R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA MIXTĂ DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

Operator de date cu caracter personal nr. 3184

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIE Nr. 1168/2014

Ședința publică de la 03 Decembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE F_____ C______ J_____

Judecător R_____-M______ V____

Grefier L_____ C_____

S-a luat spre examinare apelul declarat de apelantul B_____ L____ împotriva sentinței civile nr. 5427/2014 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Cluj-N_____, privind și pe intimatul I____________ DE P______ JUDETEAN CLUJ, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul cauzei, părțile, legalitatea îndeplinirii procedurii de citare, după care,

Instanța, în temeiul art. 131 raportat la art. 95 alin. 2 Cod de procedură civilă și art. 34 alin.2 din O.G. 2/2001, procedează la verificarea din oficiu a competenței stabilind că este competentă general, material și teritorial în soluționarea prezentei cauze.

Se constată că apelul este formulat în termen și este legal timbrat.

Apreciind că la dosar se află suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, aceasta aflându-se în stare de judecată și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de la dezbateri, instanța declară terminată cercetarea judecătorească și rămâne în pronunțare asupra apelului.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 5427/2014 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Cluj-N_____, s-a respins, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de petenta B_____ L____ în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului Cluj împotriva procesului verbal ________ nr.xxxxxxx/14.02.2014.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 340 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările ulterioare, reținându-se în sarcina acesteia că la data de 14.02.2014, ora 13:00, a condus autoturismul marca Nissan cu nr. de înmatriculare 1508WNE, pe _________________________ Cluj-N_____, iar la efectuarea virajului la dreapta la trecerea de pietoni marcată și semnalizată corespunzător din dreptul imobilului cu nr. 26 nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea străzii.

Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța a constatat că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Instanța a apreciat nefondată susținerea petentei legată de temeiul juridic al constatării și sancționării contravenției, raportat la faptul că, agentul constatator a menționat în mod suficient și legal, textul art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002, care face referire atâta la conținutul contravenției, cât și la sancțiunea contravențională conform art. 100 alin. 3. În mod evident, agentul constatator se referea la sancțiunea prevăzută de art. 100 alin. 3 și nicidecum la doar cea de la art. 100 alin. 1 care se referă doar la sancțiunea principală, nu și la cea complementară, suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile.

Sub aspectul lipsei menționării ocupației și a locului de muncă, instanța a considerat că absența acestor elemente nu atrag nulitatea procesului verbal dacă petentei nu i se aduce nicio vătămare, ori de vreme ce identificarea petentei s-a realizat prin menționarea datelor personale al acesteia sunt irelevante ocupația și locul de muncă.

Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Instanța a observat că, deși petenta a contestat temeinicia procesului-verbal, susținând că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, aceasta nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora și nici nu a prezentat o explicație rațională motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia.

S-a subliniat faptul că, lipsa înregistrării video a faptei nu atrage nulitatea procesului verbal, dat fiind faptul că, pentru reținerea acestor contravenții, legea nu stipulează obligativitatea constatării lor prin mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.

Instanța a concuzionat că a fost înlăturată prezumția de nevinovăție de care se bucură petenta și procesul verbal contestat a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale, fiind legal și temeinic.

In privinta sanctiunii aplicate, s-a considerat aceasta este aplicata in limite legale și cu respectarea principiului proportionalitatii, fata de gravitatea faptei, de atitudinea petentei, nefiind justificată înlocuirea sanctiunii amenzii cu avertismentul

Pentru considerentele reținute mai sus, instanța a respins plângerea contravențională ca neîntemeiată.

Cu respectarea termenului legal de 30 zile prevăzut de art. 468 alin. 1 din Codul de procedură civilă, B_____ L____ a formulat apel, solicitând în principal casarea sentinței atacate, cu reținerea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar schimbarea sentinței atacate în întregime și, pe cale de consecință, admiterea plângerii contravenționale și anularea procesului – verbal contestat.

În expunerea de motive s-a arătat că instanța de fond a respins proba cu înregistrarea video solicitată de către apelantă, deși această probă era utilă, concludentă și pertinentă pentru a se putea dovedi contrariul celor reținute de către agentul constatator. Totodată instanța trebuia să admită această probă și pentru a i se asigura apelantei posibilitatea de a își exercita nemijlocit și neîngrădit dreptul la apărare, astfel cum acesta rezultă din jurisprudența CEDO.

Apelanta a mai susținut că prima instanță a dat prevalență prezumției de temeinicie și legalitate a procesului verbal, iar nu prezumției de nevinovăție de care beneficiază persoana sancționată contravențional.

Intimatul I____________ de Poliție al Județului Cluj a formulat întâmpinare în cauză la data de 01 septembrie 2014, prin care a solicitat respingerea apelului formulat de apelant și, pe cale de consecință, menținerea soluției instanței de fond, ca fiind temeinică și legală.

Analizând actele și lucrările cauzei prin prisma criticilor apelantei, Tribunalul constată că apelul este nefondat și îl va respinge pentru următoarele considerente:

Prin procesul verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx/14.02.2014 apelantal a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 340 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările ulterioare, reținându-se în sarcina acesteia că la data de 14.02.2014, ora 13:00, a condus autoturismul marca Nissan cu nr. de înmatriculare 1508WNE, pe _________________________ Cluj-N_____, iar la efectuarea virajului la dreapta la trecerea de pietoni marcată și semnalizată corespunzător din dreptul imobilului cu nr. 26 nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea străzii.

Cu privire la legalitatea procesului-verbal de contravenție contestat, instanța de fond a reținut, în mod corect că acesta cuprinde toate mențiunile prevederile de art. 17 din O.G. 2/2001, sub sancțiunea nulității absolute. Deși apelanta a invocat în primă instanță motive de nulitate relativă a procesului-verbal, în mod judicios a reținut instanța de fond a considerat că acestea nu conduc la anularea actului contestat, întrucât nu s-a pricinuit o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului.

Tribunalul amintește, în acest context, că situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din O.G. nr.2/2001. Prin urmare, în raport cu caracterul imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției să nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act.

Or, în speță, omisiunile agentul constator nu au pricinuit nici o vătămare, sarcina probei revenind, sub acest aspect, apelantei, care, de altfel, a avut posibilitatea de a invoca apărări înaintea instanței de judecată învestită cu exercitarea controlului privind legalitatea și temeinicia actului de sancționare.

Referitor la temeinicia celor reținute în cuprinsul procesului-verbal de contravenție contestat, tribunalul va avea în vedere că prin decizia pronunțată în cauza A_____ c. România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a înlăturat prezumția deplină, absolută, irefragrabilă de legalitate a unui proces verbal de constatare și sancționare a contravenției și pentru a acorda în mod real, efectiv petentului dreptul la un proces echitabil instanța apreciază că se pot administra probe în înțelesul dispozițiilor Codului de procedură civilă, pentru a exista posibilitatea părților litigante de a dovedi pe de o parte că starea de fapt este alta decât cea reținută în procesul verbal atacat, în cazul petentului contravenient, respectiv că starea de fapt este cea reținută de agentul constatator, în cazul intimatului.

În acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor în materie penală, tribunalul consideră că una din limitele până la care poate să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.

D__ fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, tribunalul apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului. Prin urmare, simpla negare a apelantei în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.

Din această perspectivă, tribunalul va înlătura și criticile apelantei legate de neîncuviințarea probei constând în înregistrarea video, având în vedere că fapta contravențională au fost constată prin propriile simțuri de către agentul constatator, iar apelanta a fostă oprit imediat în trafic pentru a i se stabili identitatea, neexistând o înregistrare video a evenimentului rutier..

Apelanta nu a invocat și, cu atât mai puțin, dovedit existența unui motiv obiectiv pentru care agentul constatator nu ar fi putut observa în prezenta cauză deplasarea autoturismului condus de apelantă și pietonul angajat în traversarea străzii și niciun motiv de subiectivitate pentru care acesta nu ar putea fi considerat imparțial. Din contră, din susținerile apelantei rezultă că echipajul de poliție staționa pe aceeași _________________ deplasa petentul, astfel că agentul constatator putea observa cu ușurință autovehiculele și marcajul pentru trecere de pietoni, iar observațiile personale din procesul-verbal sunt lipsite de echivoc.

Prin urmare, în mod corect a reținut prima instanță că procesul-verbal contestat de către recurent a fost legal și temeinic întocmit de către agentul constatator, niciuna dintre susținerile apelantei nefiind de natură atrage nulitatea acestuia pentru netemeinicia faptei reținute în sarcina contravenientei.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 480 alin.1 Cod.pr.civ., tribunalul va respinge apelul formulat în cauză și va păstra în integralitate sentința nr. 5427/2014 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, apreciind-o temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca neîntemeiat apelul formulat de apelanta B_____ L____, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul in mun. Iași, _________________, _________________ ș domiciliul procesual ales în mun. Cluj-N_____, _____________________, _________________ în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului Cluj, cu sediul în Cluj-N_____, __________________, jud. Cluj, împotriva sentinței civile nr. 5427/2014 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Cluj-N_____, pe care o menține în întregime.

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 03 Decembrie 2014.

Președinte, F_____ C______ J_____		Judecător, R_____-M______ V____
	Grefier, L_____ C_____

Red./Tehnored.:F.C.J/ F.C.J;

4 ex./

Jud. fond: Șoimița-B_____ T_____