R O M Â N I A

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

D E C I Z I A NR. 91

Ședința publică din data de 20 ianuarie 2016

Președinte - V_______-I______ S_______

Judecător - A____-C_____ B____

Grefier - C_______ C_____

Pe rol fiind judecarea apelului declarat de reclamanta P______ S_____ M______, domiciliată în Ploiești, _____________________, județul Prahova, împotriva sentinței civile nr. 1432/22 mai 2015, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta _______________ sediul în Ploiești, ____________________. 243, județul Prahova și prin administrator judiciar EUROINSOLD CONSULTING SPRL, cu sediul în Ploiești, Bulevardul Republicii, nr. 21, _____________, ______________________.

Apel scutit de plata taxei judiciare de timbru.

La apelul nominal făcut în ședință publică a lipsit apelanta-reclamantă P______ S_____ M______ și intimata-pârâtă ____________________.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință și se învederează judecata apelului a fost suspendată la data de 5.11.2015, pentru lipsa nejustificată a părților, conform art. 411 alin. 1 pct. 2 teza I din noul Cod de procedură civilă, iar reclamanta a formulat cerere de repunere pe rol a dosarului, înregistrată sub nr. xxxxx/09.11.2015, anexat căreia a fost depusă de avocat C____ C______ G_____ din Baroul Prahova, în copie, împuternicirea avocațială nr. xxxxxxx/5.11.2015.

Curtea, în temeiul art. 415 din noul Cod de procedură civilă, act normativ incident în speță în raport de data inițierii litigiului, dispune repunerea pe rol a cauzei, urmare cererii formulate în acest sens de către apelanta-reclamantă.

Avocat C____ C______-G_____, pentru apelanta-reclamantă, depune la dosar originalul împuternicirii avocațiale nr. xxxxxxx/5.11.2015, practică judiciară, reprezentată de sentința nr. 1966/9.07.2015 pronunțată de Tribunalul Prahova și declară că nu are cereri de formulat.

Curtea ia act că nu s-au formulat cereri și în temeiul art. 392 din noul Cod de procedură civilă dispune deschiderea dezbaterilor.

Avocat C____ C______-G_____, având cuvântul pentru apelanta-reclamantă P______ S_____-M______, pe linia criticilor dezvoltate pe larg în cuprinsul cererii depusă în scris la dosar, solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței și admiterea acțiunii, în sensul de a se constata că și pentru perioadele 01.10.1984 – 01.11.1987, 01.11.1989 – 01.02.1991 a avut funcții și a desfășurat activități care se încadrează în grupa a II-a de muncă, în procent de 75%, urmând ca societatea pârâtă să fie obligată la eliberarea unei adeverințe în acest sens, fără cheltuieli de judecată.

În esență, apreciază că sentința este nelegală, întrucât s-au înlăturat nemotivat, o parte din concluziile expertului, mai precis printr-o simplă frază, fără a analiza întregul material probatoriu administrat și fără a detalia argumentele pentru care s-au respins fiecare dintre capetele de cerere.

Învederează că atât din probatoriul administrat, cat și expertiza de specialitate rezultă că apelanta și-a desfășurat activitatea în funcție de inginer în cadrul secțiilor de producție în procent de 75%, iar raportul de expertiză a concluzionat că aceasta poate beneficia de grupa superioară de muncă pentru perioadele solicitate.

Curtea, în temeiul art. 394 din noul Cod de procedură civilă, dispune închiderea dezbaterilor și rămâne în pronunțare asupra apelului, iar după deliberare decide următoarea soluție:

C U R T E A,

Asupra apelului civil de față;

P___ sentința civilă nr. 1432/22 mai 2015 pronunțată de Tribunalul Prahova a fost admisă în parte acțiunea formulata de reclamanta P______ S_____ M______, domiciliată în Ploiești, _____________________, jud. Prahova în contradictoriu cu pârâta _______________ sediul în Ploiesti ___________________. 243, jud. Prahova, prin administrator judiciar EUROINSOL CONSULTING SPRL, cu sediul în Ploiești, ______________________, _____________, ___________________.

S-a constatat că reclamanta beneficiază de grupa a II a de muncă în procent de 100% pentru perioadele 01.12.xxxxxxxxxxxxxx84, 01.11.xxxxxxxxxxxxxxx89 și 01.02.xxxxxxxxxxxxxxx94, cât și de grupa a II a de muncă în procent de 75% pentru perioada 01.04.xxxxxxxxxxxxxxx01.

A fost obligată pârâta prin administrator judiciar să elibereze adeverințe în acest sens și s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut următoarele :

Potrivit alin. 1 pct. 1 din Ordinul nr.50/1990, în grupa I de muncă se încadrează locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în anexa 1", iar potrivit pct. 2 al aceluiași ordin în grupa a II-a de muncă se încadrează locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în anexa 2.

Ținând cont de faptul că în aceste locuri de muncă își desfășoară activitatea diferite categorii de personal, ordinul sus-menționat prevede la art. 3 următoarele : „Beneficiază de încadrarea în grupele I și a II-a de muncă, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate : muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personalul de întreținere și reparații, CTC, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv în locurile de muncă și activități prevăzute în anexele 1 si 2".

La art. 6 din ordin se stabilește că nominalizarea personalului care se încadrează în grupa I si a II-a de muncă, se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere, ținând seama de condițiile deosebite de muncă, concrete, în care își desfășoară activitatea persoana respectivă (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizica și nervoasă, risc deosebit de explozii, incendii etc). Art. 7 prevede că încadrarea în grupa I și a II-a se face proporțional cu timpul efectiv lucrat la locurile de muncă incluse în aceste grupe, cu condiția ca, pentru grupa II, personalul să lucreze în aceste locuri cel puțin 70% din programul de lucru iar pentru grupa I de cel puțin 50%.

Potrivit concluziilor raportului de expertiza tehnică specialitatea mașini unelte înregistrat la BLE de pe lângă Tribunalul Prahova sub nr. 631/20.05.2015, expertul desemnat B________ V______ a constatat că reclamanta, în perioada 01.12.xxxxxxxxxxxxx84 și 01.02.xxxxxxxxxxxxxxx93 a desfășurat activitate în funcția de inginer la secția Prelucrări, în perioada 01.10.xxxxxxxxxxxxxxx91 inginer la serviciul Organizarea Muncii, în perioada 01.10.xxxxxxxxxxxxxxx94 inginer la secția Mecano-Energetic-SDV, iar în perioada 01.07.xxxxxxxxxxxxxxx10 inginer la serviciul Tehnologic.

Potrivit concluziilor raportului de expertiză, a diversității de noxe întâlnite la locurile de muncă cu concentrații la limita maximă admisă sau chiar depășită, expertul a concluzionat că reclamanta poate beneficia pentru perioada 01.12.xxxxxxxxxxxxx94 de grupa a II-a de muncă în procent de 100%, iar pentru perioada 01.04.xxxxxxxxxxxxxx01 de grupa a II-a de muncă în procent de 75% potrivit prevederilor Ordinului nr.50/1990, Anexa 2, poz. 34, 41 coroborat cu art.3 din același ordin.

Tribunalul a considerat întemeiate în parte concluziile raportului de expertiza, cu mențiunea că pentru perioadele 01.10.xxxxxxxxxxxxxx87 și 01.11.xxxxxxxxxxxxx91, cât timp reclamanta a desfășurat activitate ca inginer stagiar și inginer în cadrul serviciului O.P.M., nu poate beneficia de grupa superioară de muncă, întrucât activitatea desfășurată în cadrul acestui serviciu nu are legătură cu activitatea de producție, este desfășurată preponderant la birou și nu în condiții ce justifică acordarea grupei superioare de muncă .

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta P______ S_____-M______, criticând-o ca nelegală și netemeinică.

Printr-o primă critică s-a susținut că tribunalul a înlăturat parțial constatările efectuate și reținute în raportul de expertiza tehnica judiciara, fără să țină cont de concluziile acestuia (raport ce s-a făcut cu convocarea părților, identificarea locului, a sarcinii și condițiilor de munca), activitatea sa pentru perioada menționată încadrându-se în grupa a II-a de muncă, dat fiind că în perioadele 01.10.xxxxxxxxxxxxx87, 01.11.xxxxxxxxxxxxx91, având funcția de inginer în cadrul _________________ incidente prevederile Ordinului 50/1990 (actualizat 31 aug 1994), Anexa II, poz, 34, 41, coroborat cu prevederile art. 3.

Cu toate acestea instanța a înlăturat concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză precizând doar că activitatea este desfășurata preponderent la birou, fără a-și motiva explicit motivele respingerii acestui mijloc de proba, ce fusese încuviințat sau a face trimitere la o altă probă existentă în dosar pentru a susține soluția dată.

S-a arătat că scopul efectuării stagiului (01.10.xxxxxxxxxxxxx87, 01.11.xxxxxxxxxxxxx91) este de asigurare a tranziției absolvenților de învățământ superior de la sistemul de educație la piața muncii, de a consolida competențele și abilitățile profesionale pentru adaptarea la cerințele practice și exigentele locului de munca și pentru o mai rapidă integrare în muncă, precum și de dobândire de experiența și vechime în muncă și, după caz, în specialitate. Atribuțiile de serviciu presupuneau un contact permanent cu locurile de muncă unde era expusa noxelor (pulberi și gaze rezultate din activități de sudură, ajustură, debitare, prelucrări mecanice prin așchiere, vopsitorie), a unui microclimat cu variații de temperatură, curenți de aer, condiții grele de lucru (zgomot, vibrații, poziții ortostatice incomode), a riscurilor de lovire, strivire, taiere cu muchii ascuțite și șpan, electrocutare etc.

Printr-o altă critică, apelanta a susținut că în raport cu prevederile legale, hotărârea trebuie să cuprindă explicit motivele admiterii sau respingerii fiecăreia din cererile făcute prin acțiune, ori în speță, instanța nu a examinat probele și nu a răspuns la toate apărările formulate de părți. Motivarea înseamnă în fapt încadrarea unei situații particulare, de speță, în cadrul prevederilor generale și abstracte ale unei legi. Lipsa de motivare a unei hotărâri judecătorești nu numai că nesocotește dispozițiile Codului de procedura civila, ci poate constitui o încălcare a prevederilor art. 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului. Motivarea este de esența hotărârilor și oferă posibilitatea exercitării controlului judiciar. În hotărâre trebuie să fie arătate motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care au fost înlăturate cererile părților. În considerentele hotărârii, instanța trebuie să arate fiecare capăt de cerere și apărările părților, probele care au fost administrate, motivându-se pentru ce unele au fost reținute, iar altele înlăturate, excepțiile invocate și modul în care au fost ele soluționate.

Or, a învederat apelanta, din analizarea sentinței atacate se poate observa faptul că hotărârea nu arată motivele de fapt și de drept care au format convingerea judecătorului de fond și mai mult decât atât au fost ignorate prevederile raportului de expertiză tehnică judiciară.

Faptul că în activitatea sa apelanta a fost supusă unui cumul de factori de risc datorați echipamentelor de muncă, mediului de muncă, dar și factori de risc legați de sarcina de muncă care determina suprasolicitare fizică și suprasolicitarea psihică, activitatea desfășurata de către apelanta reclamanta este încadrabilă în grupa a II- a de muncă, dat fiind că Ordinul 50/1990 nu are un caracter limitativ, iar Anexele 1 și 2 ale acestui ordin constituie doar o enumerare a unor activități ce cuprind în fapt mai multe meserii, Înalta Curte de Casație și Justiție statuând prin Decizia nr.258 din 20.09.2004 că Ordinului nr.50/1990 nu i se poate restrânge aplicarea numai la activitățile și funcțiile prezentate în forma inițială a actului, în lipsa unei dispoziții exprese a însuși organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior.

Apelanta a apreciat că din analiza locurilor de munca cât și a condițiilor de lucru, sunt întrunite criteriile de încadrare în grupa a II-a de munca, dat fiind că o atare încadrare se face în baza a patru principii: activitatea desfășurată, condițiile de muncă, categorii de personal care prestează activitatea și timpul de muncă.

S-a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței și admiterea acțiunii, în sensul de a se constata că și pentru perioadele 01.10.1984 – 01.11.1987, 01.11.1989 – 01.02.1991 a avut funcții și a desfășurat activități care se încadrează în grupa a II-a de muncă, în procent de 75%, urmând ca societatea pârâtă să fie obligată la eliberarea unei adeverințe în acest sens.

Intimata nu a formulat întâmpinare.

Judecata apelului a fost suspendată la data de 5.11.2015, pentru lipsa nejustificată a părților, conform art. 411 alin. 1 pct. 2 teza I din noul Cod de procedură civilă, cauza fiind repusă pe rol la termenul de judecată din data de 20.01.2015, urmare cererii formulate în acest sens de către apelanta-reclamantă, înregistrată sub nr. xxxxx/09.11.2015.

Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate și a textelor de lege aplicabile speței, constată că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Critica esențială vizează împrejurarea că în mod greșit, prima instanță a înlăturat concluziile raportului de expertiză întocmit în cauza, respingând cererea de acordare a grupei a II-a de muncă pentru întreaga perioadă în care și-a desfășurat activitatea în cadrul societății intimate.

Verificând, însă, susținerile apelantului, Curtea constată că sunt neîntemeiate, motiv pentru care le va înlătura ca atare.

In acest sens, Curtea reamintește că expertiza de specialitate este o probă fără forță juridică superioară celorlalte reglementate de legiuitor, probă care, în măsura în care nu se coroborează cu alte mijloace de dovezi, poate fi înlăturată, judecătorul fiind suveran în aprecierea probatoriilor.

Cu alte cuvinte, nu există niciun temei legal care să impună instanței să valideze concluziile raportului de expertiză, în măsura în care aceasta apreciază că nu sunt juste.

In plus, Curtea constată că judecătorul fondului a motivat înlăturarea concluziilor raportului de expertiză, arătând că, în perioada pentru care s-a respins acțiunea, reclamanta a avut funcția de inginer la Serviciul Organizarea și Protecția Muncii (OPM) și că și-a desfășurat activitatea preponderent în birou, operațiunile desfășurate neavând legătură cu activitatea de producție, astfel încât nu se justifica acordarea grupei superioare de munca.

P___ urmare, Curtea nu poate valida susținerea apelantei potrivit căreia hotărârea apelată nu cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței.

Mai mult decât atât, Curtea observă că, potrivit mențiunilor din raportul de expertiză efectuat în cauza, apelanta-reclamanta, în calitate de inginer în cadrul secției OPM, desfășura următoarele activități:

„- întocmește normative de timp pentru procese tehnologice în toate secțiile de producție;

- execută măsurători ale proceselor de muncă prin cronometrări, observări instantanee și fotografieri ale zilei de muncă;

- întocmește fișe de post pentru lucrări de execuție;

- realizarea de anchete atunci când se constată abateri disciplinare;

- actualizarea statelor de funcțiuni și a tabelelor cu muncitori în baza structurii organizatorice aprobate.”( fila 39 dosar fond).

Or, raportat la activitățile concrete pe care le realiza apelanta-reclamantă, Curtea constată că acestea nu se încadrau în cele prevăzute de legiuitor pentru acordarea grupei a II-a de muncă, respectiv cele menționate la poz. 34 și 41 din Ordinul 50/1990 și care vizau „(2) Curățirea cu polizorul a pieselor turnate, în ateliere separate, amplasate în afara halei curățătoriei; (4) Polizarea, șlefuirea și lustruirea pieselor din metale feroase și neferoase; ”, „Crăițuirea electro-pneumatica (arc-aer). Remedierea prin sudura a pieselor turnate. Operații de sudură continuă în mediu protector de bioxid de carbon și argon”.

Așadar, Curtea retine că, în mod judicios, prima instanță a admis doar în parte acțiunea, stabilind că pentru perioada 01.10.1984 – 01.11.1987, 01.11.1989 – 01.02.1991 reclamanta nu poate beneficia de grupa superioară de muncă.

Față de toate aceste considerente, Curtea apreciază că apelul este nefondat, motiv pentru care, în temeiul disp. art. 480 NCPC, îl va respinge, ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta P______ S_____ M______, domiciliată în Ploiești, _____________________, județul Prahova, împotriva sentinței civile nr. 1432/22 mai 2015, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta _______________ sediul în Ploiești, ____________________. 243, județul Prahova și prin administrator judiciar EUROINSOLD CONSULTING SPRL, cu sediul în Ploiești, Bulevardul Republicii, nr. 21, _____________, ______________________.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 20 ianuarie 2016.

Președinte, Judecător,

V_______-I______ S_______ A____-C_____ B____

Grefier,

C_______ C_____

Red. VIS

Tehnored.CC

5 ex/_26 ian. 2016__

d.f.nr. XXXXXXXXXXXXX Tribunalul Prahova

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr. 3120/2006

j.f. E_____ C________ D___