Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX Apel – plângere contravențională

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B_______

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Ședința publică din data de 10 septembrie 2015

Instanța compusă din:

Președinte - P_______ M_____ M______

Judecător - H________ G___ A____

Grefier - F______ G___________ G______

DECIZIA NR. 6 9 8

Pe rol judecarea apelului declarat de apelantul – petent O_________ F_____ M____, în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean B_______, împotriva sentinței nr. xxxxx din 03.07.2014 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei B_______, având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și reține cauza spre soluționare.

T R I B U N A L U L ,

Asupra apelului contravențional de față constată următoarele:

Prin sentința nr. xxxxx din 03.07.2014 Judecătoria B_______ a admis în parte, plângerea contravențională formulată de petentul O_________ F_____ M____, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN B_______, a înlocuit sancțiunea contravențională constând în 4 puncte amendă, în cuantum de 320 lei, aplicată petentului prin procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx încheiat de agentul constatator-ag. principal V_____ V_____, din cadrul I.P.J. B_______-Poliția mun. B_______, cu sancțiunea avertisment, și a menținut celelalte dispoziții și măsuri din procesul-verbal atacat.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță, retine următoarea situație de fapt si de drept :

Prin procesul - verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx, încheiat la data de 23.12.2013 de I____________ de Poliție Județean B_______, petentul a fost sancționat contravențional cu 4 puncte amendă, în cuantum de 320 lei, și sancțiunea complementară a suspendării exeercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. f din OUG nr. 195/2002 și sancționată de același act normativ.

S-a reținut în procesul - verbal faptul ca petentul se afla oprit cu autoturismul marca Dacia, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX pe _______________________. B_______, în dreptul UNIQA ASIGURĂRI, și nu a respectat indicațiile polițistului rutier de a se pune în mișcare, întrucât încurca buna desfășurare a traficului rutier.

Examinând procesul - verbal de contravenție prin prisma exigentelor de forma prevăzute de O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța de fond constată ca acesta îndeplinește rigorile legii sub aspect formal.

Verificând, potrivit art. 34 alin.1 din O.G. nr.2/2001 și temeinicia procesului - verbal de contravenție contestat, prima instanță apreciază ca situația de fapt reținuta prin procesul – verbal de contravenție corespunde realității.

Conform art. 100 alin.(3) lit.f) din O.U.G. 195/2002 rep., Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, nerespectarea de către conducătorul de autovehicul (...) a semnalelor, indicațiilor și dispozițiilor polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Din probatoriul administrat în speță, rezultă că petentul nu a respectat indicațiile polițistului rutier, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în sensul de a se pune în mișcare din locul unde era oprit, în scopul fluidizării traficului.

Faptul că autoturismul petentului a fost implicat într-o ușoară coliziune nu justifică staționarea în stradă, în condițiile în care din accident a rezultat doar avarierea autovehiculului condus de petent.

Astfel, potrivit art. 79 alin.(1) lit. a) din O.U.G. 195/2002, Conducătorii de vehicule implicați într-un accident de circulație în urma căruia au rezultat numai avarierea vehiculelor și/sau alte pagube materiale sunt obligați să scoată imediat vehiculele în afara părții carosabile ori, dacă starea vehiculelor nu permite acest lucru, să le deplaseze cât mai aproape de bordură sau acostament, semnalizându-le prezența.

Or, în speță, rezultă cu certitudine că starea vehiculelor implicate în accident permitea deplasarea lor, iar petentul nu a pus autoturismul în mișcare, la solicitarea polițistului rutier, ce a vizat fluidizarea traficului rutier în zonă.

În acest sens, instanța de fond reține că la momentul săvârșirii faptei traficul rutier era mai aglomerat, fiind în perioada premergătoare Crăciunului, aspect relevat și de cei doi martori audiați în cauză- C______ B_____ V_____ și B____ V_______ P___ (filele 33-34).

Prin urmare, prima instanță reține existența faptei, caracterul contravențional al acesteia, conform art. 100 alin.(3) lit. f) din O.U.G. 195/2002 și vinovăția petentului.

Referitor la sancțiunea aplicată, instanța de fond apreciază că se impune reindividualizarea acesteia, având în vedere dispozițiile art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, conform cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Prima instanță are în vedere faptul că nerespectarea indicațiilor polițistului rutier de către petent s-a datorat, în principal, stării emoționale sub impactul căruia se afla acesta, urmare a accidentului în care a fost implicat autovehicululul său.

Deși o atare împrejurare nu este de natură să înlăture răspunderea contravențională a petentului, așa cum s-a arătat anterior, totuși este în măsură să circumstanțieze fapta, justificând aplicarea unei sancțiuni mai ușoare.

De asemenea, intimatul nu a făcut dovada că petentul a mai fost sancționat anterior la regimul rutier.

Prin urmare, în temeiul dispozițiilor art. 7 din O.G. 2/2001, instanța de fond a dispus înlocuirea sancțiunii principale, constând în 4 puncte amendă, în cuantum de 320 lei, aplicată petentului prin procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx/23.12.2013, cu sancțiunea avertisment, atrăgând atenția petentului ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel apelantul – petent O_________ F_____ M____, solicitând anularea procesului verbal de contravenție, deoarece din probele administrate rezultă că agentul de poliție a avut o atitudine abuzivă și a refuzat să-i acorde sprijinul elementar pe care normele rutiere îl impuneau la momentul implicării sale în accidentul de circulație din 23.10.2013.

Apelantul a arătat că un autoturism care staționa pe traseu a dat cu spatele fără să se asigure și a lovit mașina sa în portiera stânga față, pe care a înfundat-o, iar el a oprit regulamentar pe partea dreaptă a drumului cât mai aproape de trotuar și a pornit luminile de avarie, nederanjând prea mult pe ceilalți participanți la trafic, adresând polițistului solicitarea de a reține și actele șoferului ce îi înfundase portiera.

Că agentul de poliție mai mult a îngreunat traficul și a generat o ceartă inutilă, refuzând să-și îndeplinească sarcinile de serviciu, și că el nu efectua o staționare din încăpățânare, ci pur și simplu dorea ca șoferul vinovat să îi predea o copie de pe asigurare pentru a se putea adresa societății de asigurare, că în prezent suferă o dublă sancțiune, având pe de o parte sancțiune fiind cu permisul suspendat, și fiind obligat să-și repare singur autoturismului.

Intimatul nu și-a exprimat punctul de vedere în cauză.

Verificând, conform art. 479 NCPC, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, Tribunalul reține că apelul formulat este nefondat, pentru următoarele motive:

Conform art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 instanța competentă să soluționeze plângerea administrează orice probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.

Din probele administrate în cauză rezultă că apelantul-petent se face vinovat de săvârșirea contravenției pentru care a fost sancționat, instanța de fond făcând corecta aplicare a dispozițiilor legale aplicabile speței, și pronunțând soluția în mod just, pe baza probelor legal administrate și analizate în considerentele hotărârii.

Astfel, fapta a fost constatată în mod direct de agentul constatator, procesul verbal de contravenție întocmit bucurându-se de prezumția relativă de temeinicie, iar petentul avea posibilitatea ca prin probele administrate să răstoarne această prezumție, însă nu a făcut dovada unei alte situații de fapt decât cea reținută în actul constatator.

Concluziile prezentate de către instanța de fond au avut în vedere întreg probatoriul administrat, inclusiv declarațiile martorilor audiați, tocmai în baza acestora reținând și circumstanțele care au justificat aplicarea avertismentului.

Tribunalul mai reține că, asupra sancțiunii aplicabile, prima instanță a hotărât potrivit dispozițiilor art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001 privind corespondența între gradul de pericol social al contravenției și sancțiunea stabilită, în raport de elementele de individualizare ale acesteia, prevăzute de art. 21 alin. 3 din ordonanță, soluția adoptată de instanța de fond, de înlocuire a amenzii cu avertismentul, nefiind apelată de către intimată, și că potrivit art. 100 alin. 3 lit. f din OUG 195/2002 sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce este imperativă, în cazul reținerii vinovăției contravenientului, ca în speța de față.

Constatând că nu sunt date alte motive de apel de ordine publică ce pot fi invocate din oficiu, pentru considerentele arătate, în temeiul art. 480 alin. 1 NCPC, tribunalul va respinge apelul declarat ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E :

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul – petent O_________ F_____ M____, cu domiciliul în ____________________________, județul B_______, în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean B_______, cu sediul în municipiul B_______, ________________________. 57, județul B_______, împotriva sentinței civile nr. xxxxx din 03.07.2014 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei B_______.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 10 septembrie 2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

P_______ M_____ M______ H________ G___ A____ F______ G.G______

Red. – P.M.M.

Tehnored. FG/PM

4 ex. 20.11.2015.

Judecătoria B_______ – Jud. V______ F_____