Cod operator 2443
R O M Â N I A
TRIBUNALUL G___
SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX
Decizia nr. 829
Ședința publică din 10 octombrie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE D_____ S______
Judecător T___ P______
Judecător C______ B______
Grefier C______ C______
Pe rol judecarea recursului declarat de recurenta petentă S.C. M_______ C__ S.R.L., împotriva sentinței civile nr. 7548/2012 din 15 Mai 2012 pronunțată de Judecătoria Tg-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului G___.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile, recurenta petentă fiind reprezentată de avocat V____ M____.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul apreciază recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocat V____ M____ pentru recurenta petentă a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței și înlocuirea amenzii cu avertisment, iar în subsidiar, casarea sentinței, cu rejudecare și reaudierea martorilor.
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr. 7548/2012 din 15 Mai 2012 pronunțată de Judecătoria Tg-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX a fost respinsă plângerea contravențională formulată de petenta S.C. M_______ C__ S.R.L. în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G___.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-J__ sub nr. XXXXXXXXXXXXX petenta S.C. M_______ C__ S.R.L. a solicitat ca în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G___, prin sentința ce se va pronunța, să se dispună anularea procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/25.02.2012 emis de I.P.J. G___ - Serviciul Rutier, exonerarea de la plata amenzii aplicate și taxei speciale în cuantum de 720 euro, precum și restituirea certificatului de înmatriculare ce a fost reținut de intimată, în subsidiar a solicitat înlocuirea sancțiunilor contravenționale cu avertisment.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că potrivit procesului-verbal ________, nr. xxxxxxx/25.02.2012 din data de 25.02.2012 emis de către agentul constatator din cadrul I.P.J. G___ - Serviciul Rutier, Secția Telești, a fost sancționată cu amenda contravențională în cuantum de 3.000 lei și plata a 720 euro.
A susținut petenta că, în fapt, prin procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx din data de 25.02.2012, întocmit de către agentul constatator al I.P.J. G___ - Secția Telești, s-a reținut în sarcina sa că la controlul în trafic ar fi circulat fără rovinietă valabilă pe raza localității Ciuperceni.
A menționat petenta că starea de fapt reținută de agentul constatator în procesul-verbal de contravenție nu a fost reală întrucât, în momentul aplicării amenzii contravenționale, respectiv 25.02.2012, deținea rovinietă achitată pentru autoutilitara în cauză, iar toate aceste aspecte au fost relatate de către șoferul angajat, la rubrica obiecțiuni, acesta consemnând că rovinieta este la firmă, însă agentul constatator nu a vrut să ia în calcul nici acest aspect, nici nu i-a permis să aducă dovada rovinietei pentru control, însă a vorbit la telefon cu reprezentantul societății și i s-a comunicat ______________ și ora plății de pe bonul cu care s-a achitat taxa pentru rovinietă, iar când a încheiat procesul-verbal de contravenție, cu rea-credință a menționat că ora aplicării contravenției, ora 09:35, însă în realitate era ora 11:00.
A mai susținut petenta că autospeciala (rabă) cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, nu era folosită pe drumurile publice, pentru care era necesară achitarea taxei speciale de drum, rovinieta, ci doar în carieră, iar la data respectivă, doar a traversat drumul național la Ciuperceni, pe o distanță de maxim 50 m și nu a circulat efectiv pe drumul național.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 31 și urm. din O.U.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
La dosar s-a depus în xerocopie: procesul-verbal nr. xxxxxxx din data de 25.02.2012, dovada ________ nr. xxxxxxx/25.02.2012.
În cauză, intimata I.P.J. G___ nu a formulat întâmpinare, însă a înaintat instanței raportul agentului constatator din data de 26.03.2012.
Petenta a solicitat proba testimonială, instanța respingând această probă, pe considerentul că nu este utilă și pertinentă pentru soluționarea cauzei.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/25.02.2012 emis de I.P.J. G___ - Serviciul Rutier s-a dispus sancționarea petentei cu amendă contravențională în cuantum de 3.000 lei, în baza art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002, pe motiv că la data de 25.02.2012 ora 9,35 a pus în circulație autospeciala cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX, fără a avea achitată taxa de utilizare a drumurilor naționale faptă constatată pe DN 67 în localitatea Ciuperceni.
Analizând legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța a apreciat că procesul-verbal de contravenție îndeplinește condițiile de formă prevăzute de O.G. nr. 2/2001 privind conținutul și modul de întocmire, nefiind incidente dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001 ce prescriu cazurile de nulitate absolută a procesului-verbal de contravenție.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța a constatat că susținerile petentei, privind nevinovăția în săvârșirea contravenției, au fost neîntemeiate întrucât, așa cum rezultă din mențiunile agentului constatator privind situația de fapt menționată în procesul-verbal, autospeciala cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX, a fost surprinsă circulând pe DN 67, în localitatea Ciuperceni, ora 9,35, fără a avea achitată taxa de utilizare a drumurilor naționale, așa cum prevăd dispozițiile legale aplicabile în materie, reglementate de O.G. nr. 15/2002.
Instanța a apreciat că susținerile oferite de petentă drept justificare a plângerii sale, nu au fost pertinente și verosimile, în condițiile în care, petenta a susținut că nu a utilizat drumurile naționale, ci doar a traversat o porțiune din acest drum.
Sub acest aspect, instanța a constatat că petenta nu a făcut dovada prin documente ce trebuia să însoțească transportul efectuat în cea ce privește destinația și distanța parcursă, pentru a se confirma susținerile sale din plângere.
De asemenea, instanța a constatat că în raport de înscrisurile depuse la dosarul cauzei, taxa de utilizare a drumurilor naționale, achitată de petentă pentru autospeciala cu nr. XXXXXXXXX, a fost achitată ulterior constatării contravenției la ora 10,07, în condițiile în care procesul-verbal de contravenție a fost încheiat la ora 9,35.
Instanța a apreciat că susținerile petentei, de maniera că a fost menționată o oră greșită în procesul-verbal, nu au fost pertinente și verosimile, în condițiile în care șoferul autovehiculului a semnat procesul-verbal de contravenție, fără a avea obiecții cu privire la ora constatării contravenției, susținerile ulterioare ale petentei din plângere fiind făcute „pro causa” pentru ași justifica apărările care ar fi fost de natură să o exonereze de sancțiunea amenzii contravenționale.
În consecință, instanța a apreciat că petenta este culpabilă de săvârșirea contravenției, iar starea de fapt reținută de agentul constatator este corectă, în condițiile în care la data constatării contravenției, petenta nu achitase costul tarifului de utilizare a drumului național, așa cum prevăd dispozițiile O.G. nr. 15/2002.
De asemenea, instanța a apreciat că nu se impune aplicarea sancțiunii avertismentului, în speța de față, raportat la împrejurarea că fapta săvârșită de petentă are un gard de pericol social însemnat, în condițiile în care aceasta nu a respectat dispozițiile legale care impun plata unei taxe de utilizare a drumurilor naționale, iar tolerarea acestui comportament ar avea efect asupra comportamentului altor utilizatori ai drumurilor naționale care ar putea invoca în aceleași condiții neaplicarea unei sancțiuni pecuniare, pe considerentul că și-au îndeplinit ulterior obligația legală de a achita taxele aferente utilizării drumului național.
Împotriva sentinței a declarat recurs petenta, solicitând în principal admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii în parte a plângerii contravenționale și în baza art. 7 alin. 3 din O.U.G. nr. 2/2001, înlocuirea amenzii contravenționale cu avertisment, iar în subsidiar a solicitat casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță în vederea completării probatoriului.
Prin motivele scrise de recurs, recurenta petentă a susținut că în mod nejustificat instanța de fond a respins proba testimonială, prin care a încercat să dovedească că la momentul controlului achitase taxa pentru rovinietă, însă agentul constatator a refuzat să treacă numărul bonului fiscal.
Recurenta petentă a recunoscut că la momentul controlului, conducătorul auto nu deținea asupra sa chitanța privind achitarea rovinietei, însă telefonic, s-a comunicat agentului constatator de către reprezentantul societății, numărul chitanței.
De asemenea, instanța de fond nu a ținut cont în a aprecia utilă proba cu martori și chiar de susținerea că, autoutilitara Raba nu este folosită pe drumurile publice, pentru care ar fi fost necesară rovinieta, ci doar în carieră, iar la data respectivă au fost nevoiți să traverseze drumul național la intersecția din localitatea Ciuperceni, pe o distanță de circa 50 m. pentru a se deplasa dintr-o carieră în alta.
A apreciat că susținerile sale au fost pertinente, cu atât mai mult cu cât și în cuprinsul procesului-verbal la rubrica „obiecțiuni”, șoferul a menționat că societatea deținea chitanță pentru achitarea rovinietei, însă aceasta se afla la firmă.
De asemenea, instanța de fond nu a ținut seamă nici de cea de-a doua teză invocată, privind înlocuirea amenzii aplicate cu avertisment, având în vedere împrejurările în care s-a săvârșit așa-zisa contravenție, respectiv nu s-a ținut cont că avea dovada achitării rovinietei în aceeași zi, la o distanță de mai puțin de o oră de la data încheierii procesului-verbal, autospeciala fiind folosită doar în carieră, conform declarației extrajudiciare dată de G_______ N______ și a actului adițional nr. 214/2012 încheiat de S.C. Complexul Energetic S.A., în data de 25.02.2012, circulând doar pe o distanță de 50 m., pe un sector de drum pentru care era necesară taxa de utilizare a drumului.
Analizând recursul dedus judecății prin prisma dispozițiilor art. 304 C.pr.civ. și art. 3041 C.pr.civ., precum și al criticilor formulate, tribunalul reține că este nefondat, urmând a fi respins.
Instanța de fond a reținut că în raport de înscrisurile depuse la dosarul cauzei, taxa de utilizare a drumurilor naționale achitată de petentă pentru autospeciala cu nr. XXXXXXXXX, s-a efectuat ulterior constatării contravenției, respectiv la ora 10,07, în condițiile în care procesul-verbal de contravenție a fost încheiat la ora 9,35.
Susținerile petentei că a fost menționată o oră greșită în procesul-verbal, nu sunt pertinente și verosimile, în condițiile în care șoferul autovehiculului a semnat procesul-verbal de contravenție, fără a avea obiecții cu privire la ora constatării contravenției.
Susținerile ulterioare ale petentei din plângere, fiind făcute pentru ași justifica apărările care ar fi fost de natură să o exonereze de sancțiunea amenzii contravenționale.
În consecință, instanța a apreciat că starea de fapt reținută de agentul constatator este reală, în condițiile în care la data constatării contravenției, petenta nu achitase costul tarifului de utilizare a drumului național, așa cum prevăd dispozițiile O.G. nr. 15/2002.
Instanța a considerat că nu se impune aplicarea sancțiunii avertismentului, raportat la gardul de pericol social însemnat al faptei contravenționale săvârșite de petiționară, în condițiile în care aceasta nu a respectat dispozițiile legale care impun plata unei taxe de utilizare a drumurilor naționale.
A tolera acest comportament, ar avea efect asupra comportamentului altor utilizatori ai drumurilor naționale, care ar putea invoca, în aceleași condiții, neaplicarea unei sancțiuni pecuniare, pe considerentul că și-au îndeplinit ulterior obligația legală de a achita taxele aferente utilizării drumului național.
Criticile recurentei nu sunt fondate.
Proba testimonială invocată de petiționară nu poate face dovada cu referire la datele consemnate într-un înscris justificativ al efectuării unei operațiuni de către societatea petiționară.
Tot printr-un înscris justificativ al efectuării unei operațiuni de către societatea petiționară, se poate face dovada că la momentul controlului, se achitase taxa pentru rovinietă.
Înscrisul depus la dosarul cauzei, este singurul document primar de evidență tehnic operativă, în care-i consemnată data și ora (momentul) efectuării operațiunii de plată a taxei de utilizare a drumurilor naționale, ce a fost achitată de petentă pentru autospeciala cu nr. XXXXXXXXX.
Plata taxei de utilizare a drumurilor naționale, fiind efectuată de petiționară, ulterior constatării contravenției, respectiv la ora 10,07, în condițiile în care procesul-verbal de contravenție a fost încheiat la ora 9,35.
Se consideră că în cauză, prezumția de nevinovăție de care beneficiază petiționara, potrivit art. 6 alin. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de practica C.E.D.O., a fost răsturnată de probele aflate la dosarul cauzei.
Motivarea sentinței de către instanța de fond, s-a făcut conform art. 261 alin. 1 Cod procedură civilă, demonstrând în mod logic concordanța deplină între soluția pronunțată și starea de fapt reală, ce a reieșit din probele aflate la dosarul cauzei.
Procedura litigioasa desfășurată în fața instanței de fond, luată în ansamblu, inclusiv modul de administrare a probelor, prezintă un caracter echitabil, dar pentru petiționară nu este răsturnată prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal.
Pe baza unei astfel de proceduri ce a respectat principiul contradictorialității, instanța de fond a respins plângerea formulată împotriva procesului-verbal de contravenție și prin aceasta, a confirmat starea de fapt reală, dovedită pe baza probelor apreciate de părți și cenzurate de instanță ca fiind concludente și suficiente pentru a fi administrate în cauză.
Văzând și dispozițiile art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta petentă S.C. M_______ C__ S.R.L., împotriva sentinței civile nr. 7548/2012 din 15 Mai 2012 pronunțată de Judecătoria Tg-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului G___.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 10 Octombrie 2012, la Tribunalul G___.
Președinte, D_____ S______ |
Judecător, T___ P______ |
Judecător, C______ B______ |
|
Grefier, C______ C______ |
|
Red. T.P.
Tehnored. C.C.
Judecăt. fond C_______ D.
2 ex./26 Octombrie 2012