Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL IALOMIȚA - SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 829 A

Ședința publică de la 12 Octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE V______ M____

Judecător A___ M____

Grefier D______ C________

Pe rol examinarea apelului civil în C_________ administrativ și fiscal promovat de apelantul S___ I____ B_____ în contradictoriu cu intimatul I____________ DE P______ AL JUDETULUI I_______, împotriva sentinței civile nr. 476/09.03.2015 pronunțată de Judecătoria Slobozia, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție PV _________ nr.xxxxxxx/16.11.2014.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul a fost declarat în termen, netimbrat și motivat. Intimatul a depus întâmpinare. Legal citat cu mențiunea de a depune dovada de achitare a taxei judiciare de timbru în valoare de 20 lei, apelantul nu s-a conformat dispoziției instanței.

Tribunalul , ia act din oficiu, invocă excepția netimbrării apelului, având în vedere că apelantul, deși citat cu mențiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 20 lei, conf. art.19 din OUG nr. 80/2013, nu s-a conformat dispoziției instanței și rămâne în pronunțare.

După deliberare.

T R I B U N A L U L

Asupra apelului în contencios administrativ de față;

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului constată:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slobozia la data de 26.11.2014 sub nr. XXXXXXXXXXXXX petentul S___ I____ B_____ a solicitat anularea procesului-verbal ________ nr. xxxxxxx din 16.11.2014 întocmit de intimatul IPJ IALOMIȚA, iar pe cale de consecință, anularea măsurii de sancționare contravențională, exonerarea de la plata amenzii și anularea sancțiunii contravenționale

Soluționând cererea, prin sentința civilă nr. 476/09.03.2015 Judecătoria Slobozia a respins plângerea contravențională formulată de petent , ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele :

În fapt, prin procesul verbal ________ nr. xxxxxxx din 16.11.2014 întocmit de intimată, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 810 lei pentru că în data de 16.11.2014, a condus autoturismul XXXXXXXX pe un sector de drum cu limitare de viteză de 70 km/h și a fost înregistrat de aparatul radar Autovision montat pe autoturismul Dacia L____ cu nr. MAI xxxxx cu viteza de 146 km/h, contravenție prevăzuta de art. 121 alin. 1 și 2 din RAOUG nr. 195/2002.

În drept, potrivit art. 121 alin. 1 din RAOUG nr. 195/2002, conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circula și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.

Totodată, potrivit art. 108 alin. 1 lit. d) pct. 3 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, constituie contravenție și se sancționează cu 6 puncte penalizare și cu 9 puncte amendă, săvârșirea de către conducătorul de autovehicul a faptei de a depăși cu 41-50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic.

Analizând conținutul procesului-verbal de contravenție contestat, având în vedere probele administrate în cauză, instanța a constatat legalitatea și temeinicia acestuia, procesul-verbal cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității, iar situația de fapt reținută prin acesta corespunzând realității și constituind contravenția prevăzută de articolele de lege indicate de agentul constatator.

Sub aspectul legalității procesului verbal de contravenție, instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea prevederilor legale, neexistând nici un motiv de nulitate absolută a acestuia.

Analizând temeinicia aceluiași proces verbal, instanța a avut în vedere că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, iar procesul verbal de contravenție este un act juridic administrativ ce se bucură, datorită calității de reprezentant al statului a celui ce îl încheie, de o prezumție de validitate și temeinicie, prezumție care este însă relativă și care poate fi răsturnată prin administrarea probei contrarii.

Totodată, instanța a mai avut în vedere că prin art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului se introduce o obligație în sarcina statelor, respectiv obligația ca în procedurile ce poartă asupra unei acuzații în materie penală de a reveni sarcina probei organelor statului. Astfel, prin intermediul art. 20 din Constituție, ce reglementează aplicabilitatea Convenției în dreptul intern, se introduce obligația statului de a proba prin organele sale, orice acuzație în materie penală.

Conform jurisprudenței Curții Europeană a Drepturilor Omului în cauza N_______ G_______ împotriva României s-a arătat faptul că dacă instanțele naționale, prin hotărâri motivate, analizează motivele de nulitate invocate în speță și consideră că acestea nu atrag nulitatea procesului-verbal, în sensul dorit de petent, acest aspect este suficient pentru a nu pune la îndoială echitatea procedurii în cauză sau, mai concret, respectarea dreptului acestuia de a beneficia de prezumția de nevinovăție.

Totodată, în decizia H______ și alții c. României, Curtea a precizat că, prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi încălcările legislației în materia circulației rutiere, intrând în competența poliției. Ceea ce este important este ca sistemele de drept care aplică aceste prezumții, de fapt sau de drept, să conțină garanții care să constituie limite ale aplicării acestor prezumții, Curții revenindu-i doar rolul de a verifica respectarea acestor limite, în fiecare caz în parte.

De asemenea, și Decizia nr. 83/08.03.2002 și Decizia nr. 197/2003 ale Curții Constituționale, prin care aceasta a arătat că dispozițiile OG 2/2001 sunt în deplină concordanță cu cerințele art. 6 din Convenție și cu jurisprudența CEDO, iar, Curtea a arătat că OG 2/2001, respectă atât procedural cât și din punct de vedere al administrării probatoriului cerințele art. 6 din Convenție și că nu se poate considera că procedura contravențională ar contraveni principiului din materie penală, in dubio pro reo.

Instanța a reținut că potrivit pct. 3.2.5. din Ordinul Biroului Român de Metrologie Legală nr. 301 din 23 noiembrie 2005 privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 021-05 "Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)", înregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puțin următoarele: data și ora la care a fost efectuată măsurarea; valoarea vitezei măsurate; sensul de deplasare a autovehiculului; faptul că a fost efectuată autotestarea (conform 3.2.6.); imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia.

Mijloacele tehnice omologate și verificate metrologic sunt dispozitive destinate măsurării vitezei (art. 6 pct. 20 din O.U.G. nr. 195/2002), iar conform pct. 3.5.1. din Ordinul nr. 301 din 23.11.2005 al Biroului Român de Metrologie Legală privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 021-05 "Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)", așa cum a fost modificat prin Ordinul nr. 153 din 29.08.2007, înregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puțin următoarele:

-data și ora la care a fost efectuată măsurarea;

-valoarea vitezei măsurate;

-faptul că a fost efectuată autotestarea (conform paragrafului 3.2.6.);

-imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia.

Această autotestare este avută în vedere la validarea metrologică a aparatului, atunci când se veridică dacă aparatul poate să treacă în regim de măsurare fără să efectueze autotestarea. Cinemometrele sunt concepute să nu înregistreze imagini fără efectuarea autotestării, aspect verificat cu ocazia verificării metrologice, fiind validat potrivit buletinului metrologic. Or, în cazul de față imaginile au fost stocate video, aspect care confirmă păstrarea caracteristicilor tehnice pe perioada de valabilitate.

Având în vedere principiile considerentele enunțate, instanța a constatat că stabilirea vitezei de rulare a autovehiculului cu nr. XXXXXXXX s-a efectuat cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, respectiv cu cinemometrul de tip AUTOVISION iar deplasarea autoturismului a fost înregistrată video, astfel cum rezultă din buletinul de verificare metrologică (f. 22) coroborat cu procesul-verbal de contravenție din care rezultă că acest cinemometru montat pe auto MAI xxxxx a fost folosit la constatarea vitezei autoturismului condus de petent. Din buletinul de verificare rezultă că mijloacele tehnice se aflau în perioada de valabilitate a verificării metrologice.

De asemenea, între procesul-verbal și probele depuse de intimat în susținerea acestuia există legătură, în sensul că acestea se coroborează. În cd-ul cu înregistrarea video se observă clar numărul de înmatriculare al autoturismului condus de petent, precum și viteza de 146 km/h (în dreptul simbolului T – țintă/target) avută de acesta în data de 16.11.2014.

Astfel, în cauza de față, instanța de fond a considerat că întreg ansamblul mijloacelor de probă administrate în cauză vine să susțină mențiunile din cuprinsul procesului verbal atacat, iar din cd-ul cu înregistrarea video depusă la dosarul cauzei de către intimat, rezultă că vehiculul condus de către petent a circulat cu viteza de 146 Km/h la data de 16.11.2014, reținând că fapta, astfel cum a fost descrisă în procesul verbal atacat, întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de textele legale citate, atât sub aspect subiectiv, cât și sub aspect obiectiv, sancțiunea fiind legal aplicată, astfel încât procesul-verbal întocmit în cauză este temeinic.

Referitor la proporționalitatea sancțiunii, instanța a apreciat drept justificat cuantumul amenzii aplicate.

În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001, instanța a constatat că nivelul amenzii aplicate petentului corespunde pericolului social al faptei și conduitei acestuia, având în vedere că viteza cu care circula petentul era una destul de mare, respectiv cu 76 km/h peste limita legală, instanța consideră că fapta acestuia denotă o atitudine de indiferență față de dispozițiile legale care sunt menite a proteja atât pe cel care conduce un autoturism, cât și pe ceilalți participanți la trafic.

Instanța a considerat că fapta de a circula cu o viteză atât de mare față de cea legală nu poate fi consecința unei neatenții sau culpe ușoare a petentului, ci doar consecința unei lipse de interes vădite a acestuia față de dispozițiile legale și față de siguranța traficului, aceste fapte contravenționale prezintând un grad de pericol social ridicat, prin aceea că pot conduce la pagube materiale importante, cât mai ales la consecințe mult mai grave precum pierderea vieții participanților la trafic sau vătămarea integrității lor.

Având în vedere cele menționate, instanța a apreciat că dispozițiile art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001 au fost respectate cu ocazia aplicării sancțiunii contravenționale, aceasta fiind una proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de către petent

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen și nemotivat, petentul.

Legal citat, intimatul parat IPJ Ialomița a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului și menținerea sentinței de fond, ca legală și temeinică.

Analizând actele și lucrările dosarului tribunalul constată următoarele:

Deși legal citat pentru termenul de judecată din 12.10.2015 – fila 14 din dosarul de apel, cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru de 20 lei în temeiul dispozițiilor art. 19 din OUG nr. 80/2013, petentul nu s-a conformat acestor dispoziții.

Conform art.19 din OUG nr. 80/2013 „în materie contravențională, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și calea de atac împotriva hotărârii pronunțate se taxează cu 20 lei”.

Potrivit art. 470 alin. 2 C.pr.civ. „la cererea de apel se va atașa dovada achitării taxelor de timbru” , iar alin. 3 stabilește sancțiunea nulității în cazul nedepunerii dovezii taxei: „cerințele de la alin. 1 lit. b și e și cea de la alin. 2 sunt prevăzute sub sancțiunea nulității”.

Cum această obligație imperativă nu a fost îndeplinită, în cauză urmează a admite excepția netimbrării invocată din oficiu de instanța și a respinge apelul ca netimbrat.

Văzând și dispozițiile art. 634 alin. 1 pct. 4 Noul cod de procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Anulează ca netimbrat apelul declarată de apelantul S___ I____ B_____, cu domiciliul în București, _____________________, ____________, ________________, împotriva sentinței civile nr. 476/09.03.2015 pronunțată de judecătoria SLOBOZIA .

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi, 12 octombrie 2015.

Președinte, V______ M____		Judecător, A___ M____
	Grefier, D______ C________

Red.M.A./tehnored.CD/4ex/15.10.2015

Judecător fond L.M./ Judec. Slobozia