ROMÂNIA

TRIBUNALUL HUNEDOARA

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 258/A/2015 DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

Ședința publică din data de 23 februarie 2015

PreședinteGoron M____-judecător

D___ C_____-judecător

B___ A______ E____-grefier

Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de către apelantul E_____ I___ împotriva sentinței civile nr. 2201/17.07.2014 pronunțată de Judecătoria D___ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelantul asistat de către avocat E_____ Laurenția și intervenientul personal, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:

La întrebarea instanței reprezentanții părților prezente arată că nu mai au alte cereri sau probe de formulat și solicită judecarea cauzei.

Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în apel.

Reprezentanta apelantului solicită în principal admiterea apelului declarat, anularea sentinței atacate și a procesului-verbal încheiat, iar în subsidiar anularea sentinței atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare pentru administrarea și completarea de probe noi, fără cheltuieli de judecată.

Intervenientul prezent personal solicită respingerea apelului declarat considerând că dovezile existente la dosar sunt clare, fără cheltuieli de judecată.

T R I B U N A L U L,

Asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2201/2014 a Judecătoriei D___ s-a respins plângerea formulată de petentul E_____ I___ în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al județului Hunedoara, intervenientul forțat P_____ D_____ O_____, și asiguratorii S_________ de A________ și Reasigurare City Insurance S.A. și S.C. G_______ A________ S.A., împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 21 martie 2014.

Fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, prin procesul-verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 21 martie 2014, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum total de 510,00 lei pentru săvârșirea de către acesta a contravenției prevăzute de art. 119, lit. b din HG nr. 1391/2006 și sancționată de art. 101 alin. 3 lit. a din OUG 195/2002, reținându-se în sarcina acestuia că la data de 21 martie 2014, ora 07,50 în timp ce conducea autoturismul marca VW cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pe DN7, km. 381 + 800 m, pe sensul de mers D___ spre S______ a acroșat autoturismul marca Peugeot înmatriculat sub nr. XXXXXXXXX care se afla în depășirea sa. S-a mai reținut că în urma impactului, autoturismul sub nr. XXXXXXXXX a părăsit suprafața carosabilă.

În cauza A_____ contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că procedura contravențională este asimilată unei proceduri penale și, prin urmare, trebuiesc respectate întru totul cerințele formale ale actului de acuzare și sancționare, respectiv ale procesului-verbal de contravenție.

Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Instanța a reținut că, deși OG 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Prin urmare, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.

În lumina acestor principii, instanța a efectuat toate demersurile pentru a-i asigura contestatorului dreptul la un proces echitabil, însă susținerile acestuia, potrivit cu care nu se face vinovat de producerea evenimentului rutier, nu au fost dovedite, neexistând vreo probă la dosar care să poată fi coroborată cu declarația petentului.

Instanța a reținut că săvârșirea faptei reținută în sarcina petentului a fost constatată de către agentul constatator atât în baza declarațiilor date de cei doi conducători auto implicați în incident cât și prin consultarea planșelor fotografice efectuate de Formațiunea Criminalistică a Poliției Orașului S______.

Prin urmare, între procesul-verbal de contravenție și probele depuse de intimat în susținerea acestuia există legătură, în sensul că acestea se coroborează iar dimpotrivă, declarația petentului conform căreia intervenientul forțat a efectuat o triplare în depășirea autoturismului petentului apare neverosimilă având în vedere că sectorul de drum pe care a avut loc evenimentul rutier, așa cum rezultă din planșele fotografice efectuate de Formațiunea Criminalistică a Poliției Orașului S______, nu este îndeajuns de lat încât să permită o asemenea manevră.

Totodată, cu ocazia interogatoriului, intervenientul forțat P_____ D_____ O_____ a confirmat aceeași situație de fapt reținută de agentul constatator.

Potrivit art. 119 din H.G. nr. 1391/2006 “Conducătorul de vehicul care urmează să fie depășit este obligat: (…) b) să circule cât mai aproape de marginea din dreapta a părții carosabile sau a benzii pe care se deplasează”. Iar, potrivit disp. art. 101 alin. 3 lit. a din OUG 195/2002 din OUG 195/2002 constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: a) nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depășirea sau trecerea la culoarea roșie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;”

Pentru săvârșirea contravenției reținută, agentul constatator a aplicat petentului o amendă contravențională în cuantum de 6 puncte amendă, fiind vorba de minimul prevăzut de lege, și a aplicat sancțiunea complementară prevăzută de lege, sancțiuni pe care instanța le apreciază ca fiind proporționale cu gravitatea faptei săvârșite.

Pentru considerentele mai sus expuse, instanța și-a format convingerea că petentul a comis fapta reținută în sarcina lui, împrejurare în care pentru corectarea conduitei contravenientului este necesară menținerea sancțiunilor aplicate prin procesul-verbal contestat.

Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel în termen petentul solicitând modificarea hotărârii în sensul anulării procesului-verbal iar în subsidiar anularea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea apelului s-a arătat că procesul-verbal reține o dinamică inexactă a evenimentului și este necesară efectuarea unei expertize auto.

Examinând actele și lucrările dosarului, față de criticile aduse prin motivele de apel se rețin următoarele:

Prima instanță a reținut în mod just că procesul-verbal întrunește condițiile de formă impuse de art. 16 din OG nr. 2/2001 și că nu există nicio cauză de nulitate absolută prevăzută de art. 17 din același act normativ.

De asemenea, instanța de fond a stabilit în mod corect starea de fapt și vinovăția petentului cu privire la fapta reținută în sarcina acesteia, încadrarea juridică pentru contravenția săvârșită fiind legală, apreciind în mod corect întreg probatoriul administrat în cauză.

Deși se formulează critici cu privire la faptul că instanța a reținut în mod eronat săvârșirea faptei imputate, se constată că acestea nu sunt întemeiate.

Astfel, probele dosarului dovedesc cu prisosință că petentul a acroșat autoturismul cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX care se afla în depășirea sa. Cât privește proba cu expertiza auto solicitată în mod justificat a fost respinsă de instanță ca nefiind utilă față de înscrisurile depuse.

Tribunalul constată că instanța de fond a avut în vedere la pronunțarea sentinței civile toate dispozițiile legale, incidente speței, ținând cont de împrejurările săvârșirii faptei, că fapta săvârșită putea avea consecințe grave și ireparabile, acestea neconstituind motive întemeiate de reindividualizare a sancțiunii.

Față de aceste considerente, în temeiul art.480 Cod proc.civ, văzând și dispozițiile art. 34 alineat 2 din OG nr.2/2001, cu modificările și completările ulterioare, instanța, găsind nefondat apelul formulat de către petent îl va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul introdus de către E_____ I__ împotriva sentinței civile nr. 2201/2014 pronunțată de Judecătoria D___, județul Hunedoara.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică azi, 23.02.2015.

Președinte,Judecător,

G____ MariaDuca C_____

Grefier,

B___ A______ E____

G.M./B.A.E.- red. 4 ex. – 19.03.2015

- jud. fond – R____ M__________