ROMÂNIA

TRIBUNALUL A___

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA NR. 871/A/2015

Ședința publică din 12 noiembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: A______ C______ P__ – președintele secției

Judecător: D_____ C______

Grefier: E____ B______

Pe rol se află apelul declarat de intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___ împotriva sentinței civile nr. 267/2015 a Judecătoriei Câmpeni pronunțate în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu petentul N______ T______ V_____, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/05.10.2014.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă în instanță martora C______ A__, lipsind intimatul apelant, petentul intimat și martorii C______ N______ și V_______ E____.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că la data de 9.11.2015 I____________ de Jandarmi Județean A____ I____ A___ a depus la dosar procesele verbale de executare a mandatelor de aducere privind pe martorii C______ A__,C______ N______ și V_______ E____.

S-a audiat martora C______ A__, sub prestare de jurământ, declarația acesteia fiind consemnată în procesul verbal separat atașat la dosar

Instanța revine asupra probei privind audierea martorilor C______ N______ și V_______ E____.

Tribunalul constată apelul în stare de judecată și îl reține spre soluționare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului de față.

Constată că prin sentința civilă nr. 267/2015 a Judecătoriei Câmpeni pronunțate în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, s-a admis plângerea contravențională formulată de petentul N______ T______ V_____, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___. A fost anulat procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 5.10.2014 și în consecință, a fost exonerat petentul de la plata amenzii aplicate în cuantum de 200 lei.

Pentru a hotărî astfel, judecătoria a reținut că:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpeni la data de 3.11.xxxxx sub nr. XXXXXXXXXXXXX, petentul N______ T______ V_____ a chemat în judecată pe intimatul I____________ de Poliție al Județului A___, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună anularea procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data de 5.10.2014 și, în consecință exonerarea de la plata amenzii aplicate.

În motivarea plângerii petentul a arătat că, în fapt, s-a reținut în procesul verbal de contravenție că la data de 23.09.2014 în timp ce se afla în locuința sa care se găsește în aceeași curte cu locuința soacrei sale, C____ E__ a rugat-o pe aceasta să nu îi mai blesteme fiul minor, moment în care soacra i-a spus că îl va reclama la Poliție pentru că a înjurat-o și a amenințat-o deși nu avusese asemenea discuții. Petentul arată că la data de 29.10.2014 a primit prin poștă de la Poliție procesul verbal prin care a fost sancționat pe motiv că a proferat expresii jignitoare și vulgare la adresa soacrei sale, provocând indignarea cetățenilor care se aflau pe ____________________________ Câmpeni.

Criticile petentului se referă la faptul că nu și-a exprimat punctul de vedere în fața organelor de poliție și pentru că martorul care a fost de față nu a semnat procesul verbal de contravenție, a depus de mai multe ori mărturie împotriva sa și nu ar fi putut auzi discuțiile respective. Se mai arată că fapta reținută nu este reală deoarece el și soacra sa se aflau în curtea imobilelor unde locuiesc și apreciază că nu putea tulbura ordinea și liniștea publică, nu putea indigna cetățenii. Petentul precizează că soacra sa i-a intentat în ultima perioadă peste 15 procese, civile și penale.

În drept, au fost invocate disp. art.19 alin. 1 din OG nr. 2/2001, art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, republicată.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, conform dispozițiilor art. 19 din OUG nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru, așa cum atestă chitanța nr. xxxxx/14.11.2014 (f.10).

Intimatul a depus întâmpinare la data de 7.01.2015(f.28) prin care solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal așa cum a fost întocmit. Intimatul arată că petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 200 lei pentru încălcarea prevederilor art. 2 pct.1 din Legea nr. 61/1991, republicată. Se apreciază că procesul verbal contestat îndeplinește condițiile de fond și de formă, că sancțiunea aplicată reprezintă o justă individualizare a răspunderii contravenționale în raport de criteriile legale.

În temeiul art. 258 și art. 255 Cod procedură civilă în cauză au fost încuviințate si administrate: proba cu înscrisuri constând în actele depuse la dosar de către părți: proces verbal de constatare ________ nr. xxxxxxx din data de 5.10.2014 (f.12,f.22), dovada de comunicare (f.6-f.7), raport din data de 11.12.2014 (f.18), declarație extrajudiciară, olografă redactată de numitul C______ N______ (f.25), declarație extrajudiciară olografă redactată de numitul N______ T______ V_____ (f.26), declarație extrajudiciară olografă redactată de numita C____ E__ (f.27), copie act identitate petent(f.38). În cadrul probei testimoniale a fost audiat martorul P____ I___ declarația sa fiind atașată la dosar (f.50). Instanța a încuviințat audierea martorilor C____ E__ și C______ N______, însă după prima citare s-au depus la dosar declarații extrajudiciare redactate de aceste persoane, iar la a doua citare nu s-au prezentat în vederea audierii.

Analizând cererea de chemare în judecată prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, prima instanță a reținut următoarele:

În fapt, se reține că la data de 5.10.2014, a fost încheiat procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx, prin care petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 200 lei în temeiul dispozițiilor art. 2 pct. 1 și 3 lit. b din Legea nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, republicată.

În sarcina petentului s-a reținut că, la data de 23.09.2014 la ora 17,00, în localitatea Câmpeni, în timp ce numita C____ E__ a intrat în curte, ginerele acesteia, în persoana susnumitului i-a proferat expresii jignitoare și vulgare provocându-i indignarea acesteia față de cetățenii care se aflau pe ____________________________ Câmpeni, jud. A___.

În baza art. 34 alin 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța constată că plângerea a fost introdusă în termenul legal de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, termen stabilit de prevederile art. 31 alin.1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, având în vedere că procesul verbal de contravenție i-a fost înmânat petentului la data de 28.10.2014, iar plângerea a fost depusă la data de 3.11.2014.

În ceea ce privește legalitatea procesului verbal de contravenție, instanța a constatat că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă nici una dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. Astfel, procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției conține toate elementele prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, respectiv cele privitoare la numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale ale contravenientului, descrierea faptei, data comiterii acesteia, încadrarea juridică a faptei săvârșite și semnătura agentului constatator.

Argumentul că petentul nu și-a exprimat punctul de vedere în fața organului constatator tinde spre invocarea efectelor care decurg din neformularea/neconsemnarea obiecțiunilor, critica va fi respinsă este neîntemeiată. Nerespectarea prevederilor art. 16 alin. 7 din OG 2/2001, este sancționată cu nulitatea relativă care atrage anularea actului întocmit în aceste condiții, numai în măsura în care s-a produs o vătămare produsă petentului, probată și care nu poate fi înlăturată în altfel, așa cum s-a stabilit de Înalta Curte de Casație si Justiție, constituită în Secții Unite, prin Decizia RIL nr. XXII din 19 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României nr.833 din 5 decembrie 2007. Or, în cauză, petentul nu a dovedit vătămarea concretă care i-a fost pricinuită în acest mod, iar obiecțiunile pe care le-ar fi putut consemna, într-o formulare sumară, impusă de spațiul afectat rubricii Alte mențiuni au putut fi valorificate în întregime prin plângerea care face obiectul judecății

Referitor la critica formulată de petent privind lipsa semnăturii martorului asistent cu invocarea disp. art. 19 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, se constată că procesul verbal a fost încheiat în absența petentului, s-au consemnat datele unui martor asistent a cărui semnătură lipsește dar argumentul nu are aptitudinea de a sancționa cu nulitatea absolută actul contestat.

În ceea ce privește afirmația că martorul nu ar fi putut auzi discuțiile purtate între petent și soacra sa, instanța nu va reține ca relevantă această apărare deoarece spre deosebire de martorul ocular, martorul asistent are ca utilitate, nu confirmarea situației de fapt ci, doar atestarea împrejurărilor în care a fost întocmit procesul verbal de constatare a contravenției, atunci când persoana sancționată nu este de față, nu dorește sau nu poate să semneze.

Analizând actul sancționator criticat de către petent, instanța constată că agentul constatator nu a respectat prevederile art. 19 din OG nr. 2/2001, persoana nominalizată ca martor asistent nu a semnat, însă această neregularitate nu poate atrage în mod necondiționat nulitatea absolută a actului, fiind așadar necesar ca pentru anularea actului, drepturile petentului să fi fost vătămate astfel încât măsura anulării să fie impusă pentru prezervarea drepturilor acestuia din urmă. Simpla afirmare a unei vătămări nu poate produce efecte juridice, dar și în ipoteza în care petentul ar fi dovedit vătămarea suferită, instanța a apreciat că această vătămare, atât timp cât nu a produs consecințe grave și iremediabile, apte de a fi evaluate în plan concret, poate fi înlăturată și altfel decât prin anularea actului, de exemplu prin dovedirea de către petent a altei situații de fapt decât cea menționată în procesul verbal sau prin controlul de temeinicie pe care-l realizează instanța. În acord și cu considerentele Deciziei RIL nr. XXII din 19 martie 2007 mai sus expuse, instanța apreciază că interesul ocrotit prin prevederile art. 19 nu poate fi decât unul particular.

Verificând potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, instanța reține că procesul verbal de contravenție este netemeinic pentru considerentele ce urmează:

Conform dispozițiilor art. 2 alin. 1 din Legea nr. 61 din 27 septembrie 1991, pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, republicată, constituie contravenție următoarea faptă, dacă nu este comisă în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerată infracțiune: săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice, iar conform art. 3 alin. 1 lit. b din același act normativ fapta se sancționează cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei.

Instanța reține și faptul că deși OG nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art.34 rezultă că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția relativă de legalitate și temeinicie, această prezumție operând fără a depăși o limită rezonabilă impusă de necesitatea respectării drepturilor apărării sub toate aspectele.

Deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal și procesual penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, Maszni c. României, A_____ c. României), acestea intră în sfera acuzațiilor în materie penală la care se referă primul paragraf al articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului având în vedere câmpul de aplicare general al normei și scopul preventiv și represiv al sancțiunii, și, în consecință, petentului îi sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală din art. 6 Convenție printre care și prezumția de nevinovăție.

Astfel, este adevărat că nu se poate nega forța probatorie a procesului verbal de constatare a unei contravenții, acesta fiind totuși un act întocmit de către un agent al statului, însă toate acestea până la limita de a-l pune pe contravenient în imposibilitate de a se apăra. Astfel, în măsura în care procesul verbal nu este susținut de dovezile în baza cărora s-a întocmit, iar contravenientul nu are altă probă de nevinovăție, nu se mai poate susține temeinicia acestuia fără a se încălca prezumția de nevinovăție instituită de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului și recunoscută de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în numeroase cauze.

De asemenea, instanța arată că, procesul verbal de contravenție, fiind legal întocmit, face dovada deplină asupra stării de fapt reținute în cuprinsul său în condițiile în care cele reținute de agentul constatator sunt constatate personal de către acesta sau sunt susținute cu alte mijloace de probă.

Instanța reține că tipicitatea faptei contravenționale rezultă din principiului legalității incriminării și presupune corespondența dintre fapta concret săvârșită de petent și elementele constitutive prevăzute de legiuitor în modelul abstract prevăzut în norma de incriminare, respectiv art. 2 alin. 1 din Legea nr. 61 din 27 septembrie 1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, republicată. Rezultă, așadar că analiza tipicității presupune inclusiv studierea laturii obiective a faptei contravenționale. Conform teoriei generale, în cadrul laturii obiective se analizează nu doar verbum regens - acțiunea/inacțiunea incriminată, urmarea imediată și legătura de cauzalitate - în ipoteza în care nu se prezumă ex re, ci și circumstanțe de loc și timp în măsura în care intră în conținutul constitutiv.

Raportând la situația de fapt, instanța constată că în forma tip, fapta trebuie săvârșită într-un loc public, iar urmarea imediată nu se prezumă ci trebuie probată - aptitudinea concretă a acțiunii de a tulbura ordinea și liniștea publică sau de a provoca indignarea cetățenilor ori lezarea demnității și onoarei acestora sau a instituțiilor publice.

Astfel, în prezenta cauză starea de fapt reținută în procesul verbal de contravenție nu întrunește elementele constitutive ale faptei incriminate prin disp. art. 2 alin. 1 din Legea nr. 61 din 27 septembrie 1991, republicată, deoarece fapta nu a fost săvârșită în public, ci în curtea petentului. Pe de altă parte, urmarea socialmente periculoasă nu este probată de ansamblul probator, martorul audiat de instanță P____ I___ (f.50) nu a relatat aspecte care să confirme fapta, a declarat că la acea dată nu s-a întâmplat nimic, a fost în curte unde nu a văzut nimic, nu a mai văzut alte persoane. Martorul a mai declarat că a auzit de foarte multe ori discuții între petent și C____ E__ dar nu a fost interesat, a închis geamul, s-a uitat la televizor, nu îl interesează, nu l-a auzit pe petent făcând scandal pe stradă.

Astfel, intimatul nu a făcut dovada faptei reținute în procesul verbal deci îi revenea această sarcină în condițiile în care exprimarea unor cuvinte jignitoare și vulgare de natură a genera indignarea a fost efectuat în curte iar prezența cetățenilor pe stradă nu este susținută de ansamblul probator, prezumția de temeinicie nu este susținută de probarea faptului vecin sau conex care a generat-o.

Chiar dacă prin raportul din data de 11.12.2014 (f.18), agentul constatator precizează împrejurările în care s-a reținut fapta contravențională, aceste mențiuni nu pot fi reținute de instanță întrucât procesul verbal de constatare a contravenției contestat nu poate fi completat cu înscrisuri extrinseci, în lipsa unei prevederi legale care să confere valoare probatorie. Deasemenea, declarațiile extrajudiciare olografe depuse nu au fost confirmate în fața instanței prin audiere directă și nemijlocită.

În prezenta cauză, procesul verbal de contravenție este netemeinic, nefiind susținut de dovezile în baza cărora a fost întocmit.

Pentru toate considerentele de fapt și de drept mai sus enunțate, instanța a admis plângerea contravențională formulată de petentul N______ T______ V_____ împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data de 5.10.2014 în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului A___, a anulat procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data de 5.10.2014 și în consecință, a exonerat petentul de la plata amenzii în cuantum de 200 lei.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimatul I____________ de Poliție al Județului A___. A solicitat schimbarea sentinței atacate, în sensul respingerii plângerii contravenționale și menținerii procesului verbal de contravenție ca fiind legal și temeinic încheiat

În motivarea apelului, arată că la Judecătoria Câmpeni a fost înregistrată sub numărul de dosar civil nr. XXXXXXXXXXXXX, plângerea contravențională formulată de către petentul N______ T______ V_____ împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/05.10.2014, încheiat de către agentul constatator P________ N______, din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului A___ - Poliția Orașului Câmpeni.

Că prima instanță a admis plângerea contravențională și a anulat procesul verbal de contravenție, pe motiv că intimatul nu a făcut dovada faptei reținute în procesul verbal, că sentința primei instanțe este nelegală și netemeinică.

Sub aspectul legalității, procesul verbal de contravenție contestat este încheiat cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 16 și 17 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Sub aspectul temeiniciei, prin procesul verbal de contravenție menționat mai sus, petentul a fost sancționat contravențional pentru încălcarea prevederilor art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, text de lege care prevede: Constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, daca nu sunt comise in astfel de condiții încât, potrivit legii penale, sa fie considerate infracțiuni: 1) săvârșirea in public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violenta împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natura sa tulbure ordinea si liniștea publica sau sa provoace indignarea cetățenilor ori sa lezeze demnitatea si onoarea acestora sau a instituțiilor publice.

În fapt, la data de 25.09.2014, la Poliția Orașului Câmpeni, a fost înregistrată sub nr. R.S. xxxxxx, petiția doamnei C____ E__, care sesiza faptul că ginerele său, N______ T______ V_____, care în data de 23.09.2014 a încercat să o accidenteze cu autoturismul proprietate și i-a adresat cuvinte și expresii jignitoare, la domiciliu, de față cu alți martori, printre care și vecinii acesteia, numiții C______ N______ și C______ A__.

În baza sesizării, au fost efectuate verificări, stabilindu-se faptul că la data de 23.09.2014, în jurul orelor 16,00, numitul N______ T______ V_____ i-a adresat cuvinte și expresii jignitoare petentei, fapt pentru care acesta a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 200 de lei, pentru încălcarea prevederilor art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată.

Contrar susținerilor primei instanțe, în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată, respectiv fapta a fost săvârșită în public, așa cum este definită în art. 184 lit. c din Codul penal. Iar pentru dovedirea stării de fapt reținută în sarcina petentului, instanța trebuia să audieze martorii oculari C______ N______ și C______ A__, vecinii petentei, care au fost de față în momentul în care petentul N______ T______ V_____ i-a adresat cuvinte și expresii jignitoare numitei C____ E__.

În drept: art. 466 și urm. din Codul de procedură civilă, OG 2/2001, OUG 195/2002 republicată.

Deliberând asupra apelului de față, prin prisma motivelor invocate de intimatul IPJ A___, tribunalul reține că este fondat, pentru următoarele considerente:

Prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat la 5.10.2014, petentul N______ T______ V_____ a fost sancționat cu amendă în cuantum de 200 lei, în temeiul dispozițiilor art. 2 pct. 1 și 3 lit. b din Legea nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, republicată.

În procesul verbal s-a reținut că la data de 23.09.2014 la ora 17,00 în localitatea Câmpeni, în timp ce numita C____ E__ a intrat în curte, petentul, care este ginerele acesteia, a proferat expresii jignitoare și vulgare la adresa ei, provocând indignarea acesteia față de cetățenii care se aflau pe ____________________________ Câmpeni, jud. A___.

În ceea ce privește legalitatea procesului verbal de contravenție, tribunalul constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă nici una dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. Astfel, procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției conține toate elementele prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, respectiv cele privitoare la numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale ale contravenientului, descrierea faptei, data comiterii acesteia, încadrarea juridică a faptei săvârșite și semnătura agentului constatator.

Petentul a invocat că nu și-a exprimat punctul de vedere în fața organului constatator.

Însă nerespectarea prevederilor art. 16 alin. 7 din OG 2/2001 este sancționată cu nulitatea relativă care atrage anularea actului întocmit în aceste condiții, numai în măsura în care s-a produs o vătămare produsă petentului, probată și care nu poate fi înlăturată în altfel, așa cum s-a stabilit de Înalta Curte de Casație si Justiție, constituită în Secții Unite, prin Decizia RIL nr. XXII din 19 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României nr.833 din 5 decembrie 2007. Or, în cauză, petentul nu a dovedit vătămarea concretă care i-a fost pricinuită în acest mod, iar obiecțiunile pe care le-ar fi putut consemna, într-o formulare sumară, impusă de spațiul afectat rubricii Alte mențiuni au putut fi valorificate în întregime prin plângerea care face obiectul judecății

Petentul a mai invocat lipsa semnăturii martorului asistent cu invocarea disp. art. 19 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Or, procesul verbal a fost încheiat în absența petentului, s-au consemnat datele unui martor asistent a cărui semnătură lipsește, dar aceasta nu înseamnă că procesul verbal trenuie anulat. Agentul constatator nu a respectat prevederile art. 19 din OG nr. 2/2001, persoana nominalizată ca martor asistent nu a semnat, însă această neregularitate nu poate atrage în mod necondiționat nulitatea absolută a actului, fiind așadar necesar ca pentru anularea actului, drepturile petentului să fi fost vătămate astfel încât măsura anulării să fie impusă pentru prezervarea drepturilor acestuia din urmă. Simpla afirmare a unei vătămări nu poate produce efecte juridice, dar și în ipoteza în care petentul ar fi dovedit vătămarea suferită, instanța a apreciat că această vătămare, atât timp cât nu a produs consecințe grave și iremediabile, apte de a fi evaluate în plan concret, poate fi înlăturată și altfel decât prin anularea actului, de exemplu prin dovedirea de către petent a altei situații de fapt decât cea menționată în procesul verbal sau prin controlul de temeinicie pe care-l realizează instanța. În acord și cu considerentele Deciziei RIL nr. XXII din 19 martie 2007 mai sus expuse, instanța apreciază că interesul ocrotit prin prevederile art. 19 nu poate fi decât unul particular.

Verificând potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, tribunalul a apreciat că procesul verbal de contravenție este temeinic întocmit.

Art. 2 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, republicată, prevede că: Constituie contravenție următoarea faptă, dacă nu este comisă în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerată infracțiune: săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice, iar conform art. 3 alin. 1 lit. b din același act normativ fapta se sancționează cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei.

În mod greșit a apreciat prima instanță că starea de fapt reținută în procesul verbal de contravenție nu întrunește elementele constitutive ale faptei incriminate prin disp. art. 2 alin. 1 din Legea nr. 61 din 27 septembrie 1991, republicată, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită în public, ci în curtea petentului.

Astfel, în sensul definit de art. 184 lit. c din Codul penal, o faptă se consideră săvârșită în public atunci când a fost comisă: c) într-un loc neaccesibil publicului, însă cu intenția ca fapta să fie auzită sau văzută și dacă acest rezultat s-a produs față de două sau mai multe persoane.

Petentul a proferat expresii jignitoare și vulgare la adresa soacrei sale C____ E__, în curtea casei lor, dar a fost văzut și auzit de câțiva vecini ai lui, aflați în stradă, anume: C______ N______, martorul asistent consemnat în procesul verbal, care a dat o declarație în acest sens în fața agentului de poliție, fila 25 dosar fond, soția acestuia, martora C______ A__, audiată în apel, care a arătat că în ziua respectivă petentul a înjurat de Dumnezeu și că face des astfel de scene cu înjurături, precum și martorul audiat de prima instanță P____ I___ (f.50) care a declarat că a auzit de foarte multe ori discuții între petent și C____ E__, dar nu a fost interesat, a închis geamul, s-a uitat la televizor, nu îl interesează.

Astfel, procesul verbal de contravenție este temeinic întocmit.

Având în vedere acestea, în baza art. 480 alin. 2 Noul Cod de procedură civilă, se va admite apelul declarat de intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___ împotriva sentinței civile nr. 267/2015 a Judecătoriei Câmpeni pronunțate în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu petentul N______ T______ V_____.

Va fi modificată sentința, în sensul că se va respinge ca neîntemeiată plângerea petentului împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxxxx/05.10.2014 întocmit de IPJ A___ – Poliția orașului Câmpeni.

Pentru aceste motive.

În numele legii,

DECIDE

Admite apelul declarat de intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___ împotriva sentinței civile nr. 267/2015 a Judecătoriei Câmpeni pronunțate în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu petentul N______ T______ V_____.

Modifică sentința, în sensul că respinge plângerea petentului împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxxxx/05.10.2014 întocmit de IPJ A___ – Poliția orașului Câmpeni.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 12.11.2015.

Președinte, A______ C______ P__ - președintele secției		Judecător, D_____ C______
	Grefier, E____ B______

Redactat DC/Tehnoredactat DC/4 exemplare/24.11.2015

Judecător de primă instanță: A___ B_____