Cod ECLI ECLI:RO:TBARG:2016:013.xxxxxx
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 391/2016
Ședința publică de la 04 Februarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE A______ D_____
Judecător M_____ D_________ B______
Grefier I____ V_______ H_____
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul declarat de apelantul S______ G_______ J____ împotriva Sentinței civile nr. 4156/14.05.2015 pronunțată de Judecatoria Pitești, intimat fiind intimat I____________ DE P______ AL JUDETULUI ARGES - SERVICIUL RUTIER, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că dezbaterile asupra apelului au avut în ședința publică de la data de 28.01.2016 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre , când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea asupra apelului la data de azi, 04.02.2016, când în aceeași componență, deliberând, a pronunțat următoarea soluție:
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față ;
Constată că, prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 13.08.2014 sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, petentul S______ G_______ J____ a solicitat anularea Procesului-verbal ________ nr.xxxxxxx/31.07.2014 întocmit de IPJ Arges-Serviciul Rutier.
In motivarea plangerii s-a aratat ca fapta a fost săvârșita de o alta persoana, nu de petent. Nu petentul este persoana care a condus autoturismul cu viteza comunicata de către agentul constatator in locul in care era instalat aparatul radar-localitatea C____ jud.Argeș, astfel incat procesul verbal de contravenție este nul, deoarece nu consemnează fapte reale iar petentul a fost sancționat nelegal si abuziv. Persoana care a condus autoturismul inainte de a fi opriți de echipajul de politie in ______________________ kilometri de locul faptei, a fost colegul sau, dl. G_______ Winiarski, cu care a schimbat locurile in mașina dupa ce autoturismul a fost inregistrat cu viteza respectiva. Toate aceste aspecte rezulta si din declarația d-lui G_______ Wlniarski, , care a fost data la C______ in aceeasi zi la sediul Viking Pruszynski C______, fiind tradusa de către traducătorul autorizat de Ministerul Justiției, d-na M_________ T_____ M_____.
In dovedire s-a depus declarația d-lui G_______ Winiarski si traducerea autorizata.
S-a solicitat judecarea in lipsa.
In drept s-a invocat art 118 din OUG 195/2002
Intimatul a depus întâmpinare, solicitând respingerea plângerii ca neîntemeiată.
In cauza s-a administrat proba cu inscrisuri .
Prin sentința civilă nr. 4156/14.05.2015 pronunțată de Judecatoria Pitești, s-a respins ca neîntemeiată plângerea reținând în considerente că, prin procesul-verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx/31.07.2014 petentul a fost sancționat cu amendă de 810 lei și suspendarea exercițiului dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile pentru săvârșirea faptei contravenționale prevăzute de art. 121 alin. 1 din HG 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG 195/2002 și sancționată de art. 102 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice republicată, constând în aceea că, la data de 31.07.2014, a fost depistat în timp ce conducea pe raza localității C____, jud. Argeș, autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX cu o viteză de 104 km/h, depășind cu 54 km/h viteza legală admisă pe acel sector de drum, înregistrată cu aparatul radar marca Python seria xxxxxxxxx, montat pe auto cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, procedându-se și la măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere potrivit art. 111 din OUG 195/2002.
Conform art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de agentul constatator.
Verificând legalitatea procesului-verbal, s-a constatat că acesta cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de lege, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Potrivit dispozițiilor legale în materie, singurele mențiuni ale procesului verbal de contravenție, prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute sunt cele enumerate la art. 17 din OG nr.2/2001, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator. Analizând înscrisul contestat, instanța constată că acesta cuprinde toate mențiunile enumerate în art. 17 din O.G. nr.2/2001.
Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N____ c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
Având în vedere principiile mai sus menționate, instanța a constatat că stabilirea vitezei de rulare a autoturismului cu numarul XXXXXXXXX s-a efectuat cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, respectiv cu un cinemometru marca Python _________-xxxxxxxxx, montat pe auto cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX. Din buletinul de verificare metrologică nr. xxxxxxx din data de 18.04.2014, depus la fila 31, rezultă că mijloacele tehnice se aflau în perioada de valabilitate a verificării metrologice, iar operatorul radar este atestat pentru efectuarea activităților de supraveghere cu acest tip de dispozitiv (fila 32).
Din cuprinsul planșelor foto depuse la dosar – fila 34 coroborate cu inregistrarea video , a rezultat fara dubiu ca punctul în care a fost surprins autoturismul circulând cu viteza de 104 km/h, se afla în localitate.
Instanta a respins sustinerile petentului potrivit carora la momentul in care autoturismul a fost inregistrat de aparatul radar, acesta era condus de o alta persoana apreciind ca declaratia depusa la dosar este una extrajudiciara. Se constata ca respectiva declaratie olografa scrisa pe filele unei agende nu are nicio valoare probatorie, necoroborandu-se cu nicio alta proba administrata in cauza.
Față de aspectele de mai sus, instanța a reținut că petentul a circulat în localitatea C____ cu o viteză ce a depășit cu 54 Km/h viteza maximă legală admisă pe acest sector de drum (potrivit art. 49 alin. 1 din OUG 195/2002 limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h), constatată cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic.
Având în vedere cele de mai sus, instanța constată că starea de fapt reținută în procesul verbal atacat a fost probată și astfel prezumția de nevinovăție a petentului, înlăturată.
În consecință, instanța a reținut că acțiunea petentului, constând în depășirea cu 54 km/h a vitezei maxime admise în localitate, constituie contravenție și se sancționează potrivit art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunilor contravenționale aplicate instanța a constatat că acestea au fost în mod corect individualizate. Nu se impune reindividualizarea acestora față de pericolul social al faptei de a conduce cu 54 Km/h peste limita legală în localitate, chiar dacă în concret nu s-au produs alte consecințe negative. În analiza principiului proporționalității trebuie observat că dispozițiile OUG 195/2002 au drept scop reglementarea și garantarea respectării regulilor de circulație impuse de acest act normativ, cu implicații majore asupra garantării dreptului la viață și la integritate al persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială.
Cu privire la sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 zile, instanța a constatat că aceasta nu poate fi înlăturată întrucât sancțiunile complementare au un rol preventiv și privesc protecția interesului public față de riscul potențial pe care îl reprezintă un conducător auto care încalcă regulile de circulație rutieră pentru ceilalți participanți la trafic (Michel Pewinski c. Franței).
Având în vedere faptul că petentul nu a solicitat administrarea de probe care să răstoarne prezumția relativă de veridicitate și legalitate a actului contestat, în raport de materialul probator existent în dosar, se constată că nu s-a făcut dovada contrară celor reținute prin procesul-verbal de contravenție contestat, sub acest aspect reținându-se temeinicia și legalitatea actului sancționator cu numărul de mai sus.
Pentru aceste considerente, in temeiul art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța a respins plângerea contravențională ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței a declarat apel petentul S______ G_______ J____ care a considerat-o nelegală și netemeinică după cum urmează :
Instanța de fond în mod greșit nu a avut în vedere declarația depusă la dosar prin care numitul Winiarski arată în mod expres că el este cel care a condus autoturismul ,apreciindu-se în mod eronat că aceasta reprezintă o declarație extrajudiciară care nu are forță probantă ,deși prin aceasta se face dovada că petentul nu se face vinovat de săvârșirea contravenției ,astfel că procesul verbal este nul fiind aplicat unei alte persoane decât cea a săvârșit fapta ș ia recunoscut acest lucru ,sens în care se depune o altă declarație care confirmă aspectele menționate , arătându-se că în situația în care se va considera necesar probatoriul , respectiva persoană va fi adusă în fața instanței pentru audiere.
De asemenea, instanța nu a avut în vedere și înscrisurile depuse la dosar și nici mențiunile din cuprinsul procesului verbal de contravenție în care se arată la rubrica „ obiecțiuni” că după înregistrare martorul menționat a schimbat locul în autoturism cu petentul ,acesta fiind cel care a fost oprit de organele de control, deși nu el a săvârșit contravenția.
În drept, sunt invocate disp.art. 118 și urm. din OUG 195/2002.
În susținerea apelului , la dosar au fost depuse înscrisuri respectiv declarația tradusă din limba polonă a numitului G_______ Winiarski .
Intimatul legal citat a formulat întâmpinare prin care a invocat tardivitatea căii de atac formulată de petent , iar pe fond respingerea apelului ca nefondat cu motivarea că petentul nu a făcut dovada susținerilor sale, astfel că potrivit art. 34 alinș1 din OG 2/2001 se impune menținerea procesului verbal de contravenție ca legal și temeinic.
Analizând cu prioritate excepția invocată,tribunalul va reține că hotărârea a instanței de fond a fost comunicată petentului la data de 24.07.2015 potrivit dovezii de înmânare de la fila 56 verso dosar fond , iar apelul a fost înaintat prin poștă la data de .19.08.2015 potrivit mențiunilor Oficiului poștal de la fila 12 verso dosar apel, astfel că în cauză a fost respectat termenul de 30 de zile pentru declararea apelului prev. de art 468 alin.1 C.pr.civ., motiv pentru care tribunalul va respinge excepția tardivității invocată de intimat prin întâmpinare ca neîntemeiată
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate ,precum și analizând cauza sub toate aspectele, tribunalul în raport de actele și lucrările dosarului constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente :
Cu privire la prima critică din apel, tribunalul va reține că instanța de fond a făcut o corectă aplicare și interpretare a disp.art.311 și urm. C.pr.civ. rap la art. 249 C.pr.civ. apreciindu-se în mod corect că declarația depusă la dosar este una extrajudiciară , care nu poate avea nici o valoare probatorie , întrucât nu se coroborează cu nici o altă probă administrată în cauză .
Astfel, obiectul probei în cauză reprezintă o situație de fapt și anume pretinsa schimbare a locurilor între șofer și celălalt pasager al autovehiculului , situație de fapt care nu poate fi dovedită cu înscrisuri , ci doar cu martori ,probă care trebuie să fie administrată de către instanța care judecă procesul potrivit principiului nemijlocirii prev. de art 16 C.pr.civ.
Referitor la cea de a doua critică din apel,tribunalul va reține că deși în procesul verbal de contravenție s-au formulat obiecțiuni ,acestea nu au fost dovedite în cauză , procesul verbal de contravenție fiind susținut de probele administrate de organul constatator care pot convinge instanța în priv8ința vinovăției acuzatului dincolo de orice îndoială rezonabilă așa cum, a stabilit curtea Europeană în mod constant în jurisprudența sa , probe prin care a fost răsturnată prezumția de nevinovăție a petentului .
Astfel, petentul a fost oprit de organele de control , fiind identificat la volanul autoturismului și înregistrat anterior opririi pe raza localității C____ cu viteza de 104 km / h cu aparatul radar ce reprezintă un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic potrivit buletinului depus la dosar în termen de valabilitate.
În cauză, prin înregistrarea video aflată la fia 49 rezultă că autoturismul petentului identificat fără dubiu în respectiva înregistrare a circulat cu viteza de 104 km/h pe raza localității C____ , depășind cu 54 km/ h viteza maximă legală admisă pe acest sector de drum , cu încălcarea art. 49 alinș.1 din OUG 195/2002 .
Prin plângerea formulată petentul nu a făcut dovada contrară situației de fapt reținută prin actul constatator al contravenției și nici faptul că acesta că acesta nu se afla la volan în momentul înregistrării video de către aparatul radar, motiv pentru care în temeiul art. 480 C.pr.civ. rap la art.34 din OG 2/2001 tribunalul va respinge apelul petentului , ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepția tardivității invocată de intimat.
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul S______ G_______ J____ cu domiciliul ales în Filipestii de Padure, str.Principala - la ___________________, nr. 19A, jud. Prahova împotriva Sentinței civile nr. 4156/14.05.2015 pronunțată de Judecatoria Pitești, intimat fiind intimat I____________ DE P______ AL JUDETULUI ARGES - SERVICIUL RUTIER cu sediul în P______, Victoriei, nr. 60, jud. Argeș .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Februarie 2016
Președinte, A______ D_____ |
|
Judecător, M_____ D_________ B______ |
|
Grefier, I____ V_______ H_____ |
|
Red.M.D..B
Tehn D.T./ 4 ex.
22.02.2016