Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX - plângere contravențională–

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA nr. 1862

Ședința publică din 2 decembrie 2015

Președinte P_____ C_______

Judecători D_____ C_______ D______

Grefier Vințilă C______

Pe rol, pronunțarea asupra apelurilor declarate de apelanții G____ Națională de Mediu – Comisariatul Județean Suceava - cu sediul în municipiul Suceava, _________________________. 72, județul Suceava, și ________________________. cu sediul în Suceava, ____________________. 52, județul Suceava, împotriva sentinței civile nr. 782 din data de 4 iunie 2015, pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX.

Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 18 noiembrie 2015, când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru azi, 2 decembrie 2015.

După deliberare,

TRIBUNALUL,

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 782 din data de 4 iunie 2015, pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX a fost admisă în parte plângerea, așa cum a fost completată de petenta ____________________ cu sediul în mun. Suceava, ____________________. 52, jud. Suceava, CUI RO xxxxxxx în contradictoriu cu intimata G____ NAȚIONALĂ DE MEDIU – COMISARIATUL JUDEȚEAN SUCEAVA cu sediul în mun. Suceava, _________________________. 72, jud. Suceava.

S-a dispus înlocuirea amenzii aplicată prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxx încheiat la data de 27 octombrie 2014, cu sancțiunea avertisment.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin procesul verbal de constatare și sancționare ________ nr. xxxxx/27 octombrie 2014, petenta a fost sancționată întrucât la data de 23 octombrie 2014- 24 octombrie 2015, s-a efectuat un control la sediul acesteia la punctul de lucru din mun. Câmpulung Mold., __________________, zona B_____, ocazie cu care s-a constatat că societatea efectua pe amplasamentul fostului depozit pentru stocarea temporară a deșeurilor municipale operațiune transfer a deșeurilor colectate în amestec din autocompactoare în două buncăre de transfer de 30 m.c. fiecare, concomitent cu lucrări de selectare a peturilor din deșeurile în amestec.

Împotriva procesului verbal și a raportului de inspecție nr. 203/P-CP/24 octombrie 2014, în termen legal a formulat plângere contravențională petenta arătând că actul constatator a fost încheiat cu încălcarea prev. art. 16 și 19 din OG 2/2001, în sensul că în procesul verbal nu se arată împrejurările ce ar putea servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube, că expresia „ numai în instalații”, în loc de „ numai la instalații” ar schimba semnificativ interpretarea legii, că lipsesc obiecțiunile cu privire la conținutul actului constatator, lipsește semnătura contravenientului de pe procesul verbal.

Instanța de fond a amintit că potrivit art. 16 alin 7 din OG 2/2001, s-a prevăzut că în momentul încheierii procesului verbal, agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului, dreptul de a face obiecțiuni la conținutul actului de constatare, precizându-se că obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul verbal, la rubrica „alte mențiuni”, sub sancțiunea nulității procesului verbal.

În legătură cu instituirea acestei obligații, a cărei nerespectare atrage sancțiunea nulității procesului verbal, este de observat, că în raport de natura interesului ocrotit prin art. 16 alin. 7 din OG 2/2001, o atare nulitate nu poate fi absolută, nulitatea absolută fiind reglementată de art 17 d in OG 2/2001.

Astfel, prin acest text de lege se prevede că „lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia, sau a semnăturii agentului constatator, atrage nulitatea procesului verbal”, specificându-se că numai în astfel de situații „nulitatea se constată din oficiu”.

În toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, inclusiv cele referitor la consemnarea distinctă a obiecțiunilor contravenientului la conținutul lui, nulitatea procesului verbal de constatare a contravenției, nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act, fiind vorba de o nulitate relativă.

În speță, instanța de fond a observat că la rubrica „alte mențiuni” a procesului verbal, nu sunt consemnate obiecțiunile contravenientului arătându-se doar faptul că societatea petentă reprezentată de F_____ V_____ în calitate de administrator refuză să semneze.

De altfel, petenta nu a dovedit existența unei vătămări a drepturilor sale, potrivit art. 105 alin. 2 cod proc. civilă.

Conform art. 19 din OG 2/2001, în cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul verbal va cuprinde și datele personale din actele de identitate ale martorului și semnătura acestuia. În lipsa unui martor, agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului verbal în acest mod.

În ceea ce privește temeinicia procesului verbal de contravenție, instanța de fond a apreciat că procesul verbal se bucură de temeinicie, acesta fiind încheiat cu respectarea condițiilor legale.

În ceea ce privește susținerile că nu s-ar fi arătat toate împrejurările ce ar putea servi la aprecierea gravității faptei, instanța reține că, în procesul verbal este descrisă clar fapta , iar folosirea sintagmei „ numai la instalații „ în loc de „ numai în instalații” , nu poate să reprezinte un motiv de nulitate a procesului verbal și de interpretare a acestuia decât în baza temeiului legal în care a fost întocmit.

Instanța a reținut că „descrierea faptei„ trebuie coroborată și cu celelalte mențiuni din procesul verbal, dar în cuprinsul acestuia nu există neclarități sau contradicții în ceea ce privește constatarea faptei.

Referitor la lipsa obiecțiunilor de pe actul constatator, instanța de fond a reținut că actul constatator este raportul de inspecție nr. 203/P-CP/24 octombrie 2014, care a fost încheiat în urma verificărilor și a controalelor efectuate în teren.

În speță, fiind vorba de aplicarea unei sancțiuni contravenționale, s-a procedat și la încheierea procesului verbal de sancțiune care este un act sancționator iar obiectul plângerii îl constituie procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției și nu raportul de inspecție.

În ceea ce privește solicitarea se înlocuire a amenzii cu „avertisment„ instanța a reținut că depozitul temporar de pe ___________________________ B_____ a funcționat conform autorizației de mediu nr. 185/14 mai 2013 valabilă până la 14 mai 2014, pentru stocarea temporară a deșeurilor municipale din mun. Câmpulung Mold.

În urma procesului de închidere ecologică a depozitului H______ din vecinătatea celui sus menționat, lucrările de închidere și ecologizare efectuate au determinat eliminarea deșeurilor ce au fost folosite în procesul de închidere pentru profilarea lui, motiv pentru care cantitatea nefolosită a fost transportată la un alt depozit.

La data de 27 octombrie 2014, când a fost încheiat procesul verbal, petenta era fostul administrator al societății.

Ulterior, petenta a solicitat Primăriei mun. Câmpulung Mold, un certificat de urbanism valabil pe o perioadă de 12 luni, în vederea deschiderii unui spațiu de sortare a deșeurilor cu caracter provizoriu în zona Izvorul B_____ iar la data efectuării controlului petenta a îngrădit și igienizat terenul în vederea deschiderii unui spațiu de sortare deșeuri cu caracter provizoriu pentru respectarea disp. impuse de primăria Câmpulung Moldovenesc.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicate petentului, instanța de fond a reținut că potrivit art. 5 alin. 5 din OG 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor „sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”, iar conform art. 21 alin. 3 din același act normativ, se prevede că „sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.

Este adevărat că buna credință a petentului nu îl exonerează de răspunderea contravențională, însă având în vedere dispozițiile OG 2/2001 și ținând cont de conduita petentului, de stăruința în obținerea actelor necesare și de lipsa sancțiunilor acestuia, instanța a reținut aceste circumstanțe în favoarea sa, apreciind că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru a fi atins scopul educativ preventiv al sancțiunii.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel intimata G____ Națională de Mediu – Comisariatul Județean Suceava, și petenta ________________________.

În motivarea de la filele 5 – 8 dosar, apelanta G____ Națională de Mediu arată că reindividualizarea sancțiunii, realizată de către instanța de fond nu este o reindividualizare legală și temeinică, dat fiind că acele criterii de care a ținut cont la reindividualizarea sancțiunii sunt nefondate și contrazise de actele de la dosarul cauzei.

Instanța de fond a reținut drept criteriu conduita petentei în obținerea actelor, ori, nu se înțelege unde există acea stăruință/diligență, atâta timp cât la data controlului și a sancționării:

- societatea nu avea acte pentru a desfășura operațiuni de tratare a deșeurilor, aspect contrar neprobat în nici un mod la judecarea cauzei în primă instanță, fiind astfel încălcată Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor;

- societatea nu avea autorizație de mediu și nici nu făcuse vreun demers pentru a o solicita, fiind încălcate prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului.

Mai mult decât atât, societatea nici măcar nu s-a conformat măsurilor impuse de către comisarii de mediu, persistând în activitatea contravențională pentru care a fost sancționată, aspecte care aveau relevanță deosebită asupra fondului cauzei și reprezentau un plus pentru temeinicia aplicării sancțiunii de către comisarii de mediu.

Privitor la lipsa sancțiunilor, aspect pe care instanța l-a reținut în privința societății ca circumstanță favorabilă, s-a solicitat instanței de control judiciar să constate că nici aceasta nu este fondată. Instanța de fond nu a solicitat nici o adresă Gărzii de Mediu din care să reiasă dacă societatea a mai fost sancționată pe linie de mediu sau nu, și nici petenta nu a făcut vreo dovadă în acest sens.

În sprijinul temeiniciei individualizării sancțiunilor la care a procedat comisarul de mediu, s-a solicitat să se țină cont, pe lângă aspectele precizate mai sus, și de faptul că la fiecare control efectuat de G____ Națională de Mediu, societății i s-au aplicat măsuri de conformare și sancțiuni contravenționale.

În concluzie, s-a solicitat instanței de apel să constate netemeinicia sentinței atacate șiu să admită apelul așa cum a fost formulat.

________________________. și-a motivat apelul (filele 31 – 35 dosar) arătând în principal următoarele:

1. Agentul constatator nu a arătat împrejurările care pot servi la aprecierea gravității faptei și la eventualele pagube pricinuite;

2. Nu a descris în ce constă fapta ci doar a redat eronat un text de lege, lăsând să se înțeleagă că petenta efectua operațiuni de transport în instalații neconforme, când practic transportul se face numai cu instalații autorizate pentru efectuarea operațiunilor de tratare;

3. Lipsesc obiecțiunile cu privire la conținutul actului de constatare, deși reprezentantul societății a făcut obiecțiuni la constatările și consemnările agentului constatator, dar acesta nu le-a luat în considerare și nu le-a înscris în procesul verbal, nefiind respectat dreptul de a formula obiecțiuni;

4. procesul verbal de contravenție a fost încheiat cu nerespectarea dispozițiilor imperative ale art. 19 alin. 1 și 3 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, sub aspectul nesemnării actului de către cel puțin un martor, justificarea agentului constatator privind lipsa martorului devenind un stereotip, situație ce prejudiciază echitatea procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, în condițiile în care în favoarea oricărui contravenient operează prezumția de nevinovăție.

Mai mult decât atât, sub aspectul temeiniciei procesului verbal și al proporționalității sancțiunii se precizează că fapta contravențională nu există, iar societatea nu se face vinovată de încălcareaq dispozițiilor conținute de Legea 211/2011 cu modificările și completările ulterioare și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 cu modificările și completările ulterioare.

Având în vedere aceste motive de apel, s-a solicitat modificarea sentinței apelate, în sensul admiterii plângerii contravenționale și anulării procesului verbal contestat.

Apelanta G____ Națională de Mediu a formulat întâmpinare (filele 52 – 53 dosar), reiterând apărările formulate prin întâmpinarea depusă la fond și solicitând respingerea apelului declarat de petentă ca nefondat.

Apelanta ________________________. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea ca nefondat a apelului formulat de G____ Națională de Mediu, pentru motivele dezvoltate pe larg la filele 57 – 62 dosar.

Examinând sentința atacată, în limitele devoluțiunii stabilită prin motivele de apel, și în raport de întregul complex probator, ca și de dispozițiile aplicabile și criticile aduse instanței de fond, pentru considerentele ce urmează, Tribunalul expune următoarele:

După cum se desprinde din considerentele sentinței, prima instanță a analizat efectiv apărările ce i-au fost deduse judecății prin plângere, precum și probele administrate, oferind un raționament juridic întemeiat pe situația de fapt reținută în urma evaluării întregului ansamblu probator, cu aplicarea dispozițiilor de drept substanțial incidente, a principiilor de drept și a regulilor procedurale privind judecarea cauzei.

Nu poate fi reținută critica formulată în cadrul apelului declarat de petenta ____________________ privitoare la nedescrierea faptei și nearătarea împrejurărilor care pot servi la aprecierea gravității, fapta fiind descrisă suficient cât să permită încadrarea în textul incriminator, iar conciziunea descrierii nu chivalează cu absența menționării elementului material și a circumstanțelor relevante.

Astfel, referitor la cauzele de nulitate ale procesului-verbal, nu se identifică cauze de nulitate absolută stabilite prin art. 17 din OG nr. 2/2001, și chiar dacă apelanta a refuzat semnarea actului întocmit în prezența sa, refuzul nefiind practic contestat, neînscrierea obiecțiunilor nu poate conduce la anularea actului, sancțiunea fiind nulitatea relativă condiționată de producerea unei vătămări iremediabile, or, condiția caracterului iremediabil al vătămării nu este îndeplinită.

În ceea ce privește temeinicia actului, instanța de apel reține că faptele imputate petentei apelante au fost constate de agentul instrumentator în mod direct și nemijlocit, în timpul îndeplinirii atribuției specifice de serviciu de control efectuat la depozitul din Câmpulung Moldovenesc , zona I____ Boatca.

Or, Tribunalul arată că, deși materia contravențiilor intră indeniabil în sfera acuzației penale, neputând fi tăgăduit nici beneficiul garanțiilor prevăzute de Convenție în art. 6 par. 3, din care cea mai importantă este prezumția de nevinovăție, totuși, în raport de statuările Curții Europene a Drepturilor Omului trebuie admis că aplicarea prezumțiilor de fapt și de drept regăsite în dreptul administrativ român privitoare la veridicitatea și temeinicia proceselor-verbale de contravenție nu este interzisă, de vreme ce forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, instanța având însă obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (a se vedea cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

De aceea, prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal încheiat de reprezentantul autorității publice nu poate fi nici nerezonabilă și nici disproporționată, din moment ce prezumția este născută din constatarea unui fapt perceput în mod direct și nemijlocit, în virtutea îndeplinirii atribuției firești de serviciu.

Or, comisarul de mediu a constat în mod nemijlocit că societatea apelantă efectuează transferul deșeurilor colectate în amestec din două autocompactoare în două buncăre de transfer cu un volum de 30 mc fiecare, concomitent cu lucrări de selectare a PET-urilor din deșeuri, operațiune care nu mai este prevăzută în actele de reglementare valabile, pe amplasamentul fostului depozit temporar din Câmpulung Moldovenesc nemaifiind permisă efectuarea niciunei operații din 14.05.2014, data expirării autorizației de mediu nr. 185/14.05.2013.

Din probele administrate nu rezultă contrariul situației reținute în actul sancționator, deși apelanta ________________________ săvârșirea contravențiilor și a susținut lipsa sa de vinovăție, dimpotrivă, săvârșirea faptelor descrise în procesul-verbal este confirmată inclusiv prin planșele foto depuse la dosarul primei instanțe (filele 38-42) care surprind activități de transfer a deșeurilor prin prezența utilajelor, containerelor salariaților apelantei petente, precum și a sacilor conținând PET-urile selectate (foto pagilile 39-40), ca și de susținerile petentei apelante însăși făcute prin plângere, precum și prin cererea de apel.

Astfel, petenta a susținut că se extrăgeau PET-urile nedeformate pentru a fi valorificate și nu eliminate în depozit, astfel că sortarea deșeurilor pentru extragerea PET-urilor este dincolo de dubiu, neinteresând scopul sortării.

Totodată, aceeași apelantă a recunoscut că la data efectuării controlului s-a putut constata că în urma procesului de închidere ecologică a depozitului de pe ________________________ Boatca, s-au eliminat deșeurile folosite în procesul de închidere pentru profilarea lui, motiv pentru care cantitatea nefolosită în proporție de 1-2% a fost transferată în depozitul temporar din localitatea Ilișești, astfel încât să nu existe tendința locuitorilor din zonă de a mai depune deșeuri, și a afirmat că la data controlului se igieniza terenul prin încărcarea resturilor de gunoi menajer în containere ce urmau a fi duse la un depozit autorizat, instanța de apel apreciind că dimensiunile containerelor în care erau transferate deșeurile nu sunt relevante pentru reținerea faptei.

Cum din probe rezultă existența faptelor descrise, instanța de apel reține că nu se relevă motive de netemeinicie a actului sancționat, motivele de apel invocate prin apelul declarat de ___________________________________.

În ceea ce privește sancțiunea amenzii aplicată pentru prima contravenție, și analizând astfel apelul declarat de intimata G____ Națională de Mediu prin Serviciul Comisariatului Județean Suceava, apel care în esență vizează greșita individualizare a sancțiunii, Tribunalul reține că în urma evaluării gradului concret de pericol social al faptei prin analiza normelor încălcate, și a efectelor acestora din perspectiva intereselor de mediu, nefiind aduse degradări acestuia, ci dimpotrivă, Tribunalul însușindu-și evaluarea primei instanțe pe care o apreciază corectă.

În acest sens, este găsită ca fiind relevantă emiterea în favoarea petentei a autorizației de mediu nr. 241/21.06.2011, revizuită la 08.06.2015 care privește serviciul public de salubrizare, inclusiv activitatea de recuperare a materialelor reciclabile sortate, împrejurarea că petenta a fost sancționată pentru acțiunea de transfer a deșeurilor, iar nu de tratare a acestora, gestionarea deșeurilor fiind realizată fără a pune în pericol sănătatea umană și fără a dăuna mediului, respectiv fără a genera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor și fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special, astfel că , în circumstanțele concrete, alegerea unei sancțiuni cu amenda în cuantum de 20.000 lei nu doar că nu îndeplinește exigențele de proporționalitate, dar nu este necesară față de criteriile legale de individualizare enumerate în art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 și în lumina dispozițiilor art. 5 alin. 5 din acest act normativ, sancțiunea avertismentului fiind suficientă pentru asigurarea scopului sancționator urmărit de legiuitor, scopul educativ fiind deja atins.

Motiv pentru care, ambele apeluri de față sunt găsite nefondate, cu consecința respingerii lor și a menținerii drept legală și temeinică a sentinței civile apelate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondate apelurile declarate de apelanții G____ Națională de Mediu – Comisariatul Județean Suceava - cu sediul în municipiul Suceava, _________________________. 72, județul Suceava, și ________________________. cu sediul în Suceava, ____________________. 52, județul Suceava, împotriva sentinței civile nr. 782 din data de 4 iunie 2015, pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 2 decembrie 2015.

Președinte, Judecător, Grefier, P_____ C_______ D_____ C_______ D______ Vințilă C______

Red. D.C.D.

Judecător fond: M______ D.

Tehnored. V.C. 4 ex. 04.01.2015