Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B____

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE CIVILĂ Nr. 267

Ședința publică de la 20 Septembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE F_____ C_____ P____

Judecător M______ N______

Judecător G_______ S___

Grefier V_____ P____

Pe rol judecarea recursului declarat de intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – CESTRIN cu sediul în mun. București, ___________________. 401 A, sectorul 6 împotriva sentinței civile nr. 6203 din 12.04.2013 pronunțată de Judecătoria B____ în contradictoriu cu petentul Glogovițeanu V_____ G______ domiciliat în B____, __________________ 5, __________________________, având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul contravențional se află la primul termen de judecată, că este motivat, comunicat, că intimatul nu a formulat întâmpinare, că procedura de citare este legal îndeplinită, că recurenta a solicitat și judecarea în lipsă.

Instanța constată că s-a solicitat, în scris, judecata în lipsă, conform art. 242 alin. 2 din Codul de procedură civilă, și, având în vedere faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, constată recursul în stare de judecată și reține cauza pentru soluționare.

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra recursului contravențional de față, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei B____ sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, petentul GLOGOVIȚEANU V_____ G______ a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție __________ nr. xxxxxxx intocmit la 21.11.2011 de intimata C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA – CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - CESTRIN și a sancțiunii aplicate.

În motivarea plângerii,petentul a arătat că, autovehiculul marca DAEWOO CIELO cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX a fost proprietatea sa, însă a fost înstrăinat din toamna anului 2010, fiind vândut către numitul M_____ C_________.

Ulterior, acesta a vândut autoturismul numitului B______ G_______ C______, care l-a contactat la data de 16.06.2011 și cu care a încheiat contractul de vânzare cumpărare.

A apreciat reclamantul că este posibil ca, anterior, cumpărătorul să fi circulat fără a efectua formalitățile de înscriere pe numele său, iar sancțiunea a considerat-o ca nelegală, întrucât a fost aplicată pentru o faptă pe care nu a comis-o.

Părțile au uzat la instanța de fond de proba cu înscrisuri.

În urma probelor administrate, Judecătoria B____ a pronunțat sentința civilă nr.6203 din 12.04.2013, prin care a admis acțiunea și a dispus anularea procesului verbal de contraventie ___________ nr. xxxxxxx întocmit la 21.11.2011 de intimata.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că la data de l9.06.2011, ora 12,08, vehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX a circulat pe DN2 km 115+80m fără a deține rovinietă valabilă. Din baza de date verificată de către intimată a reieșit că autoturismul ar fi proprietatea petentului.

Din înscrisurile depuse de petent a rezultat că acesta a înstrăinat autoturismul respectiv încă din anul 2010 către numitul M_____ C_________.

Cu privire la legalitatea procesului verbal instanța de fond a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor articolelor 16 și 17 din O.G. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.

Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța de fond a constatat că, potrivit articolului 8 alin. 1 din O.G. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, în temeiul căruia a fost aplicată amenda contravențională în cuantum de 250 lei, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.

În conformitate cu prevederile art. 1 lit. b) utilizatori sunt persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini.

La momentul constatării contravenției, petentul nu mai avea în proprietate autoturismul respectiv și nu se mai folosea în niciun mod de acesta.

Instanța de fond a reținut, de asemenea, că potrivit art.1 din OG nr.2/2001, constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege,ordonanță, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei,orașului, municipiului sau al sectorului municipiului București, a consiliului județean ori a Consiliului General al Municipiului București.

Prin urmare, pentru tragerea la răspundere contravențională a unei persoane fizice sau juridice ar trebui să se constate că a fost comisă o faptă reglementată ca și contravenție de unul dintre actele normative anterior menționate, că aceasta a fost săvârșită de persoana respectivă și cu vinovăția prevăzută de lege. Răspunderea intervine doar dacă există concordanță între persoana care se face vinovată de săvârșirea faptei contravenționale și persoana ce urmează a fi sancționată.

Aplicarea sancțiunii contravenționale unei alte persoane decât celei care a comis fapta nu poate conduce decât la anularea actului prin care s-a constatat fapta și s-a dispus sancționarea.

Din conținutul textului legal în baza căruia a fost sancționat petentul s-a reținut că subiect activ al acestei contravenții nu poate fi decât utilizatorul, astfel cum această noțiune este definită în ordonanță. Cum la data respectivă petentul nu avea calitatea de utilizator, nu este subiect activ al contravenției.

Față de cele de mai sus, instanța reținând situația de fapt existentă la 19.06.2011, astfel cum a fost consemnată de agentul constatator în procesul verbal, s-a apreciat însă că aceasta nu corespundea situației juridice reale care interesează raportul juridic contravențional, constatând netemeinicia procesului verbal __________ nr. xxxxxxx întocmit la 21.11.2011.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs intimata, solicitând admiterea acestuia, modificarea în tot a sentinței, în sensul respingerii acțiunii.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a invocat prevederile art. 304 pct.8 cod pr.civilă, întrucât instanța de fond în mod greșit a interpretat actul dedus judecății, potrivit art. 7 și art. 1 al.1 lit.b din OG 15/2002 obligația de plată a rovinietei revenind proprietarului sau utilizatorului vehiculului menționat în certificatul de înmatriculare.

Recurenta a mai evocat dispozițiile art.24 al.2 lit.d din Ordinul 1501/2006, apreciind că petentul avea obligația să procedeze la efectuarea formalităților privind înstrăinarea autoturismului, în sensul înscrierii acestuia pe numele său și în baza de date a M.A.I. – Direcția regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, pentru opozabilitate.

În condițiile în care petentul nu a depus diligențe pentru transferul dreptului de proprietate asupra vehiculului și pentru radierea acestuia în baza de date a instituției, acesta rămâne menționat în cartea de identitate a vehiculului ca fiind proprietar și utilizator, situație în care răspunderea contravențională a acestuia s-a angajat conform OG 2/2001 și OG 15/2002.

A mai invocat recurenta că nici contractul de vânzare-cumpărare și nici certificatul de atestare fiscală nu sunt suficiente pentru modificarea în baza de date a M.A.I., iar certificatul de atestare fiscală nu constituie titlu de proprietate și nici nu conferă această calitate.

Intimatul-petent, deși legal citat, nu a formulat întâmpinare în cauză.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului și evaluarea dovezilor administrate în raport de conținutul cererii de chemare în judecată, a hotărârii recurate și a motivelor de recurs invocate, analizând cauza și sub toate aspectele, potrivit art. 304¹ cod pr.civilă, tribunalul apreciază că recursul este neîntemeiat, nu există niciunul din motivele prev. de art. 304 cod pr.civilă, nici alte motive de ordine publică, astfel că în temeiul art. 312 al.1 cod pr.civilă, urmează să-l respingă pe următoarele considerente:

Referitor la situația de fapt, Tribunalul reține că petentul-intimat a fost sancționat cu amendă în cuantum de 250 lei, reținându-se în sarcina sa că la data de 19.06.2011 a circulat cu vehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, fără a deține rovinietă valabilă.

La instanța de fond, petentul a făcut dovada înstrăinării vehiculului către o altă persoană, conform înscrisurilor atașate la dosar, la data de 16.06.2011, fiind înlăturat înscrisul sub semnătură privată nedatat, încheiat între petent și numitul Măcină C_________, în condițiile în care nu se consemnează data întocmirii acestuia.

Raportat la motivele de recurs invocate de recurentă, Tribunalul constată că acestea sunt nefondate în condițiile în care intimatul a fost sancționat pentru o faptă contravențională ce nu a fost săvârșită de acesta.

Sub acest aspect, se constată că în mod corect instanța de fond a apreciat că nu sunt întrunite cerințele art.1 al.1 lit.b din OG 15/2002, care definește noțiunea de utilizator, atâta timp cât intimatul nu mai avea această calitate, dovadă fiind înstrăinarea vehiculului depistat de către recurentă, pentru care adevăratul utilizator nu deținea rovinietă valabilă.

De altfel, Tribunalul apreciază că, în speță, sunt incidente prevederile art. 11 al.4 din OUG 195/2002, în sensul că nu se poate imputa intimatului o obligație care revenea dobânditorului-cumpărător, în sensul transcrierii dreptului de proprietate al autovehiculului

Susținerile recurentei în sensul că intimatului îi revine culpa exclusivă prin faptul că nu a radiat vehiculul din baza de date a M.A.I., sunt nefundamentate în condițiile mai sus evocate, cu atât mai mult cu cât, potrivit OG 2/2001 se sancționează fapta săvârșită cu vinovăție, ori, în cazul de față, intimatul-petent nu este autorul abaterii consemnate în procesul verbal de contravenție.

Sub ansamblul celor evocate, reținând nelegalitatea motivelor de recurs formulate, Tribunalul, în temeiul art. 312 al.1 cod pr.civilă, va respinge recursul ca nefondat, întrucât sentința pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – CESTRIN cu sediul în mun. București, ___________________. 401 A, sectorul 6 împotriva sentinței civile nr. 6203 din 12.04.2013 pronunțată de Judecătoria B____ în contradictoriu cu petentul Glogovițeanu V_____ G______ domiciliat în B____, __________________ 5, ___________, județul B____.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 20 Septembrie 2013.

Red.G.S___/G.S___. 23 Septembrie 2013/Tehdact.E.C./2ex./Judecătoria B____/

Judecător fond – F_____ L_____.