ROMÂNIA

TRIBUNALUL A___ Operator 3207/2504

Secția de contencios administrativ și fiscal

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ Nr. 758

Ședința publică din data de 20 august 2015

PreședinteMihaela M______

JudecătorLiliana M______ Ș___

GrefierElena M_____

S-a luat în examinare apelul declarat de petenta P_______ orașului C______ în contradictoriu cu intimatul R____ G_______, împotriva sentinței civile nr. 624/05.02.2015 pronunțată de Judecătoria A___ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, având ca obiect înlocuirea amenzii cu muncă în folosul comunității.

La apelul nominal se prezintă reprezentantul intimatului, curator B____ D______ din Baroul A___, lipsă fiind reprezentantul petentei apelant, P_______ orașului C______.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că petenta apelantă a depus la dosar, prin serviciul registratură, dovada achitării sumei de 200 lei reprezentând onorariu curator.

Nemaifiind cereri de formulat și incidente de soluționat, în temeiul dispozițiilor art. 392 Noul Cod de procedură civilă, tribunalul deschide dezbaterile și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Reprezentantul intimatului solicită instanței să respingă apelul formulat și să constate că prima instanță a pronunțat o sentință temeinică și legală și a admis excepția lipsei calității de reprezentant invocată din oficiu, pentru motivele arătate în întâmpinare.

Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în temeiul art. 394 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, instanța închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului de față;

Constată că prin sentința civilă nr. 624/05.02.2015 pronunțată de Judecătoria A___ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, a fost admisă excepția lipsei calității de reprezentant invocată de către instanță; a fost admisă în parte cererea de înlocuire a sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității, formulată de petenta P_______ Orașului C______, cu sediul în C______, _____________________, jud. A___ în contradictoriu cu intimatul R____ G_______, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în orașul C______, ________________. 9, județul A___; s-a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii în cuantum total de 156 lei, aplicată prin procesul verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx/30.08.2007 întocmit de IPJ A___ cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității, timp de 10 ore, pe raza localității C______. S-a dispus emiterea mandatului de executare, după rămânerea definitivă a hotărârii. A fost respinsă cererea petentei de acordare a cheltuielilor de judecată.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut:

Contravenientul R____ G_______ a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 156 lei, aplicată prin procesul verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx/30.08.2007 întocmit de IPJ A___. Deși acesta a avut cunoștință de sancțiunea aplicată semnând de primire procesul verbal de contravenție, nu a achitat amenda contravențională. Demersurile efectuate în vederea executării silite au rămas fără finalitate, contravenientul fiind insolvabil.

Conform art. 9 alin. 3 din OG nr. 2/2001, „în cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancțiunii și nu există posibilitatea executării silite, organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanța de judecată pe a cărei rază teritorială s-a săvârșit contravenția, în vederea înlocuirii amenzii cu sancțiunea obligării contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității, ținându-se seama de partea din amendă care a fost achitată.”

Având în vedere aceste prevederi legale, reținând că intimatul nu a executat sancțiunea aplicată și nu există posibilitatea urmăririi silite a acestuia pentru realizarea creanței fiscale, găsind așadar întemeiată cererea în ceea ce privește înlocuirea amenzii contravenționale aplicate prin procesul verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx/30.08.2007, instanța a admis cererea și a dispus înlocuirea acesteia cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității, timp de 10 de ore, pe raza localității C______.

În cauză instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității de reprezentant, arătând că potrivit art. 84 alin. 1 Cod procedură civilă, persoanele juridice pot fi reprezentate convențional în fața instanței numai prin consilier juridic sau avocat. În ce privește reprezentarea în fața instanței a unei părți de către un consilier juridic, instanța a arătat că Legea nr. 514/2003 reglementează modalitatea de exercitare a profesiei de această categorie profesională, precizând la art. 1 că „consilierul juridic asigură apărarea drepturilor și intereselor legitime ale statului, ale autorităților publice centrale și locale, ale instituțiilor publice și de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum și ale persoanelor juridice de drept privat, în slujba cărora se află și în conformitate cu Constituția și legile țării”, la art. 4 că „Consilierul juridic în activitatea sa asigură consultanță și reprezentarea autorității sau instituției publice în serviciul căreia se află ori a persoanei juridice cu care are raporturi de muncă, apără drepturile și interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autoritățile publice, instituțiile de orice natură, precum și cu orice persoană juridică sau fizică, română sau străină; în condițiile legii și ale regulamentelor specifice unității, avizează și contrasemnează actele cu caracter juridic”, iar la art. 6 că „Consilierii juridici au drepturile și obligațiile prevăzute de lege potrivit statutului profesional și reglementărilor legale privind persoana juridică în serviciul căreia se află sau cu care are raporturi de muncă.” ____________________ își justifică puterea de reprezentare prin încheierea unui contract de asistență judiciară cu petenta P_______ comunei V___________. Prin decizia nr. XXII/12.06.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție Secțiile Unite a fost admis recursul în interesul legii promovat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, stabilindu-se că cererile de autorizare a constituirii și de înmatriculare a societăților comerciale de consultanță, asistență și reprezentare juridică sunt inadmisibile. În considerentele deciziei se reține că activitățile juridice de consultanță, de reprezentare și asistență juridică, precum și de redactare de acte juridice, inclusiv a acțiunilor introductive în instanță, cu posibilitatea atestării identității părților, a conținutului și a datei actelor, apărarea și reprezentarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice, în raporturile cu autoritățile publice, constituie activități specifice profesiei de avocat (art. 3 din Legea nr. 51/1995), a celei de notar public (art. 8, 9 și 10 din Legea nr. 36/1995) sau profesiei de executor judecătoresc (art. 7 din Legea nr. 188/2000). Anumite activități juridice, cum sunt cele de reprezentare juridică, de redactare a unor acte juridice, de formulare de acțiuni, de exercitare și motivare a căilor de atac, pot fi îndeplinite de consilierii juridici, însă doar în condițiile art. 1-4 din Legea nr. 514/2003, adică în calitatea lor de funcționari publici sau de angajați, cu contract individual de muncă, la o persoană juridică de drept public sau privat. Conform art. 5, 20 și 21 din Legea nr. 514/2003 este permisă organizarea consilierilor juridici doar în asociații profesionale. Într-adevăr, art. 21 din Statutul profesiei adoptat de Congresul Extraordinar al Colegiilor Consilierilor Juridici din România face referire la constituirea de societăți comerciale, însă instanța este datoare a face aplicarea legilor care au un caracter imperativ în materie de reprezentare. În plus, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit în Secții Unite că „textul art. 21 din Statutul consilierilor juridici nu numai că depășește în mod vădit cadrul instituit prin legea în baza căreia a fost adoptat, dar contravine și normelor cu caracter imperativ înscrise în art. 67-81 din Codul de procedură civilă, care se referă la modul de reprezentare a părților în instanță și la asistența judiciară.” În ce privește jurisprudența CEDO invocată, aceasta face referire la dreptul de asociere, respectiv la înființarea de asociații non-profit, iar nu la înființarea de societăți comerciale.

De asemenea, în cauză s-a pus problema posibilității de reprezentare, instanța trebuind astfel să facă diferența între eventuala constituire legală a societății comerciale, când a fost avută în vedere legislația în vigoare în acel moment, aspect invocat de către ___________________, față de posibilitatea de a sta în fața instanței, în calitate de reprezentant al unei părți în proces, aspect care se supune normelor procedurale în vigoare la momentul formulării acțiunii, implicit sub aspect probator. Potrivit art. 2 din Legea nr. 514/2003, „consilierul juridic poate să fie numit în funcție sau angajat în muncă, în condițiile legii”, iar în conformitate cu art. 3 din aceeași lege, „consilierul juridic numit în funcție are statutul funcționarului”, cel angajat în muncă având statut de salariat. Așadar, profesia de consilier juridic se exercită fie pe baza unui raport de serviciu, în condițiile prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, fie pe baza unui raport juridic de muncă, în urma încheierii unui contract individual de muncă în conformitate cu reglementările din Codul muncii. În considerentele aceleiași Decizii nr. XXII/12.06.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție Secțiile Unite s-a arătat expres că „profesia de consilier juridic, nefiind o profesie liberală, cum este aceea de avocat, nu poate fi exercitată decât în limitele cadrului legal al raportului de serviciu sau al raportului juridic de muncă.” Prin urmare, doar în considerarea acestor calități, împuternicirea dată de către un angajator poate sta la baza reprezentării în justiție de către consilierul angajat. Un contract de prestări servicii încheiat între două persoane, indiferent de obligațiile reciproce asumate de către acestea, nu poate înlocui procura de reprezentare în fața instanței, care trebuie să verifice conformitatea procurii cu legislația antemenționată. În speță, reprezentant este o societate comercială, care nu poate avea calitatea de angajat cu contract de muncă sau de funcționar public.

Față de toate acestea, în baza art. 84 și art. 82 Cod procedură civilă, instanța a admis excepția lipsei calității de reprezentant a ___________________ însă, constatându-se că cererea introductivă a fost subscrisă de către reclamantă, prin reprezentant legal (f. 4), în speță nu este incidentă sancțiunea nulității.

Cu privire la cheltuielile de judecată, reprezentând prestări servicii, anume consultanță juridică prestate în favoarea creditoarei de către ___________________, instanța a reținut că aceasta nu este întemeiată având în vedere toate cele prezentate mai sus cu ocazia analizării calității de reprezentant al acestei societăți. În consecință, instanța nu a acordat cheltuielile de judecată constând în asistența juridică prestată de ___________________ întrucât nu se încadrează în categoria cheltuielilor de judecată la care poate fi obligată partea ce pierde procesul conform art. 451 alin. 1 Cod procedură civilă.

Motive de apel

Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal, a declarat apel petentul P_______ orașului C______, reprezentată prin Primar A_____ N______, solicitând admiterea apelului cu consecința recunoașterii dreptului său la acordarea cheltuielilor de judecată.

A susținut petenta că în speță sunt incidente prevederile art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 26/2012 care statuează că „În situații temeinic justificate, în care activitățile juridice de consultanță de asistență și/sau de reprezentare necesare autorităților și instituțiilor publice prevăzute la alin. 1, nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entități, pot fi achiziționate servicii de această natură”.

Cu privire la posibilitatea conferită de lege si la legalitatea acestui demers, petenta a arătat că asupra legalității actelor prin care o societate profesională cum este S.C. Ulpian Assisi S.R.L. s-a pronunțat deja un judecător delegat prin încheierea nr. 9456/13.10.2004 acesta neidentificând niciun motiv de lezare a legislației incidente în materie, încheiere care nu a fost atacată cu recurs în termenul de 15 zile prevăzut de art. 60 alin. 1 si 2 din Legea nr. 31/1990.

Față de cererea privind onorariul, petenta a solicitat a se avea în vedere faptul că ____________________ a fost înființată încă din anul 2004, anterior emiterii deciziei nr. XXII/12.06.2006. Ori, cum această decizie privește înființarea unor noi societăți, și nu societăți comerciale care au fost deja constituite și înmatriculate, consideră că este neîntemeiată invocarea ei în soluționarea pretențiilor privitoare la onorariu de judecată.

A precizat petenta că Decizia nr. XXII/12.06.2006 - invocată de prima instanță, nu produce efecte retroactive și a subliniat că reprezentarea în prezentul proces se efectuează de S.C. Ulpian Assist SRL, societate profesională, constituită in conformitate cu prevederile art. 21 din Statutul din 2004 al profesiei de consilier juridic, conform cărora: „Persoana juridică înființată in baza Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, constituită de către unul sau mai mulți consilieri juridici înscriși în tabloul ținut de colegiile teritoriale, are caracter de societate profesională, în conformitate cu normele deontologice și de etică profesională și cu prezentul statut, aceste societăți profesionale nu pot funcționa în lipsa avizului de principiu dat de colegiul teritorial pe a cărui rază își au sediul și care va verifică, în principal, următoarele: calitatea de consilier juridic, conform legii și statutului profesiei, a asociatului unic/asociaților/ acționarilor;- obiectul de activitate să fie unic. respectiv activități juridice (consultanță și reprezentare juridică, exclusiv activități atribute speciale ale altor profesii juridice) cod (CAEN 6901) în urma dobândirii personalității juridice și a obținerii autorizațiilor de funcționare, a avizului Colegiului, societatea profesională, prin grija acestuia, va fi înregistrată obligatoriu în partea cu destinație specială, respectiv Societăți Profesionale, din Tabloul ținut de colegiul teritorial."

Raportat la invocarea de către instanța de fond a prevederilor art. 1-4 din Legea nr. 514/2003, această lege prin toate normele pe care le cuprinde nu interzice exercitarea profesiei de consilier juridic prin forme independente, respectiv societăți profesionale tip S.R.L.

Față de motivarea soluției pronunțate conform căreia instanța de fond a apreciat că sunt încălcate dispozițiile art. 80 - 84 Cod procedură civilă, petenta a învederat că în cuprinsul art. 84 alin. (1), nu se regăsește vreo mențiune care să condiționeze calitatea de reprezentant a persoanei juridice de încadrarea consilierului juridic in personalul acesteia, deoarece articolul prevede lacunar două alternative, respectiv consilier juridic sau avocat, fără să facă vreo altă precizare.

De asemenea, sintagma „consilier juridic sau avocat, in condițiile legii" din cuprinsul art. 84 alin. (1) Cod procedură civilă, se referă generic la toate formele de exercitare ale celor două profesii.

Astfel, in conformitate cu art. 5 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, „formele de exercitare a profesiei de avocat sunt: cabinete individuale, cabinete asociate, societari civile profesionale sau societari profesionale cu răspundere limitată."

A mai arătat petenta că Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic nu interzice exercitarea profesiei de consilier juridic prin forme independente, respectiv societăți profesionale tip S.R.L. și stabilește in art. 6 că drepturile și obligațiile consilierilor juridici sunt prevăzute in Statutul profesiei. Statutul profesiei de consilier juridic prin art. 21 conferă practicienilor acestei profesii dreptul de a înființa societăți profesionale, iar societățile profesionale înființate anterior datei de 20.11.2006 data la care Decizia nr. XXII/2006 a Înaltei curți de casație și justiție a fost publicată și a început să produce efecte juridice, pot desfășura in continuare, in deplină legalitate, activități de consultanță, asistență și reprezentare. In consecință, desfășurarea acestor activități in cadrul societăților profesionale înființate anterior datei de 20.11.2006, reprezintă o altă formă de exercitare a profesiei de consilier juridic și prin urmare, apreciază petenta că este îndeplinită condiția prevăzută art. 84 alin. (1) Cod procedură civilă, apelul fiind justificat.

In același timp, apelanta a menționat că potrivit dispozițiilor art. 21 (3), din Legea nr. 215/2001, Primarul, că reprezentant al UAT, poate împuternici o persoană cu studii superioare juridice de lungă durată din aparatul de specialitate sau un avocat, să reprezinte interesele unității administrativ teritoriale in justiție. Astfel, in cuprinsul legii nu se regăsește nici o ipoteza in care „asistență juridică" sub forma reprezentării să fie obligatorie, sau să impună serviciile unui avocat.

Conform dispozițiilor art. 62 alin. (1) inclusiv persoana fizică deținătoare a funcției publice intitulate „Primar", poate reprezenta interesele comunei în instanță, existând astfel posibilitatea ca reprezentarea să se realizeze chiar de către o persoana fără studii juridice.

Considerând in mod nejustificat ca fiind încălcate dispozițiile art. 80 - 84 Cod procedură civilă instanța de fond, a încălcat art. 8 Cod procedură civilă care prevede că „in procesul civil părților le este garantată exercitarea drepturilor procesuale, in mod egal și fără discriminau." și art. 14 Cod procedură civilă care la alin. (1) prevede că „dreptul la apărare este garantat", iar la alin. (2) prevede că „părțile au dreptul, in tot cursul procesului, de a fi reprezentate, sau după caz asistate in condițiile legii."

In sensul celor arătate s-a pronunțat și Curtea de Apel București - Secția a V-a, care, in considerentele reținute prin Decizia nr. 2053/12.06.2006 a apreciat că "Legea nr. 514/2003 nu interzice exercitarea profesiei de consilier juridic prin constituire de societăți comerciale [...] iar statutul, având forța juridică a unui act administrativ cu valoare normativă similară (analogă) statutului profesiei de avocat adoptat de Uniunea Națională a Barourilor din România beneficiază de prezumția de legalitate, fiind deci obligatoriu, atâta timp cat dispozițiile sale nu au fost declarate nelegale printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă sau nu au fost declarate neconstituționale printr-o decizie a Curții Constituționale".

Petenta a susținut că ____________________, respectă toate condițiile prevăzute de Statut pentru funcționarea in condiții de legalitate. Societatea profesională ____________________ s-a înființat încă din 13.10.2004, anterior pronunțării Deciziei nr. XXII/12.06.2006 a I.C.C.J., exclusiv din consilieri juridici și are ca unic obiect de activitate, activitățile juridice, fiind înscrisă în partea cu destinație specială, respectiv Societăți Profesionale, din Tabloul ținut de colegiul teritorial.

De asemenea, a arătat petenta că aspectele referitoare la activitățile societăților profesionale cum este S.C. Ulpian Assist S.R.L., au făcut obiectul unei alte judecăți, reținându-se cu putere de lucru judecat, prin sentința civilă nr. 2208/06.11.2008 a Tribunalului A___, irevocabilă prin decizia civilă nr. 943/30.06.2009 a Curții de apel Timișoara că, societățile comerciale în care se încadrează și reprezentanta UAT C______, au fost înființate cu respectarea prevederilor legale în vigoare la acel moment, astfel, consideră petenta are dreptul de a i se acorda cheltuielile de judecată constând în onorariile ocazionate de desfășurarea litigiului.

Mai mult decât atât, prin deciziile menționate, ale Tribunalului A___ și ale Curții de apel Timișoara, s-a statuat că, [...] prin Decizia nr. XXII/2006 a Înaltei curți de casație și justiție, instanța constată că aceasta a făcut referire strict la dispozițiile Statutului profesiei de consilier juridic și nu la alte dispoziții cuprinse în Legea nr. 514/2003 ori Legea nr. 31/1990, ba chiar a fost respinsă o excepție de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 lit. c si e si ale art. 11 lit. a din aceasta lege, prin Decizia nr. 300/06.06.2004 a Curții Constituționale.".

În temeiul Deciziilor Tribunalului A___ și Curții de apel Timișoara, operează autoritatea de lucru judecat.

A mai evidențiat petenta că prin Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic în România (lege specială - cadru) legiuitorul român a creat o nouă profesie juridică, distinctă, de apărători ai statului, a instituțiilor și automaților publice și ale persoanelor juridice de drept public și privat.

Prin normele imperative din acest act normativ, legiuitorul român a impus organizarea acestei profesii sub forma unui corp profesional, autonom, în mod identic corpului de apărători (a drepturilor și libertăților omului) - avocați, conform Legii nr.51/1995 (republicată, modificată și completată) privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat și conform statutului profesiei de avocat.

Prin același act normativ legiuitorul român a impus ca exercitarea profesiei de consilier juridic să se facă în principal în mod independent conform legii și statutului profesiei de avocat (art. 10 lit. b) și in secundar ca salariat (angajat sau numit în funcție - art. 2).

Conform Legii speciale nr. 514/2003 practicantul profesiei juridice de consilier juridic este protejat în exercitarea profesiei de normele de protecție ale profesiei de avocat statuate în legea profesiei de avocat (art. 1, 2, 4, 10, 25, 33, 34, 36, 37, 44, 45, 82 din Legea nr. 51/1995). Incidente în aspectele sus invocate sunt art. 12, 14, 21 și 23 din Legea specială nr. 514/2003 a profesiei de consilier juridic.

Prin statutul propriu profesional, legal și constituțional adoptat, s-a instituit ca formă proprie de exercitare a profesiei de consilier juridic (art. 21 din Statut) societățile profesionale cu răspundere limitată tip SRL - forme de exercițiu profesional identice societăților civile cu răspundere limitată corespondente în art. 9 și art. 801 din Legea nr. 51/1995 a profesiei de avocat.

Aceste forme independente de exercitare a profesiei de consilier juridic pot fi înființate numai de către licențiații în științe juridice, membri ai corpului profesional al consilierilor delegat la Oficiul registrului comerțului) în temeiul Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale. Ori, asupra legalității actelor prin care o societate profesională cum este S.C. Ulpian Assist S.R.L. s-a constituit, s-a pronunțat deja un judecător delegat prin încheierea nr. 9456/13.10.2004, acesta neidentificând niciun motiv de lezare a legislației incidente în materie.

A susținut petenta că printr-o interpretare voit eronată a Legii nr. 514/2003 și Legii nr. 51/1995, cu nesocotirea prevederilor art. 9, 16, 41, 42, 53 și 135 din Constituția României, s-a modificat brutal legea (nr. 514/2003) statuând că în mod obligatoriu profesia de consilier juridic se exercită doar în baza unui contract de muncă - ca salariat sau ca funcționar public - în condițiile în care organizarea profesiei de consilier juridic este autonomă, se supune doar Constituției (art. l din Legea nr. 514/2003) prevederilor Legii nr. 51/1995, statutului profesional, codului deontologic. Aplicând abuziv Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici care este inaplicabilă consilierilor juridici în temeiul O.U.G. nr. 82/2000 - pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (aprobată prin Legea nr. 327/2002) care la nota de la punctul 4 precizează expres: „Dispozițiile prezentei legi referitoare la consilierii juridici le sunt aplicabile acestora până la adoptarea statutului propriu al acestei categorii profesionale”. ICCJ - Secțiile unite a modificat în mod brutal și prevederile art. 2 din Legea nr. 514/2003 care conține o normă enunțiativă, permisibilă (consilierul juridic POATE să fie numit în funcție sau angajat în muncă) transformând-o într-o normă imperativă, obligatorie, respectiv faptul că profesia de consilier juridic (se exercită numai ca salariat sau ca funcționar public) adăugând astfel în mod nepermis la lege.

În aprecierea petentei, Decizia XII/2006 a îngrădit astfel în mod discriminatoriu, cu nesocotirea art. 6 și 14 din CEDO, exercitarea independentă a profesiei de consilier juridic, care reprezintă regula în temeiul art. 10 lit. b din Legea nr. 514/2003 și adaugă în mod nepermis la lege.

Legea nr. 514/2003 prin toate normele pe care le cuprinde nu interzice exercitarea profesiei de consilier juridic prin forme independente, respectiv societari profesionale tip S.R.L.

Prin Hotărârea din 8 martie 2011, definitivă de la data de 8 iunie 2011, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Secția a III-a, s-a consacrat faptul că, prin refuzarea și nerecunoașterea societăților profesionale, a fost încălcat art. 11 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Deși asupra constituirii societății de consultanță S.C. Ulpian Assist SRL s-a pronunțat deja un judecător delegat, prin încheierea nr. 9456/13.10.2004, anterior Deciziei nr. XXII/12.06.2006 a ICCJ, acesta neidentificând niciun motiv de lezare a legislației incidente în materie, dreptul de exercitare a profesiei este in continuare îngrădit prin practica neunitară a instanțelor de judecată cu privire la calitatea de reprezentant a unor astfel de societăți.

A reiterat considerentul că Decizia ICCJ nr. XXII/2006 nu poate produce efecte retroactive iar Curtea de Apel Timișoara prin Decizia nr. 943/2009 a reținut acest aspect și totodată faptul că înființarea societăților comerciale de consultantă, asistență și reprezentare juridică a fost efectuată in mod legal, cu respectarea legislației in vigoare la acel moment.

În concluzie, apelanta a susținut că S.C. Ulpian Assist S.R.L., are abilitatea de a redacta acte juridice, de a formula acțiuni in justiție și de a reprezenta persoane juridice, rezultând prin prisma acestor considerente și dreptul de a solicita cheltuielile de judecată. Din această abilitate recunoscută la momentul constituirii și înmatriculării, respectiv confirmată prin sentința civilă nr. 2298/06.11.2008 a Tribunalului A___, irevocabilă prin Decizia civilă nr. 943/30.06.2009 a Curții de apel Timișoara precum și în conformitate cu prevederile art. 1 din OUG nr. 26/2012 rezultă și posibilitatea UAT de a apela la serviciile acestei societăți profesionale și de a solicita cheltuielile de judecată.

Pe cale de consecință, petenta a solicitat instanței de apel să admită apelul și să recunoască dreptul său la acordarea cheltuielilor de judecată.

In drept, invocă dispozițiile art. 466 și urm. Cod procedură civilă, art. 80 - 84 Cod procedură civilă, art. 5 din Legea nr. 51 /1995, art. 21 din Legea nr. 215/2001, art. 30 din OUG nr. 80/2013.

Intimatul reprezentat de curator, prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate ca fiind temeinică și legală, în temeiul art. 480 Noul Cod procedură civilă.

În opinia intimatei, prima instanță în mod corect nu a acordat petentei cheltuieli de judecată întrucât acesta nu se încadrează în prevederile art. 451 Noul Cod de procedură civilă.

A subliniat intimatul prin reprezentant, că reclamantul este o persoană juridică de drept public, având o structură organizatorică bine definită, menită să îi asigure derularea activității pe toate planurile pe care le presupune existența și funcționarea unei asemenea entități.

Solicită instanței să aibă în vedere prevederile art. 2 din legea nr. 514/2003,____________________ este o persoană juridică și nu consilier juridic și nu poate avea nici raporturi de muncă cu reclamantul, și nici nu se poate afla în serviciul său, nefiind aplicabil în acest caz textul invocat de reclamant. Mai arată că, pe de altă parte, potrivit art. 84 alin. 1 Cod procedură civilă, persoanele juridice pot fi reprezentate convențional în fața instanțelor de judecată numai prin consilier juridic sau prin avocat, în condițiile legii.

Invocă prevederile deciziei nr. XXII din 12 iunie 2006 cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 46 alin. 1 din legea nr. 31/1990, potrivit cărora cererile de autorizare a constituirii și de înmatriculare a societăților comerciale de consultanță, asistență și reprezentare juridică, sunt inadmisibile.

În drept invocă dispozițiile art. 205 și următoarele Cod procedură civilă.

Examinând apelul prin prisma motivelor invocate și în limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a apelat potrivit art. 477 din Noul Cod de procedură civilă, dar și din oficiu, pentru motive de ordine publică, conform art. 479 alin. 1 din același Nou Cod, instanța constată că acesta este nefondat pentru considerentele ce se vor evidenția în cele ce urmează.

Prin sentința apelată prima instanță a înlocuit sancțiunea amenzii totale de 156 lei aplicată contravenientului prin procesul verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx/30.08.2007, cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității, timp de 10 ore, în folosul comunității și nu a acordat cheltuielile de judecată solicitate de petentă.

Soluția primei instanțe de respingere cererii de obligare a intimatului contravenient la plata cheltuielilor de judecată este legală.

Într-adevăr sesizarea a fost formulată de petenta P_______ Orașului C______ prin societatea ____________________ depunându-se la dosar contravaloarea serviciilor juridice efectuate de către această societate; cheltuieli pe care le-a solicitat cu titlu de cheltuieli de judecată.

Potrivit dispozițiilor art. 451 alin.1 din Noul Cod de procedură civilă, “cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului.”

Tribunalul reține că prima instanță în mod corect a interpretat și aplicat dispozițiile legale mai sus precizate, apreciind că, contravaloarea serviciilor de consultanță juridică acordate petentei de ____________________ în cuantum de 744 lei, nu se înscriu în sfera “cheltuielilor de judecată” prevăzute de acest text de lege.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 1, art. 4 din Legea nr. 514 din 28 noiembrie 2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic: “Consilierul juridic asigură apărarea drepturilor și intereselor legitime ale statului, ale autorităților publice centrale și locale, ale instituțiilor publice și de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum și ale persoanelor juridice de drept privat, în slujba cărora se află și în conformitate cu Constituția și legile țării.”

Așadar atâta timp cât petenta, în speță P_______ ___________________ instituție publică, apărarea drepturilor și intereselor sale se realizează printr-un consilier juridic, care consilier juridic poate fi numit în funcție sau angajat în muncă, așa cum prevăd dispozițiile art. 2 din același act normative.

În acest sens amintim și dispozițiile art. 4 din Legea nr. 514/2003 conform cărora : “ Consilierul juridic în activitatea sa asigură consultanță și reprezentarea autorității sau instituției publice în serviciul căreia se află ori a persoanei juridice cu care are raporturi de muncă, apără drepturile și interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autoritățile publice, instituțiile de orice natură, precum și cu orice persoană juridică sau fizică, română sau străină; în condițiile legii și ale regulamentelor specifice unității, avizează și contrasemnează actele cu caracter juridic.”

Așadar, în speță nu se impunea ca petenta să apeleze la seriviciile de consultanță juridică prestate prin ____________________, atâta timp cât drepturile și interesele sale legitime, trebuiau și puteau fi asigurate de către un consilier juridic numit sa angajat în muncă la petentă, așa cum prevăd dispozițiile art. 3 din Legea nr. 514/2003.

Potrivit art. 3 din Legea nr. 514/2003 “Consilierul juridic numit în funcție are statutul funcționarului, potrivit funcției și categoriei acesteia. Consilierul juridic angajat în muncă are statut de salariat.”

În acest sens corect s-a observat că în conformitate cu Decizia nr. XXII/12.06.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secțiile Unite, că activitățile juridice de consultanță, de reprezentare și asistență juridică, precum și de redactare de acte juridice, inclusiv a acțiunilor introductive în instanță, reprezintă activități specifice profesiei de avocat sau de consilier juridic (însă doar în conformitate în condițiile art.1-4 din Legea nr. 514/2003) iar constituirea consilierilor juridici în societăți comerciale având ca obiect de activitate consultanță, asistență și reprezentare juridică, constituie o încălcare atât a prevederilor statutare a profesiei de consilier juridic, cât și a normelor cu caracter imperative înscrise în art. 80-84 NCPC referitoare la reprezentarea părților în instanță.

Pe cale de consecință, pentru motivele arătate mai sus și întrucât prima instanță a aplicat legea în mod corespunzător, nu se evidențiază elemente care să justifice schimbarea hotărârii apelate și nici nu se relevă motive de ordine publică, care să poată fi reținute din oficiu de către instanță, în temeiul art. 480 alin. 1 din Cod de procedură civilă, urmează a se respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta petentă P_______ _______________________________ cu intimatul R____ G_______ împotriva sentinței civile 624 din 05.02.2015 pronunțată de Judecătoria A___ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX ca neîntemeiat.

Pe cale de consecință va păstra hotărârea atacată.

În tem art. 453 NCPC nu se vor acorda cheltuieli de judecată părții căzute în pretenții, aceasta fiind în culpă procesuală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de apelanta petentă P_______ orașului C______, în contradictoriu cu petentul-intimat R____ G_______, împotriva sentinței civile nr. 624 din 05.02.2015 pronunțată de Judecătoria A___ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX și în consecință păstrează hotărârea atacată.

Constată achitat onorarul curatorului, de către petentă.

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 20.08.2015.

Președinte Judecător M______ M______ L______ M______ Ș___

Grefier

E____ M_____

Red.L.M.Ș./tehnored.E.M- 5 ex.- 24.08.2015

Sent. Judecătoria A___ - H. Ș_____

Se com. pet. _______________________ C______ - C______, _____________________

„int.R____ G_______ - C______, ________________. 9 - curator avocat B____ D.

„curat. B____ D______ - A___, _______________________, ______________________> 3 __________________________>