Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL C________

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 606/2014

Ședința publică de la 15 Aprilie 2014

Completul compus din:

Președinte – D______ R___ C____

Judecător – C_______ N_____

Judecător – I____-L____ O______-D__

Grefier – E____ N_____

S-a luat în examinare recursul având ca obiect – contestație la executare, promovat de recurentul-petent L____ G____, în contradictoriu cu P______ M___________ CONSTANTA îndreptat împotriva sentinței civile nr.xxxxx/01.10.2012 pronunțată de Judecătoria C________ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp.art. 87 pct. 2 și următoarele Cod pr.civ.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual, după care,

Instanța invocă din oficiu excepția lipsei calității de reprezentant a semnatarului cererii de recurs și rămâne în pronunțare asupra acesteia.

T R I B U N A L U L,

Asupra recursului de fata constata urmatoarele:

Prin plângerea adresată Judecătoriei C________ la data de 02.02.2012 și înregistrată sub nr. XXXXXXXXXXXXX, petentul L____ G____ a contestat procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/27.01.2012, emis de către Inspectoratul de Poliție al Județului C________ – Serviciul Rutier, prin care a fost sancționat pentru nerespectarea culorii roșii a semaforului.

Petentul nu și-a motivat plângerea în fapt sau în drept.

La data de 30.04.2012, petentul a depus la dosar precizări privind motivele de netemeinicie pe care înțelege să le invoce, în sensul că solicita, în principal, anularea procesului verbal, iar, în subsidiar, să se constate gradul de pericol social redus al faptei și să se dispună înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul.

Acesta a susținut că nu a traversat intersecția pe culoarea roșie a semaforului, astfel că fapta nu există, iar intimatul trebuie să facă dovada existenței acesteia, respectiv că sancțiunea aplicată trebuie redozată, având în vedere gradul de pericol social scăzut al faptei.

În drept, a invocat dispozițiile OUG nr. 2/2001.

În susținerea cererii, a solicitat proba cu înscrisuri și proba testimonială cu un martor, pe care nu l-a nominalizat.

Legal citat, intimatul nu a depus întâmpinare și nu a fost reprezentat la judecată, însă a depus la dosar documentația ce a stat la baza încheierii procesului-verbal contestat.

În cauză, instanța a încuviințat, la solicitarea petentului, proba cu înscrisuri și proba testimonială, însă a fost decăzut din această probă, deoarece nu a înțeles să precizeze numele și domiciliul martorului, pentru a fi citat în vederea audierii.

Prin sentinta civila nr.xxxxx/01.10.2012 pronunțată de Judecătoria C________ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, a fost respinsa plangerea ca neintemeiata.

Pentru a pronunta aceasta sentinta Judecatoria a retinut urmatoarele:

Prin procesul-verbal atacat, petentul a fost sancționat contravențional cu 4 puncte-amendă, în cuantum de 280 lei, precum și cu reținerea permisului de conducere, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 52 alin. 1 din R.A.O.U.G. nr. 195/ 2002 și sancționate de art. 100 alin. 3 lit. d) din O.U.G. nr. 195/ 2002, reținându-se în sarcina sa faptul că, la data de 27.01.2012 – ora 19:30, a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXX, pe ___________________________ Gară, și a traversat intersecția cu _______________________ roșie a semaforului electric aflat în funcțiune.

Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/ 2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.

Potrivit art. 1 alin. 1 teza a doua din O.G. nr. 2/ 2001, „constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, ordonanță, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau al sectorului municipiului București, a consiliului județean ori a Consiliului General al M___________ București”. În cazurile în care lipsește vinovăția, o faptă prevăzută de legea contravențională nu poate fi considerată contravenție. Este de reținut însă că, atunci când vinovăția există chiar și sub forma culpei, fapta constituie contravenție.

Dispozițiile art. 52 alin. 1 din Regulamentul de Aplicare a O.U.G. nr. 195/ 2002 privind circulația pe drumurile publice interzic trecerea pe culoarea roșie a semaforului.

Nerespectarea acestei obligații constituie contravenție și este sancționată de legiuitor, conform art. 100 alin. 3 lit. d) din O.U.G. nr. 195/ 2002, cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.

Conform art. 98 alin. 4 lit. b) din același act normativ, clasa a II-a de sancțiuni constă în aplicarea a 4-5 puncte-amendă.

Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/ 2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).

În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/ 2002 au drept scop stabilirea regulilor privind circulația pe drumurile publice a vehiculelor, pietonilor și a celorlalte categorii de participanți la trafic, drepturile, obligațiile și răspunderile care revin persoanelor fizice și juridice, precum și atribuțiile unor autorități ale administrației publice, instituții și organizații.

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/ 2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ c. România, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N____ c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).

Având în vedere aceste principii, instanța a constatat că procesul-verbal reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D__ fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul contator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, instanța a apreciat că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului. Prin urmare, simpla negare a petentului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.

În aceste condiții, singura apărare a petentului rămâne propria sa afirmație făcută în cuprinsul plângerii, prin care neagă faptul că ar fi săvârșit faptele reținute în sarcina sa, fără a nu produce nicio probă în acest sens.

Cu toate că, prin plângerea formulată, petentul a contestat situația de fapt reținută în procesul-verbal, instanța a constatat că acesta nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora, nu a prezentat o explicație rațională motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia și nici nu a făcut dovada existenței unei cauze exoneratoare de răspundere, potrivit art. 11 din O.G. nr. 2/2001, astfel că procesul-verbal apare ca fiind legal și temeinic.

Cum actul sancționator se bucură de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie, iar în speță nu există indicii care să conducă la răsturnarea prezumției, instanța a apreciat ca fiind îndeplinite condițiile răspunderii contravenționale stabilite prin O.G. nr. 2/ 2001.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii principale aplicate contravenientului pentru fapta reținută prin procesul-verbal contestat, instanța a constatat că agentul constatator a aplicat sancțiunea amenzii în limita minimă prevăzute de lege (4 puncte-amendă), respectiv că petentul nu a făcut dovada împrejurărilor care să determine constatarea unui pericol social redus al faptei săvârșite, care să justifice înlocuirea sancțiunii contravenționale aplicate cu avertismentul, motiv pentru care a respins această cerere subsidiară.

Petentul a formulat recurs impotriva sentintei pronuntate de Judecatoria Constanta, prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea in tot a hotararii recurate, in sensul admiterii plangerii si anularii procesului verbal, nedepunand motivele de recurs, precizand ca, in conformitate cu disp. art. 34 alin.2 OG 2/2001, motivarea cererii de recurs nu este obligatorie, motivele putand fi sustinute si verbal in fata instantei de recurs.

La termenul de judecata din data de 15.04.2014, instanta de recurs a invocat din oficiu excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a semnatarului recursului, excepție cu privire la care, analizând actele și lucrările dosarului cauzei, a reținut cele ce urmeaza.

Examinand excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a semnatarului recursului, Tribunalul retine ca aceasta este intemeiata din urmatoarele considerente:

Potrivit art.67 și 68 Cod procedură civilă, părțile pot să exercite dreptul de chemare în judecată personal sau prin mandatar sau să se prezinte în judecată personal sau prin reprezentant.

Cererea de recurs formulată în cauză a fost semnată de un avocat din cadrul Societatii Civile de Avocati A.A. I_____ D________ si Asociatii, în calitate de reprezentant al recurentului petent, dar la dosar nu a fost depusă și dovada calității de reprezentant.

Potrivit art.161 Cod procedură civilă dacă reprezentantul părții nu face dovada calității sale se poate da un termen pentru îndeplinirea acestei lipse, iar dacă aceasta nu se acoperă, instanța va anula cererea.

În acest sens, intrucat cererea de recurs a fost semnata de catre avocat in numele recurentului petent, instanta a dispus, prin rezolutie, inca la primirea dosarului, citarea recurentului petent cu mentiunea de a face dovada calitatii de reprezentant a semnatarului cererii de chemare in judecata, sub sanctiunea anularii cererii pentru lipsa dovezii calitatii de reprezentant, in baza disp. art. 161 C pr.civ., insa recurentul petent nu a înțeles să se conformeze.

La termenul de judecata din data de 15.04.2014, desi a fost citat cu aceasta mentiune, recurentul petent nu s-a conformat dispozitiilor instantei si nu a depus la dosar dovada calitatii de reprezentant a semnatarului cererii de chemare in judecata, motiv pentru care instanta a invocat din oficiu exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant a semnatarului cererii de chemare in judecata.

În consecință, deoarece pentru cererea de recurs nu s-a făcut dovada de reprezentare, instanta de recurs va admite excepția lipsei dovezii calității de reprezentant al recurentului petent, considerând că este întemeiată și, în consecință, va anula cererea de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite excepția lipsei calității de reprezentant a semnatarului cererii de recurs.

Anulează recursul pentru lipsa calității de reprezentant a semnatarului cererii de recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică din 15.04.2014.

P_________, JUDECATOR, JUDECATOR,

D______ R___ C____ C_______ N_____ I____-L____ O______-D__

GREFIER,

E____ N_____

jud.fond. C.D___

red./dact.jud. I.L.O______-D__ /09.05.2014/2 ex.

TRIBUNALUL CONSTANTA

Secția De C_________ Administrativ Și Fiscal

DOSAR NR XXXXXXXXXXXXX

Data: 29.04.2014

C E R T I F I C A T

Prin prezentul, certificăm că în recursul având ca obiect plângere, formulat de recurentul L____ G____ în contradictoriu cu intimata INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE C________, îndreptat împotriva sentinței civile nr. xxxxx/01.10.2012 pronunțate de Judecătoria C________ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, prin decizia civilă nr. 606 pronunțată la data 15.04.2014, s-a dispus:

“Admite excepția lipsei calității de reprezentant a semnatarului cererii de recurs.

Anulează recursul pentru lipsa calității de reprezentant a semnatarului cererii de recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15.04.2014 ”

S-a eliberat prezentul la cererea recurentului L____ G____.

Prezenta cerere a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru de 1 leu cf.ch. xxxxxxx/27.03.2014.

GREFIER SEF GREFIER

V_______ I_______ E____ N_____