DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXXX

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREȘTI

SECȚIA A II-A C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR: 698

Ședință publică din data de 04.02.2016

Tribunalul constituit din:

Președinte : G_______-P____ V________

Judecător : G__________ P______

Grefier : S_______ M_____ F_______

Pe rol soluționarea apelului de față formulat de apelanta M_____ NAȚIONAL AL SATULUI D_______ GUSTI, împotriva sentinței civile nr. 2267/09.02.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata A__________ NAȚIONALĂ PENTRU ACHIZITII PUBLICE, cauza având ca obiect anulare proces - verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă apelanta prin consilier juridic, cu delegatie la dosar si intimata prin consilier juridic, care depune delegatie la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă părții prezente cuvântul pe apelul declarat.

Apelanta prin consilier juridic, având cuvântul solicită instanței admiterea apelului, anularea procesului verbal de contraventie, restituirea contravalorii amenzii achitate de subscirsa, obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată. Se sustine că instanta de fond a pronuntat sentinta in mod gresit, atât în ceea ce priveste legalitatea cât și temeinicia procesului-verbal.

Intimata prin consilier juridic, având cuvântul solicită instanței respingerea apelului si mentinerea ca legală și temeinică a sentintei civile apelate.

Tribunalul reține apelul în pronunțare.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra apelului de față, reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2267/09.02.2015, Judecătoria Sectorului 1 București a respins plângerea formulată de petentul M_____ Național al Satului D_______ Gusti în contradictoriu cu intimata A__________ Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice. S-a menținut astfel procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor contestat întocmit de intimată.

În esență, prima instanță a reținut că procesul-verbal de contravenție cuprinde toate mențiunile impuse de lege sub sancțiunea nulității.

În ceea ce privește temeinicia actului, prima instanță a reținut că din probele administrate nu rezultă o altă situație de fapt. A apreciat că nu se impune sancțiunea avertismentului

Împotriva acestei sentințe, a formulat apel petenta solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței iar pe fond admiterea plângerii. A mai solicitat aplicarea avertismentului

În esență, apelanta a arătat următoarele aspecte: nearătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei; nesolicitarea notelor explicative; motivare superficială în privința temeiniciei procesului verbal; nu era necesar un anunț de participare; nu exista obligația transmiterii unei notificări de atribuire;

Analizând prezentul apel prin prisma motivelor invocate tribunalul reține caracterul său nefondat, pentru următoarele motive:

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.207 din 02.10.2014, emis de intimata A__________ Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, petentul M_____ Național al Satului „D_______ Gusti” a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 20.000 lei, în temeiul art. 293 lit. e¹) și art. 294 alin. (3²) din OUG nr. 34/2006. S-a reținut în sarcina petentului că a încheiat în data de 31.03.2014 contractul de servicii nr.1064 fără a transmite spre publicare anunțul de atribuire. Au fost astfel încălcate dispozițiile art.56 din O.U.G. nr.34/2006 referitoare la obligația de a transmite anunțul de atribuire în termen de cel mult 48 de zile de la atribuirea contractului. Data săvârșirii faptei este 19.05.2014, reprezentând a 49-a zi de la data încheierii contractului anterior menționat.

Analizând actul de sancționare sub aspectul legalității sale, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității. Instanța mai retine, de asemenea, și împrejurarea că faptelor li s-a dat o corectă încadrare juridică.

Instanța constată că agentul constatator a respectat dispozițiile art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, conform cărora procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite. Folosirea unui text succint nu este de natură să conducă la anularea procesului-verbal, atâta timp cât acesta este suficient de clar și cuprinde toate elementele esențiale pentru descrierea contravenției. În cazul de față, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, iar fapta este descrisă în mod corespunzător.

Apărările referitoare la neindicarea obiecțiunilor în cadrul actului administrativ/nesolicitarea unor note explicative nu pot duce la anularea actului, în absența dovedirii de către petent a unei vătămări provocate de această omisiune. Având deschisă calea plângerii contravenționale, tribunalul reține că petenta a avut posibilitatea invocării apărărilor sale direct în fața instanței de judecată.

Petenta nu a invocat nici un alt motiv de nulitate virtuală aferent condițiilor de formă ale actului administrativ astfel cum sunt acestea enumerate în art. 16 din OG 2/2001.

Prin urmare, sub aspectul analizei legalității procesului verbal de contravenție, tribunalul constată că prima instanță a apreciat în mod corect faptul că actul administrativ este legal întocmit.

În ceea ce privește temeinicia actului administrativ, tribunalul reține că procesul verbal de contravenție, fiind întocmit în urma constatării nemijlocite a unei situații de fapt de către un agent constatator, învestit cu exercitarea prerogativelor de putere publică, se bucură de prezumția de veridicitate inerentă oricărui act administrativ. Jurisprudența CEDO în materie contravențională (cauza I___ P__ c. României, decizie de inadmisibilitate din 28 iunie 2011, H______ și alți 16 reclamanți împotriva României, decizie de inadmisibilitate din 13 martie 2012) a statuat că prevederile convenționale nu înlătură prezumția de legalitate și veridicitate a procesului-verbal din procedura contravențională română, ci impun un echilibrul între prezumția de nevinovăție specifică materiei penale și prezumția de legalitate și validitate a procesului-verbal de contravenție.

Curtea a mai apreciat că invocarea de către instanțe a acestei din urmă prezumții, cu consecința obligării reclamantului la răsturnarea sa, nu putea avea un caracter neașteptat pentru acesta, având în vedere dispozițiile naționale incidente în materia contravențională (a se vedea cauza A_____ împotriva României, paragrafele 58 și 59).

Mai mult, s-a reiterat și faptul că prezumțiile de fapt și de drept sunt comune tuturor sistemelor judiciare, Convenția neinterzicându-le în principiu. Ceea ce Convenția impune însă, din perspectiva paragrafului 2 al art. 6 din Convenție, este tocmai ca o anumită proporție între acestea și prezumția de nevinovăție instituită în favoarea acuzatului, să fie respectată, fiind necesar a se ține cont în analiza proporționalității, pe de o parte, de miza concretă a procesului pentru individ și, pe de altă parte, de dreptul său la apărare.

Astfel, raportat la cele arătate anterior fapta a fost constatată nemijlocit de către organul constatator operând prezumția de veridicitate care nu a fost pusă la îndoială sau răsturnată în nici un mod de către petent.

Se constată că la data de 09.04.2014, petentul a transmis în SEAP notificarea nr.xxxxx cu privire la achiziția directă.

Potrivit anexei 2B la O.U.G. nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii sunt enumerate „serviciile de siguranță”, categorie în care intră și serviciile de pază achiziționate de petent. În temeiul art.16 alin.(1) din O.U.G. nr.34/2006, în cazul în care autoritatea contractantă atribuie un contract ce are ca obiect prestarea de servicii din categoria celor incluse în anexa nr.2B, atunci obligația de a aplica prezenta ordonanță de urgență se impune numai pentru contracte a căror valoare este mai mare sau egală cu cea prevăzută la art.57 alin.(2) și se limitează la prevederile art.35-38 și art.56 și la aplicarea pe tot parcursul procedurii de atribuire a principiilor prevăzute la art.2 alin.(2).

Conform art.56 alin. (1) din același act normativ, autoritatea contractantă are obligația de a transmite spre publicare un anunț de atribuire în cel mult 48 de zile după ce: a) a finalizat procedura de atribuire - licitație deschisă, licitație restrânsă, dialog competitiv, negociere cu/fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, cerere de oferte - prin atribuirea contractului de achiziție publică sau încheierea acordului-cadru; b) a finalizat un concurs de soluții prin stabilirea concurentului câștigător; c) a atribuit un contract de achiziție publică printr-un sistem dinamic de achiziții.

Apelanta nu a făcut dovada transmiterii spre publicare un anunț de atribuire, conform textului de lege menționat, ci notificarea cu privire la achiziția directă, reglementată de art.19¹ din O.U.G. nr.34/2006.

In privința sancțiunii contravenționale, urmează a se reține dispozițiile art. 21 alin.3 din OG nr. 2/2001, potrivit cărora „Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.”

În primul rând amenda reflectă gradul ridicat de pericol social al faptelor care rezultă din modul în care legiuitorul a înțeles să reglementeze această materie (limitele speciale ale amenzii); în al doilea rând trebuie reținută atitudinea subiectivă a apelantei care minimizează încălcările repetate ale prevederilor legale. Nu în ultimul Tribunalul apreciază ca întemeiate susținerile potrivit cărora contravențiile în speță sunt de pericol iar nu de rezultat, nefiind necesară existența vreunei pagube efective iar în situația în care faptele ar prezenta pretinsul grad redus de pericol social ar apărea inexplicabilă opțiunea legiuitorului de stabilire a unor limite speciale în cuantumurile indicate.

Pentru motivele de fapt și de drept anterior prezentate, tribunalul apreciază că prima instanță a realizat o corectă aplicare a legii, apelul promovat urmând a fi respins ca neîntemeiat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul, formulat de apelanta M_____ NAȚIONAL AL SATULUI D_______ GUSTI, cu sediul in sector 1, București, _____________________ împotriva sentinței civile nr. 2267/09.02.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata A__________ NAȚIONALĂ PENTRU ACHIZITII PUBLICE, cu sediul in Bucuresti, ______________________, Sector 3, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 04.02.2016.

Președinte, Judecător, Grefier,

G_______-P____ V________ G__________ P______ S_______ M_____ F_______

Red. G.P .

4 Ex.

Judecătoria Sectorului 1 București

Jud. fd. A______ E____ N_____