Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL P______

SECTIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 970/2015

Ședința publică de la 08 Septembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M_____ G______

Judecător A______ M________ B______

Grefier M______ S_____

Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelantul petent D______ I__ cu domiciliul în Municipiul Ploiești, ____________________, jud. P______, împotriva sentinței nr. xxxxx din data de 30.10.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE P______, cu sediul în Ploiești, ____________________. 60 jud. P______.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul nu a fost legal timbrat.

Tribunalul din oficiu invocă excepția netimbrării, constată cauza în stare de judecată și rămâne în deliberare.

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul instanței la data de 05.09.2013, petentul D______ I__ a solicitat instanței în contradictoriu cu IPJ P______, anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ________, nr. xxxxxxx/02.09.2013.

În motivarea în fapt a cererii, petentul a învederat că se deplasa pe _________________________________ Ploiești, jud. P______ cu auto marca Lexus nr. XXXXXXXX din direcția Centru către Gara de sud, iar la un moment dat, a fost oprit de un agent de circulație și sancționat cu 320 lei amendă și măsura complementară, de reținere a permisului de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumul public, pe motiv că la trecerea pentru pietoni de la rondul nr. 2, nu a acordat prioritate do trecere unor pietoni angajați în traversarea străzii pe sensul său de mers.

Cu privire la cele reținute în cadrul procesului verbal, petentul a arătat că la data și ora când i s-a întocmit procesul-verbal de contravenție atacat nu a încălcat nici o regulă de circulație, iar în același timp cu acesta și în același sens, au circulat multe alte autoturisme clin care una cred de aceeași marcă și culoare cu autoturismul condus de acesta, care probabil că nu a acordat prioritate de trecere pietonilor în locul reclamat de polițist, făcându-se astfel o confuzie gravă cu un alt autoturism, nu petentul afirmând că nu el a fost cel care nu a acordat prioritate de trecere pietonilor.

În acest sens, petentul a susținut că se încalcă flagrant disp. art. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, în sensul că a fost sancționat pentru o faptă care nu există, care nu este prevăzută de legea contravențională și despre a cărei vinovăție sau pericol social nici nu se poate discuta atât timp cât nu reprezintă o contravenție.

Cu privire la legalitatea procesului verbal, petentul a învederat că deși în mod repetat a solicitat să consemneze în procesul-verbal atacat la rubrica „ Alte mențiuni"` declarația sa, respectiv faptul că cele consemnate nu sunt reale deoarece nu a comis nici o contravenție, acesta a consemnat ce a vrut, respectiv ,, Nu am obiecții", iar acest fapt atrage nulitatea absolută a procesului - verbal atacat, așa cum reiese din prev. art. 16 alin. 7 din OG 2/2001 și art. 180 alin. 5 din Reg. ptr. aplic.O.U.G. 195/2002.

Fața de motivele arătate, petentul solicită admiterea plângerii contravenționale și procesului - verbal ________ nr. xxxxxxx din data de 02.09.2013 cu consecința anulării amenzii și a sancțiunii complementare de suspendare a exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice.

În drept, petentul și-a întemeiat plângerea pe dispozițiile O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, pe dispozițiile OUG nr. 195/2002 , art. 6 par. 1 din CEDO, Codul de procedură civilă, precum și a celorlalte acte normative în vigoare.

În probațiune, petentul a solicita administrarea probei cu înscrisuri.

La data de 01.04.2014, intimatul a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat instanței respingerea plângerii contravenționale formulată de către petent.

În acest sens, intimatul a învederat că la data de 02.09.2013, în mod temeinic și legal, petentul a fost sancționat contravențional conform OUG 195/2001, întrucât, la data mai sus menționată, în jurul orei 17.05, a condus auto marca Lexus cu nr. XXXXXXXX pe bld. Independenței din direcția bld. București către Gara de Sud și ajungând la trecerea pentru pietoni marcată și semnalizată corespunzător cu indicator rutier de la „Rondul 1” nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a străzii pe sensul său de deplasare.

De asemenea, intimatul a precizat că situația de fapt este indicată în mod corect de agentul constatator, acesta indicând cu claritate toate împrejurările comiterii contravenției, fapta pentru care petentul a fost sancționat contravențional fiind constatată personal de agentul constatator și nu cu ajutorul unui mijloc tehnic, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.

Intimatul a mai arătat că procesul verbal contestat îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16, alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.

Având în vedere cele arătate, intimatul a susținut că sunt întrunite elementele constitutive ale faptei de natură contravențională reținute în sarcina contravenientului, sancțiunea aplicată fiind legală și temeinică, contravenientul neaducând nicio dovadă concludentă în sprijinul afirmațiilor sale.

În probațiune, intimatul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, anexând raportul agentului constatator S_____ M_____ (fila 17) și cazierul contravențional al petentului.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei, precum și proba testimonială, apreciind că acestea sunt utile și pertinente soluționării prezentei cauze.

Prin sentința nr. xxxxx din 30.10.2014 Judecătoria Ploiești respinge plângerea contravențională formulată de petentul D______ I__ cu domiciliul în Municipiul Ploiești, ____________________, jud. P______ în contradictoriu cu în contradictoriu cu INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE P______, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ________, nr. xxxxxxx/02.09.2013, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele.

Prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx întocmit la data de 02.9.2013 de IPJ P______ – Poliția Mun. Ploiești, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 320 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 100, alin. 3, lit. b) din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, constând în aceea că la data de 02.09.2013 întrucât, la data mai sus menționată, în jurul orei 17.05, a condus auto marca Lexus cu nr. XXXXXXXX pe bld. Independenței din direcția bld. București către Gara de Sud și ajungând la trecerea pentru pietoni marcată și semnalizată corespunzător cu indicator rutier de la „Rondul 1” nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a străzii pe sensul său de deplasare.

Referitor la legalitatea procesului – verbal de contravenție contestat, instanța constată că acesta conține toate mențiunile ale căror lipsă este sancționată cu nulitatea absolută conform dispozițiilor art.17din O.G. nr. 2/2001. Astfel, agentul constatator a făcut mențiunile corespunzătoare cu privire la numele, prenumele și calitatea sa, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia.

Sub aspectul temeiniciei procesului verbal atacat, cercetând probele administrate în cauză, instanța consideră că petentul nu a răsturnat prezumția de valabilitate a procesului verbal contestat, nefăcând dovada contrară a celor reținute de către organul constatator.

Instanța, observând că procesul verbal contestat a fost încheiat în urma constatărilor efectuate cu propriile simțuri (ex propriis sensibus) de către agenții din cadrul intimatei apreciază că actul administrativ în discuție se bucură de prezumția de legalitate (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege) asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).

Motivul pentru care actele administrative sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea că autoritatea (agentul în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată fără a adăuga alte denaturări ale realității (cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau chiar neglijentă a unor împrejurări nereale agentul este expus unor posibile sancțiuni de natură disciplinară sau penală).

În cauza A_____ contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat că nu este interzis sistemelor interne să prevadă și să opereze cu ajutorul prezumțiilor, însă în materie penală statele sunt obligate să nu depășească o limită proporțională și rezonabilă a modalității în care funcționează respectiva prezumție raportată la gravitatea sancțiunii la care este expus acuzatul/petentul. Iar, în exercitarea atribuțiilor pe care le au, judecătorii trebuie să facă aplicarea prezumției de nevinovăție a petentului și nu trebuie să pornească de la ideea preconcepută că acesta a săvârșit fapta de care este acuzat, sarcina probei incumbând intimatei, orice îndoială trebuind să profite contestatorului.

Considerând că legislația contravențională română este calificată,, penală,, în înțelesul european autonom al CEDO și recunoscând prezumția de nevinovăție a petentului, instanța constată însă că aceasta a fost răsturnată prin prezumția de legalitate (asociată cu cele de autenticitate și veridicitate), a cărei aplicare nu este interzisă de Curte decât în ipoteza aplicării acesteia în mod nerezonabil.

În cazul de față, având în vedere faptul că din procesul verbal rezultă că agenții de poliție au constatat prin propriile simțuri săvârșirea faptei, văzând și natura sancțiunilor aplicate petentului, instanța apreciază că prezumția poate fi aplicată fără a se încălca prin aceasta prezumția de nevinovăție a contestatorului.

A considera că inclusiv în ipoteza în care fapta contravențională este constatată prin propriile simțuri de către reprezentanți ai intimatei, prezumția de legalitate nu este suficientă pentru a dovedi vinovăția contestatorului - bineînțeles în ipoteza în care acesta nu face dovada contrară respectivei prezumții - ar însemna a crea practic situații de impunitate, ca urmare a imposibilității obiective a administrării altor mijloace de probă de către intimată, aspect ce nu poate fi conceput. Instanța apreciază că sarcina probei revine intimatei exclusiv în ipoteza în care fapta reținută în sarcina contravenientului nu a fost percepută prin propriile simțuri de către agentul constatator, ci pe baza altor elemente cum ar fi de exemplu declarațiile unor martori, precum în cauza A_____ sus amintită.

Recunoscând prezumția de legalitate de care se bucură prezentul proces verbal, instanța apreciază că sarcina probei (prin care să se tindă la combaterea efectelor generate de aplicarea acestei prezumții) incumbă petentului.

În aceste condiții, petentul nu a dovedit nici o împrejurare care să ducă la exonerarea acestuia de răspunderea contravențională.

În acest sens, instanța nu poate corobora susținerile petentului cu cele declarate de martorul audiat în cauză având în vedere perioada îndelungată de timp de la data la care martorul susține că a perceput cele reținute în cadrul procesului verbal (aproximativ 1 an de zile) iar pe de altă parte relațiile de colaborare care există între martor și petent, care sunt de natură să știrbească imparțialitatea acestuia.

În acest sens, instanța are în vedere și cele declarate de către petent prin plângere, prin care nu contestă cele reținute de către agentul constatator, dar afirmă că în același timp și in același loc circula o altă mașină de același tip cu a sa, care nu a acordat prioritate pietonilor angajați în traversarea trecerii.

Or, cele declarate de către petent nu se coroborează cu cele declarate de către martor care a afirmat că nu a văzut pe trecere nici un pieton.

Prin urmare, cu toate că petentul a contestat prin prezenta plângere sancționarea sa de către agentul constatator, se constată că nu a făcut nici o dovadă, care să răstoarne prezumția de legalitate și veridicitate a procesului verbal contestat, deși îi revenea această obligație.

Împotriva sentinței nr. xxxxx din data de 30.01.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești a declarat apel petentul D______ I__, prin care arată că sentința este netemeinică și nelegală.

Deliberând asupra apelului constată următoarele:

Pentru apelul formulat taxa judiciară de timbru aferentă este în cuantum de 20 lei, conform dispozițiilor legale.

Potrivit dispozițiilor instanței din data de 29.06.2015 apelantul a fost citat cu mențiunea de a completa taxa judiciară de timbru cu 10 lei. Deși apelantul petent a fost citat cu mențiunea de a timbra apelul cu taxă judiciară de timbru de 10 lei până la termenul acordat acesta nu și-a îndeplinit obligația dispusă în sarcina sa.

Cum apelantul petent nu a satisfăcut această cerință a legii, deși i s-a adus la cunoștință cu ce sumă trebuia să timbreze apelul formulat, tribunalul în baza disp. art. 20 alin. 2, 3, rap. la art.1 din Lg.146/1997, modificată si completată prin HG NR.752/1999 va admite excepția netimbrării apelului, excepție invocată din oficiu, va anula apelul ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite excepția netimbrării apelului.

Anulează apelul declarat de apelantul petent D______ I__ cu domiciliul în Municipiul Ploiești, ____________________, jud. P______, împotriva sentinței nr. xxxxx din data de 30.10.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești,ca netimbrat, în contradictoriu cu INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE P______, cu sediul în Ploiești, ____________________. 60 jud. P______.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 08 Septembrie 2015

Președinte, M_____ G______		Judecător, A______ M________ B______
	Grefier, M______ S_____

Jud. f. I______ A___

Operator date caracter personal 5595

M.S. 21 Septembrie 2015