus din data de 05.03.2015 ora 09:12 până în 05.03.2015 ora 15:42.
Conform art. 8 alin.2 lit.h din OG nr.37/2007: „Următoarele fapte reprezintă încălcări foarte grave ale dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (UE) nr. 165/2014 și, după caz, ale Acordului AETR și constituie contravenții, dacă acestea nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni: h) diminuarea cu 2 ore sau mai mult a perioadei de 9 ore din perioada de repaus zilnic fracționat”, această faptă sancționându-se cu amendă de la 4000 lei-6000 lei, potrivit art. 9 alin. 1 lit. c din același act normativ.
Așa cum în mod corect a reținut instanța de fond, procesul verbal de contravenție a fost încheiat pe baza documentelor prezentate de conducătorul auto cu ocazie efectuării controlului, iar înscrisurile depuse ulterior, în cursul soluționării plângerii contravenționale sunt întocmite pro causa și nu sunt apte de a dovedi o altă stare de fapt.
Referitor la cererea subsidiară de înlocuire a sancțiunii amenzii contravenționale cu avertisment, tribunalul apreciază că în mod corect instanța a respins-o, reținând că sancțiunea aplicată este proporțională cu pericolul social, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de atitudinea contravenientei față de urmările faptei, de faptul că nu a înțeles finalitatea dispozițiilor legale încălcate, precum și față de faptul că a fost sancționată contravențional în repetate rânduri, în perioada 2014-2015 de către agenții intimatei.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 480 C.pr.civ. va respinge apelul, cu consecința menținerii hotărârii atacate, ca fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de către apelanta __________________ RO SA cu sediul în Comuna Bascov, ___________________, jud. Argeș, înregistrată la ORC sub nr. JXXXXXXXXXXXX, având CUI RO xxxxxxx, împotriva sentinței civile nr. 8716 din data de 09.07.2015, pronunțată de către Judecătoria Timișoara în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul ISCTR-I____________ Teritorial 5, cu sediul în Timișoara, Calea Dorobanților, nr.67, jud. T____, având ca obiect – plângere contravențională.
Definitivă.
Pronunțată azi, 18.11.2015, în ședință publică.
Președinte, Judecător,
G_______ B______ R_____ N___
Grefier,
A_______ I______ C____
Red. GB/27.11.2015
Tehnored. AC./20.11.2015,
Inst. Fond Judecătoria Timișoara –Jud. M_____ M______-D____
4 ex/2 ex se comunica