Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECTIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 998/2015

Ședința publică de la 08 Septembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M_____ G______

Judecător A______ M________ B______

Grefier M______ S_____

Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA – prin Direcția Regională de Drumuri si Poduri Bucuresti, cu sediul în municipiul București, _____________________. 401 A, sector 6, împotriva sentinței nr. 227 din data de 10.02.2015 intimat petent fiind C______ I__, domiciliat in orasul Vălenii de M____, ___________________, jud. Prahova.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul petent personal, lipsă fiind intimata.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care.

Tribunalul pune în discuție dacă sunt cereri de formulat.

Intimatul petent având cuvântul arată că nu mai are cereri de formulat.

Tribunalul având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului formulat.

Intimatul petent având cuvântul solicită respingerea apelului formulat, menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică.

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra cauzei civile de față constată :

Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. XXXXXXXX din 17 septembrie 2014 petentul C______ I__ a formulat plângere, în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. - Direcția Regională de Drumuri si Poduri Bucuresti, împotriva procesului verbal de constatare a contravenției _______.14 nr. xxxxxxx din 3 septembrie 2014.

În motivarea plângerii petentul arată că prin procesul verbal susmenționat a fost amendat cu suma de 750 lei, motivat de faptul că la data de 3 septembrie 2014 a circulat cu auto nr. XXXXXXXXX, fără a deține rovinietă. A mai susținut că autoturismul mentionat în procesul verbal a fost înstrăinat numitului O___ R____, astfel că nu se face vinovat de săvârșirea contravenției.

În drept, plângerea nu a fost motivată.

A depus alăturat, în copie, înscrisuri.

La data de 27 octombrie 2014 intimata a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea plângerii, ca nefondată și neîntemeiată.

În drept, a invocat dispozițiile OG 2/2001 și OG 15/2002.

Intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art. 223 alin. 3 cod procedură civilă.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.

Prin sentința nr. 227 din data de 10.02.2015 Judecătoria Vălenii de M____ admite plângerea formulată de petentul C______ I__, domiciliat in orasul Vălenii de M____, Bstr. Cismari, nr. 2, jud. Prahova, in contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA – prin Direcția Regională de Drumuri si Poduri Bucuresti, cu sediul în municipiul București, _____________________. 401 A, sector 6.

Dispune anularea procesului verbal de constatare a contraventiei _________ nr.xxxxxxx/03.09.2014.

Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:

Prin procesul verbal de contraventie _________ nr.xxxxxxx/03.09.2014 petentul a fost sanctionat contraventional motivat de faptul ca la data de 14.06.2014 a circulat pe DN1B Km24+785 M Albesti, jud.Prahova.

Verificand cauzele de nulitate care se iau în considerare din oficiu potrivit art. 16 alin. 7 și art. 17 alin. 1 teza finală din OG nr. 2/2001, instanța constată următoarele:

Procesul verbal conține toate mențiunile prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de textul de lege citat, anume numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, precum și semnătura agentului constatator.

În ceea ce privește temeinicia procesului verbal, instanța reține că art. 8 din OG nr. 15/2002 incriminează contravențional fapta conducătorului auto de „a circula fără a deține rovinietă valabilă”, iar art. 7 arată că „responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români”. Art. 1 alin. 1 lit. b din OG nr. 15/2002 definește noțiunea de „utilizator” ca fiind „persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România”. Cu alte cuvinte așadar, pentru a se circumscrie sferei de înțeles a noțiunii de utilizator, astfel cum a fost aceasta definită mai sus, persoana trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, două condiții: să fie înscrisă în certificatul de înmatriculare al autoturismului respectiv și să aibă asupra acestuia un drept de proprietate sau un alt drept legal de folosință.

Or, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, respectiv contractul de vanzare cumparare incheiat la data de 27.07.2011 (f.8) rezulta ca petentul a instrainat autoturismul numitului Oita R____.

F___ de aceasta imprejurare se retine ca in conformitate cu articolul 11 din OUG 195/2002, “(10) Proprietarul sau detinatorul mandatat al unui vehicul este obligat sa solicite autoritatii competente inscrierea in certificatul de inmatriculare sau de inregistrare a oricarei modificari a datelor de identificare a vehiculului respectiv sau, dupa caz, ale proprietarului, in termen de 30 de zile de la data la care a intervenit modificarea.”. Conform articolului 101, neindeplinirea acestor obligatii “constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda prevazuta in clasa a III-a de sanctiuni”. Practic, in cazul in care cumparatorul circula cu autoturismul dupa expirarea termenului de 30 de zile, acesta este pasibil de o amenda civila constand in 6-8 puncte de amenda.

De asemenea instrainatorul unui autovehicul are posibilitatea de a solicita autoritatii fiscale de care apartine radierea fiscala a autoturismului instrainat in baza actelor de vanzare cumparare asa cum dealtfel a si procedat petentul, aspect ce rezulta din certificatul fiscal depus la fila 9 dosar.

Se retine astfel ca vanzatorul nu are posibilitatea legala de a inmatricula autoturismul pe numele noului proprietar imprejrare fața de care instanța constată că petentul nu întrunește cea de-a doua condiție prevăzută de textul normativ anterior citat, astfel încât acesta nu are calitatea de subiect activ al contravenției ce i se impută.

Nu in ultimul rand instanta va retine ca de curand ICCJ s-a pronuntat printr-un recurs in interesul legii, respectiv Decizia nr.6/16 februarie 2015 in sensul ca procesele verbale incheiate potrivit art.9 alin.(1) lit.a), alin.(2) și alin.(3) din OG 15/2002 cu modificarile ulterioare, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator. Se observa astfel ca procesul verbal contestat in cauza de fata nu poarta semnatura olografa a agentului constatator fiind astfel lovit de nulitate absoluta.

Împotriva sentinței civile nr. 227 din 10.02.2015 a declarat apel intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, arătând că în mod greșit instanța de fond a apreciat că petentul nu răspunde contravențional pentru faptul că nu mai avea calitate de utilizator ca urmare a încheierii contractului de vânzare – cumpărare.

Potrivit disp. art. 7 și art. 1 alin. 1 lit. b din OG 15/2002 obligația de plată a rovinietei revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare.

Petentul nu a făcut dovada faptului că nu este înscris ca utilizator în certificatul de înmatriculare, contractul de vânzare – cumpărare neputând fi opus terților.

Orice schimbarea a proprietarului / utilizatorului devine opozabilă terților doar după transcrierea dreptului de proprietate în evidențele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor competent.

A mai arătat intimata și faptul că arătând că procesul verbal de constatare a contravenției îndeplinește condițiile prevăzute de OG 15/2002 coroborat cu OG 2/2001, respectiv procesul verbal a fost întocmit în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale sistemului informatic SIEGMCR.

Verificând sentința apelată prin prisma motivelor de apel invocate, tribunalul reține următoarele:

Potrivit dispozitiilor art. 17 din OG nr. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata și din oficiu.

Avand in vedere regimul juridic al nulitatii absolute reglementat de art. 178 alin. 1 c. pr. civ., conform caruia nulitatea absoluta poate fi invocata de orice parte din proces, de judecator sau, dupa caz, de procuror, in orice stare a judecatii cauzei, precum si faptul ca procesul-verbal de contraventie este un act administrativ constatator, tribunalul constata ca procesul-verbal de contraventie contestat in prezenta cauza nu poarta semnatura olografa a agentului constatator, astfel ca este lovit de nulitate.

Potrivit art. 4 pct. 1 din Legea nr. 455/2001, date in forma electronica sunt reprezentari ale informatiei __________________________ adecvata crearii, prelucrarii, trimiterii, primirii sau stocarii acesteia prin mijloace electronice.

Conform art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001, inscris in forma electronica reprezinta o colectie de date in forma electronica intre care exista relatii logice si functionale si care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificatie inteligibila, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar.

Un act juridic, inteles atat ca negotium, cat si ca instrumentum, poate sa intre in sfera de aplicare a Legii nr. 455/2001 doar atunci cand manifestarea de vointa a celui de la care actul emana imbraca forma electronica si, de asemenea, ajunge la destinatarul transmiterii in aceeasi forma, prin intermediul unor mijloace de transmitere a datelor in format electronic.

In situatia in care manifestarea de vointa a emitentului actului ajunge la destinatarul sau pe suport hartie, inscrisul astfel transmis nu mai este in forma electronica.

In temeiul art. 5 din Legea nr. 455/2001, inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv si generata cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice, este asimilat, in ceea ce priveste conditiile si efectele sale, cu inscrisul sub semnatura privata.

Asadar, legiuitorul a prevazut expres ca actul in format electronic ce poarta o semnatura electronica extinsa este asimilat unui act sub semnatura privata, insa acesta este destinat exclusiv folosirii in sistemul electronic.

Art. 6 din Legea nr. 455/2001 prevede ca: „inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica, recunoscut de catre cel caruia i se opune, are acelasi efect ca actul autentic intre cei care l-au subscris si intre cei care le reprezinta drepturile.”

Ca atare, legiuitorul instituie conditia recunoasterii actului in forma electronica de cel caruia i se opune pentru ca acesta sa aiba acelasi efect juridic ca actul autentic.

In baza dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 455/2001, in cazurile in care, potrivit legii, forma scrisa este ceruta ca o conditie de proba sau de validitate a unui act juridic, un inscris in forma electronica indeplineste aceasta cerinta daca i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat si generata prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii.

Semnatura electronica este definita de art. 4 pct. 3 din Legea nr. 455/2001 ca reprezentand „date in forma electronica, care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare”.

Semnatura electronica extinsa este definita de art. 4 pct. 4 din Legea nr. 455/2001 ca reprezentand „acea semnatura electronica care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a) este legata in mod unic de semnatar;

b) asigura identificarea semnatarului;

c) este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;

d) este legata de datele in forma electronica, la care se raporteaza in asa fel incat orice modificare ulterioara a acestora este identificabila.”

Din analiza dispozitiilor legale citate se desprinde concluzia ca semnatura electronica nu se poate atasa decat unui inscris in forma electronica. Ca atare, ea nu poate fi aplicata pe un inscris aflat pe suport hartie.

Se mai retine ca, prin decizia nr.6, pronuntata în dosarul nr. 14/2014, ICCJ a admis recursul in interesul legii formulat de Avocatul Poporului și a stabilit că: în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, raportate la dispozițiile art.4 pct.1-4 și art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art.8 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art.9 alin.(1) lit.a), alin.(2) și alin.(3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.

In raport de aceste considerente, tribunalul, constatand ca procesul-verbal de contraventie este lovit de nulitate absoluta, în temeiul disp. art. 480 Ncpc va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA – prin Direcția Regională de Drumuri si Poduri Bucuresti, cu sediul în municipiul București, _____________________. 401 A, sector 6, împotriva sentinței nr. 227 din data de 10.02.2015, ca nefondat, intimat petent fiind C______ I__, domiciliat in orasul Vălenii de M____, Bstr. Cismari, nr. 2, jud. Prahova.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 08 Septembrie 2015

Președinte, M_____ G______		Judecător, A______ M________ B______
	Grefier, M______ S_____

RED. BAM/22.09.2015

Operator date caracter personal 5595