ROMÂNIA

TRIBUNALUL HUNEDOARA

SECȚIA A II A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 746/R/2012DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

Ședința publică din 06 august 2012

PREȘEDINTE:Iftimuș A____ C______- judecător

D___ S_____ E____ - judecător

S______ D____ M_____- judecător

M______ A_____ R_____- grefier

Pe rol fiind judecarea recursului contencios formulat de către petenta ____________ N_____ împotriva sentinței civile nr. 1583 din 23.02.2012, pronunțată de Judecătoria D___ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX ( judecător- C______ C_________).

La apelul nominal nu s-a prezentat nici una dintre părți.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

S-a constatat că la dosar s-a depus prin serviciul registratură întâmpinare de către intimată.

Instanța a constatat cauza în stare de judecată și a reținut-o în pronunțare.

T R I B U N A L U L,

Asupra recursului de față constată:

Prin plângerea formulată la data de 03.11.2011 și înregistrată la Judecătoria D___ sub nr. XXXXXXXXXXXXX ca urmare a declinarii de competenta de catre judecatoria Timisoara, petentul ________________., a chemat în judecată pe intimata C.N.A.D.N.R. S.A., Centru de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului-verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 18.03.2011 și exonerarea de la plata amenzii contravenționale și a tarifului de despăgubire.

În motivarea în fapt a plângerii a arătat că la momentul săvârșirii faptei menționate în cuprinsul procesului verbal contestat, autoturismul, proprietatea sa, era folosit de un prepus care nu a respecta dispoziția de a nu circula in afara localității.

În drept, au fost invocate dispozițiile OG 2/2001.

În probațiune, petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

A anexat plângerii copia procesului-verbal de contravenție atacat, dovada comunicării.

Intimata a formulat întâmpinare solicitând respingerea plângerii formulate, iar în susținerea legalității și temeiniciei procesului verbal contestat comunicat la dosarul cauzei planșa foto cu înregistrarea autoturismului petentului.

Plângerea este scutită da plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, conform art. 36 din O.G. 2/2001.

În cauză a fost încuviințată și s-a administrat proba cu înscrisurile sus amintite.

Prin sentința civilă nr. 1583/2012 Judecătoria D___:

Admite în parte plângerea formulată de petentul ________________., cu sediul în N_____, _________________, jud. T____, în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. S.A., Centru de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, cu sediul în municipiul București, _____________________. 401A, sector 6 și, în consecință:

Exonerează petentul de la plata tarifului de despăgubire în cuantum de 720,00 euro, respectiv 3034.01 lei, aplicat prin înștiințarea de plată anexă la procesul-verbal de contravenție _________ nr. xxxxxx încheiat la data de 18.03.2011.

Menține în rest procesul-verbal atacat.

Fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 18.03.2011, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 2.750 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG 15/2002 și sancționată de art. 8 alin. 2 din același act normativ – reținându-se în sarcina acestuia că în data de 15.10.2010, autovehiculul înmatriculat sub nr. XXXXXXX, proprietatea sa, a circulat pe DN 7 km 411+865m Săcămaș, Jud. Hunedoara, fără a deține rovinietă valabilă. Totodată s-a pus în sarcina petentului obligația de a achita un tarif de despăgubire în cuantum de 720 Euro, respectiv 3034 lei.

În urma verificării din perspectiva dispozițiilor art. 34 și art. 31 alin.1 din O.G. 2/2001, instanța a constatat că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data comunicării procesului verbal contestat, urmând a proceda în continuare la analiza legalității și temeiniciei procesului verbal.

Din punct de vedere al legalității procesului verbal, instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.

Cu privire la temeinicia procesul verbal, instanța a constatat că potrivit dispozițiilor art. 8 al. 1 din O.G. nr. 15/2002 „Fapta de a circula fara a detine rovinieta valabila constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda”

În sprijinul temeiniciei acuzației ce se aduce petentului, intimata a depus la dosarul cauzei procesul verbal de constatare a contravenției și planșa foto cu înregistrarea autoturismului petentului, probe care, în lumina O.G. nr. 2/2001, pot face dovada situației de fapt și a încadrării în drept numai până la proba contrară, procesul verbal bucurându-se de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă. Instanța are, însă, obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

În acest sens, contravenientului trebuie să i se asigure accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, prin posibilitatea recunoscută acestuia de a utiliza orice mijloc de probă și de a invoca orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor.

Din înscrisurile prezentate de intimată, respectiv planșa foto, rezultă că autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXX a circulat pe drumurile publice la data de 15.10.2010, fiind surprins de camera video amplasată pe DN 7 km 411+865m Săcămaș, Jud. Hunedoara. Din verificările efectuate de agentul constatator, s-a constatat că autovehiculul nu s-a regăsit în baza de date în care sunt înregistrate toate rovinietele valide la data respectiva, rezultând că acesta a fost pus în circulație fără a fi achitată taxa de utilizare a drumului.

În speță, petentul a susținut existența unei alte situații de fapt decât cea descrisă în acesta. În acest sens, susține că autovehicul proprietatea sa era condus de altă persoană.

Potrivit dispozițiilor art. 7 din O.G. nr. 15/2002, „responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate, în cazul utilizatorilor români, deținătorilor menționați în certificatul de înmatriculare, în cartea de identitate, în documentele vamale sau în alte documente oficiale…”,

Față de aceste prevederi, instanța a apreciat că agentul constatator a procedat corect, aplicând sancțiunea contravențională persoanei pe numele căreia era înmatriculat autovehiculului și care apărea ca deținător al acestuia în certificatul de înmatriculare.

În ceea ce privește stabilirea tarifului de despăgubire pus în sarcina societății prin procesul-verbal întocmit, se va reține că aceasta nu s-a realizat conform dispozițiilor legale. Astfel, potrivit art. 8 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002: „Contravenientul are obligația de a achita, pe lângă amenda contravențională, cu titlu de tarif de despăgubire, în funcție de tipul vehiculului folosit fără a deține rovinieta valabilă, sumele stabilite potrivit anexei nr. 4”, iar potrivit art. 3¹ din același act normativ, „agentul constatator va face mențiune în procesul-verbal de constatare a contravenției și despre contravaloarea despăgubirii și modul de achitare a acesteia. Despăgubirea se va achita în lei, la cursul de schimb stabilit potrivit prevederilor art. 6 alin. 1 și 2, în contul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. și va reveni acesteia ca venit extrabugetar.”

Aceste dispoziții legale trebuie aplicate coroborat cu norma art. 23 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cu care: „În cazul în care prin săvârșirea contravenției s-a cauzat o pagubă și există tarife de evaluare a acesteia, persoana împuternicită să aplice sancțiunea stabilește și despăgubirea, cu acordul expres al persoanei vătămate, făcând mențiunea corespunzătoare în procesul-verbal.”

Or, instanța a constatat că procesul-verbal atacat cuprinde doar mențiunea potrivit cu care „contravenientul este obligat să achite și tariful de despăgubire, a cărui contravaloare și mod de achitare se regăsesc în înștiințarea de plată”. Față de norma legală menționată, instanța constată că a fost încălcată obligația agentului constatator de a indica, în cuprinsul procesului-verbal și nu printr-un act distinct, contravaloarea tarifului de despăgubire iar, în lipsa acestei mențiuni, vătămarea produsă petentului fiind prezumată prin aceea că, necunoscând măsura dispusă împotriva sa, aceasta nu poate contesta procesul-verbal și pentru acest motiv. Astfel, procesul-verbal de sancționare contravențională fiind un act care trebuie să facă probă prin sine însuși sub acest aspect, nu poate fi coroborat cu alte înscrisuri, iar lipsurile sale nu pot fi complinite cu acte separate, care au un alt caracter juridic, cum este, în cauză, înștiințarea de plată, respectiv un act care privește deschiderea fazei de executare silită și nu actul de sancționare contravențională efectiv.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen și motivat petenta ____________, solicitând admiterea acestuia, modificarea în tot a sentinței atacate în principal în sensul constatării nulității absolute a procesului-verbal, iar în subsidiar al anulării acestuia.

Se motivează în recurs că sub aspectul stării de fapt, autovehiculul a fost utilizat de petentă doar pe raza localității N_____, nu pe drumurile naționale din România. Că în cazul în care conducătorul auto ar fi ieșit pe drumul național trebuia sancționat acesta. Mai invocă lipsa semnăturii agentului constatator, semnătura electronică nefiind asimilată celei olografe.

Recurenta și-a întemeiat cererea pe disp.art.304 pct.9 C.pr.civ.

Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Arată că prima instanță a reținut corect starea de fapt și a făcut o corectă aplicare a legii.

Examinând sentința atacată atât sub aspectul susținerilor din motivele de recurs, cât și din oficiu în baza art.304/1 Cod Procedură Civilă, Tribunalul constată că recursul este nefondat .

Recursul este nefondat, Tribunalul apreciind că prima instanță a dat o dezlegare justă cauzei, iar criticile formulate în motivele de recurs nu pot fi primite.

Astfel, potrivit art.304 C.pr.civ, modificarea sau casarea hotărârii se poate cere numai pentru motive de nelegalitate, când: ...

9.Hotărârea pronunțată de prima instanță este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.

Prima instanță a aplicat corect dispozițiile art. 7 din Legea 455/2001 privind semnătura electronică, potrivit cărora:

În cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de proba sau de validitate a unui act juridic, un înscris în forma electronica îndeplinește aceasta cerinta dacă i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsă, bazată pe un certificat calificat și generata prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

Ori, cum procesul-verbal de contravenție pentru a fi valabil trebuie încheiat în formă scrisă, rezultă că această condiție se încadrează în teza II din art.7. La dosar s-a depus certificatul calificat cu privire la semnătura electronică a agentului constatator (f.25), astfel că s-a făcut dovada cerută de textul de lege susmenționat.

Potrivit art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, cu modificările și completările ulterioare – forma în vigoare la data săvârșirii contravenției ,,fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amenda”, iar potrivit art. 7 din OG 15/2002 – „Responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului”. Având în vedere că legiuitorul a definit în actul normativ noțiunea de utilizator, respectiv persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, s-au reținut ca nefondate apărările formulate de societatea petentă referitoare la culpa conducătorului auto pentru lipsa rovinietei. În plus nu se poate reține nici susținerea că autovehiculul circulând doar în localitate nu a circulat și pe drumul național, întrucât se exceptează de la plata rovinietei doar drumurile naționale din interiorul municipiilor, nu și al altor localități.

Prin urmare, prima instanță a stabilit corect starea de fapt și a făcut o justă aplicare a legii, astfel că, în baza art.312 Cod Procedură Civilă se va respinge recursul de față și se va menține ca temeinică și legală sentința atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul introdus de către _____________________ , împotriva sentinței civile nr. 1583/23.02.2012 pronunțată de Judecătoria D___, județul Hunedoara.

Irevocabilă .

Pronunțată în ședința publică din 06.08.2012.

PREȘEDINTE:JUDECĂTORJUDECĂTOR

Iftimuș A____ CameliaDicu S_____ E____ S______ D____ M_____

În concediu medical,

Președinte Tribunal,

S_____ L____ D______

GREFIER

M______ A_____ R_____

Red. IAC/tehn. IAC/M.A.R

2ex./11.10.2012

Jud. Fond. C.C.