DOSAR NR.XXXXXXXXXXXXXXX

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ILFOV

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR.1908/R

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 09.12.2013

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

P_________: A________ L_______ G______

JUDECĂTOR: N_______ G_______

JUDECĂTOR: C______ A___ M______

GREFIER : S_____ C______ E____

Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta – petentă ________________________ sentinței civile nr.1541 din data de 21.02.2013 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimata C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA având ca obiect „anulare proces verbal de contravenție”.

La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că intimata a depus întâmpinare la data de 05.12.2013.

Tribunalul ia act de faptul că părțile solicită judecarea cauzei în lipsă și de faptul că recursul este formulat în termen.

Totodată, ia act de faptul că nu se solicită probe în susținerea sau combaterea recursului și, față de actele și lucrările dosarului, reține cauza spre soluționare.

TRIBUNALUL

Asupra recursului de față :

Prin sentința civilă nr.1541 din data de 21.02.2013 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXXX a fost respinsă plângerea formulată de petenta _________________ neîntemeiată.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 05.11.2012, sub nr. XXXXXXXXXXXXXXX, petentul ________________ solicitat, în contradictoriu cu intimata CNADNR S.A., anularea procesului verbal _______ 12 nr. xxxxxxx/10.10.2012 întocmit de intimată.

În motivarea plângerii, în esență, petentul a arătat că procesul verbal contestat nu conține semnătura olografă a agentului constatator.

În drept, petentul a invocat OG nr.2/2001, și art. 242 alin.2 din C.proc.civ., CEDO.

În susținerea plângerii, petentul a depus la dosarul cauzei procesul verbal contestat.

Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru, în temeiul art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare și art. 36 din O.G. 2/2001.

Intimata nu a formulat întâmpinare dar a depus la dosarul cauzei, la data de 29.01.2013, relații privind mijloacele de măsurare supuse controlului metrologic, planșa foto în baza căreia a fost întocmit procesul verbal anterior-menționat, autorizația de control pentru constatarea contravențiilor si aplicarea sanctiunilor prev. de OG 15/2002 pentru agentul constatator. Totodată aceasta a solicitat judecata în lipsă, în conformitate cu prevederile art.242 al.2 C. proc.civ.

La termenul de judecată din data de 21.02.2013, instanța a încuviințat, pentru ambele părți, proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:

În fapt, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției _______ 12 nr. xxxxxxx/10.10.2012, întocmit de un agent constatator din cadrul C.N.A.D.N.R. S.A. – CESTRIN, petentul a fost sancționat cu amenda contravențională în valoare de 250 lei. Potrivit procesului verbal anterior menționat, în data de 03.10.2012, ora 09.29, pe Autostrada A2, Glina, vehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXX aparținând petentului a circulat fără a deține rovinietă valabilă, faptă ce constituie contravenție fiind prevăzută de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 și sancționată de art. 8 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002.

În drept, potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție și hotărăște asupra sancțiunii.

Analizând cuprinsul procesului-verbal sub aspectul legalității sale instanța de fond a apreciat că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din OG nr.2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă sub sancțiunea nulității absolute, întrucât acesta conține numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului.

Cu privire la lipsa semnăturii agentului constatator de pe procesul verbal contestat, instanța a constatat că acesta cuprinde semnătura electronică a agentului constatator A_____ A________ M_________ din cadrul CNADNR SA.

Potrivit Legii nr. 455/2001, pentru a avea valoare legală, o semnătură electronică trebuie să îndeplinească anumite condiții, respectiv: să fie legată în mod unic de un semnatar, să asigure identificarea acestuia, să fie creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar (utilizând un dispozitiv criptografic) și sa fie legată de datele în formă electronică la care se raportează astfel încât orice modificare să fie identificabilă.

Conform dispozițiilor art.6, din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronica, "înscrisul in forma electronica, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătura electronica, recunoscut de către cel căruia i se opune, are același efect ca actul autentic intre cei care l-au subscris si intre cei care le reprezintă drepturile„, iar art. 7 al aceluiași act normativ prevede că „în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în forma electronică îndeplinește aceasta cerința dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generat prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii„.

Procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției menționează expres că acest document a fost generat și semnat electronic, motiv pentru care instanța apreciază că nu poate fi identificat niciun motiv pentru care actul să nu poate fi calificat drept "înscris în formă electronică" în sensul art. 4 pct.2 din Legea nr.455/2001.

De asemenea instanța a considerat că informația cuprinsă în cadrul procesului verbal poate fi citită atât prin intermediul unui program informatic, cât și prin intermediul altui procedeu similar, sau chiar pe suport de hârtie, întrucât, odată generat și semnat electronic, înscrisul electronic poate dobândi o existenta fizică pe suport de hârtie.

Prin urmare instanța de fond a apreciat că simplul fapt că, ulterior generării unui înscris electronic, informația pe care aceasta o cuprinde este tipărită pe suport de hârtie pentru a fi comunicată ca atare, nu îi înlătură acestuia calitatea de înscris în formă electronică.

Sub aspectul temeiniciei instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.

În lumina acestor principii, instanța de fond a efectuat toate demersurile pentru a-i asigura petentului dreptul la un proces echitabil.

Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, prima instanța a reținut că petentul a fost sancționat potrivit art. 8 alin. 1, 2 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, care prevede că „fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă. Cuantumul amenzilor contravenționale prevăzute la alin. (1) este prevăzut în anexa nr. 2”.

Articolul 7 din același act normativ stabilește că „responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului”.

Termenul de utilizator este explicat chiar în cuprinsul OG 15/2002, la art. 1 alin. 1 lit. b, unde se arată că: “ În înțelesul prezentei ordonanțe, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: utilizatori - persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini”

Din interpretarea sistematică a acestor texte legale a rezultat că are calitatea de contravenient deținătorul menționat în certificatul de înmatriculare care are în proprietate sau poate folosi autovehiculul în baza unui drept legal, acesta trebuind să facă dovada achitării taxei de drum. În acest sens sunt prevederile art. 1 alin. 6 din Regulamentul pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România potrivit OG nr. 15/2002 (Ordinul 769/01.10.2010).

Analizând temeinicia procesului-verbal contestat, din înscrisurile depuse la dosar de intimată (planșa foto) a rezultat că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției.

Prin urmare instanța de fond a apreciat că petentul nu a reușit să răstoarne prezumția de temeinicie de care se bucură procesul verbal de constatare a contravenției contestat, deși sarcina probei în revenea acestuia, conform art. 1169 C.civ., motiv pentru care îl va menține ca fiind legal și temeinic întocmit

Pe de altă parte, potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii hotărăște și asupra sancțiunii.

În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșita fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.

Din procesul verbal contestat instanța de fond a reținut că fapta petentului a fost sancționată cu amendă contravențională în valoare de 250 lei, minimul prevăzut de lege pentru categoria din care face parte vehiculul, aceasta fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, de modul de săvârșire a acesteia și de scopul urmărit.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petenta _______________________>

A aratat in esenta recurenta ca procesul verbal contestat este nul absolut pentru neindeplinirea dispozitiilor art. 17 din OG 2/2001, respectiv pentru lipsa semnaturii agentului constatator.

Arata ca din analiza procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei se poate observa cu usurinta ca acesta nu cuprinde semnatura agentului constatator

Ca apreciaza ca desi instanta de fond a sustinut ca acest proces verbal este legal intocmit totusi in opinia sa acest act nu se incadreaza in prevederile art. 4 pct. 2 din Legea 455/2001 privind semnatura electronica avand in vedere ca acesta a fost comunicat prin posta si nu a fost citatit prin intermediul unui program informatic.

La data de 05.12.2013 intimata a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului și pe cale de consecință menținerea soluției instanței de fond ca fiind legală și temeinică.

Apreciază că instanța de fond în mod corect a reținut faptul că procesul verbal a fost întocmit respectând condițiile de formă impuse de art. 16 din O.G. 2/2001 și că nu există vreo cauză de nulitate absolută prevăzută de art. 17 din O. G. 2/2001. În speța dată, susținerile recurentului sunt nefondate.

În conformitate cu dispozițiile art. 8 alin. 1 din O.G. 15/2002 fapta de a circula fără rovignietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.

În baza de date a Ministerului Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, petenta apare menționată ca fiind proprietar, situație în care răspunderea contravenționala îi revine conform O.G. 2/2001 și O.G. 15/2002.

Procesul verbal de constatare a contravenției a fost emis prin Sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR, iar proprietarul/utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului Administrației și Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor, în baza protocolului dintre aceasta instituție și C.N.A.D.N.R. S.A.

Potrivit art. 4 din Legea 455/2001 privind semnătura electronica, înscris in forma electronica reprezintă o colecție de date in forma electronica intre care exista relații logice si funcționale si care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibila, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, iar potrivit art. 5 din aceeași lege înscrisul in forma electronica, căruia i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătura electronica extinsa, este asimilat, in ceea ce privește condițiile si efectele sale, cu înscrisul sub semnătura privata.

Prin urmare, dispozițiile legale se aplica înscrisurilor generate in forma electronica, iar înscrisul semnat electronic este asimilat cu privire la condiții, altele decât semnătura, si efecte înscrisului sub semnătura privata. Semnătura este o condiție a înscrisului, dar apreciază că nu se poate susține ca semnătura este validata de insasi semnătura in aceasta situație. Astfel, semnătura electronica este un element independent de înscris, fie ca este sub semnătura privata sau autentica, fie ca este o simpla declarație pe propria răspundere.

Semnătura electronica reprezintă așadar forma digitala a semnăturii olografe, având aceleași funcționalitate si aplicabilitate ca si semnătura olograf a, servind la identificarea semnatarului si atestarea, precum in prezenta cauza, de catre agentul constatator investit cu autoritatea statala, ca cele constatate in procesul verbal corespund intru-totul stării de fapt si de drept celor reținute, investind astfel actul de constatare al contravenției cu prezumția de legalitate si temeinicie.

Nici o dispoziție legala nu interzice ca semnătura electronica sa poată fi aplicata pe înscrisuri autentice. Astfel, un înscris care are asociata o semnătura electronica extinsa, cum este si procesul verbal contestat, nu isi pierde valabilitatea prin imprimare pe suport de hârtie, deoarece întotdeauna un asemenea act va fi disponibil si accesibil sa fie citit in format electronic, unde se va putea vizualiza si semnătura electronica.

Prin urmare, nu este necesar ca pe forma scrisa a procesului verbal de constatare a contravenției, care in forma electronica are atașata semnătura electronica a agentului constatator, sa existe si semnătura olografa a acestuia.

Autovehiculul recurentului fiind identificat în trafic, s-a verificat baza de date cu roviniete valabile și s-a constatat în mod corect că pentru autoturismul acestuia nu există înregistrată rovinieta.

ÎN D____, art. 308 alin. 2 Cod procedură civilă, O.G. 15/2002, O.G. 2/2001.

Analizând cauza în raport de motivele invocate, tribunalul reține urmatoarele:
Analizand procesul verbal contestat tribunalul retine ca, asa cum de altfel rezulta si din cuprinsul sau, acesta a fost generat și semnat în mod automat cu ajutorul mijloacelor tehnice ale SIEGMCR.

Tribunalul retine, de asemenea, ca potrivit art. 5 din Legea nr. 455/2001, înscrisul în formă electronică, căruia i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv si generata cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, in ceea ce privește condițiile si efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată, iar conform art. 7 din același act normativ, în cazurile in care, potrivit legii, forma scrisa este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat si generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

Astfel, potrivit art. 4 din Legea nr. 455/2001, semnătură electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare, iar semnătură electronică extinsă reprezintă acea semnătură electronică care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) este legată în mod unic de semnatar;

b) asigură identificarea semnatarului;

c) este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;

d) este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în așa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă.

Totodată, prin dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice se înțelege acel dispozitiv de creare a semnăturii electronice care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) datele de creare a semnăturii, utilizate pentru generarea acesteia, să poată apărea numai o singură dată și confidențialitatea acestora să poată fi asigurată;

b) datele de creare a semnăturii, utilizate pentru generarea acesteia, să nu poată fi deduse;

c) semnătura să fie protejată împotriva falsificării prin mijloacele tehnice disponibile la momentul generării acesteia;

d) datele de creare a semnăturii să poată fi protejate în mod efectiv de către semnatar împotriva utilizării acestora de către persoane neautorizate;

e) să nu modifice datele în formă electronică, care trebuie să fie semnate, și nici să nu împiedice ca acestea să fie prezentate semnatarului înainte de finalizarea procesului de semnare;

În plus, prin certificat calificat se înțelege un certificat care satisface condițiile prevăzute la art. 18 și care este eliberat de un furnizor de servicii de certificare ce satisface condițiile prevăzute la art. 20.

Asa fiind, tribunalul retine ca din actele depuse de către intimată rezultă că CESTSIGN SA este un furnizor de servicii de certificare acreditate conform Legii nr. 455/2001 și HG nr. 1259/2001 privind aprobarea Normelor tehnice și metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, iar procesul-verbal de constatare contestat este semnat, în baza art. 9 alin. 1 lit. a din OG nr. 15/2002 de către un agent cu drept de constatare a contravențiilor din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA (conform autorizației de control), în baza unui certificat calificat (aflat în perioada de valabilitate și care respectă disp. art. 18 din Legea nr. 455/2001), semnătură generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii, imprejurare in care in mod corect instanta fondului a apreciat ca procesul verbal este legal intocmit si va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de recurenta – petentă ________________________ sentinței civile nr.1541 din data de 21.02.2013 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimata C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, ca nefondat.

Irevocabila.

Pronunțată în ședința publica, azi 9 Decembrie 2013.

Președinte Judecător Judecător A________ L_______ N_______ G_______ C______ A___ M______

G______

Grefier

S_____ C______ E____

Concept red. gref.C.S.11.12.2013

Red. Jud. AC/2exemplare

Jud.fond S_____ I____- Jud.Cornetu