DOSAR NR.XXXXXXXXXXXXX
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.915 R
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 26.05.2015
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
P_________: E______ M_____ O_____
JUDECĂTOR: G_______ N_______
JUDECĂTOR: M_____ E_____
GREFIER : L_______ I___
Pe rol se află soluționarea recursului civil, formulat de recurenta ______________________ împotriva sentinței civile nr.1125/26.03.2014, pronunțată de Judecătoria B_____, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE S___ PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurenta petentă reprezentată de apărător ales lipsind intimatul. .
Procedura de citare este legal îndeplinită .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că intimatul a depus întâmpinare la dosar care a fost comunicată recurentei, după care,
Recurenta prin apărător, depune practică judiciară la dosar și solicită încuviințarea probei cu înscrisurile aflate la dosar.
Tribunalul încuviințează proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cererii prealabile de formulat sau probe de administrat Tribunalul declară dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra motivelor de recurs.
Recurenta prin apărător, solicită admiterea recursului. Arată că sancțiunea a fost aplicată întrucât nu s-ar fi respectat perioada de repaus. Arată că în perioada 16.08.xxxxxxxxxxxxx12 nu s-a înregistrat activitate pe card întrucât șoferul nu a instrumentat activitate pe autovehicul așa cum rezultă și din anexa la certificatul de desfășurare a activității. Arată că în data de 20.08.2012 când a fost reluată activitatea s-a respectat perioada de repaus. Arată că agentul constatator nu a luat în considerare înscrisurile prezentate și nici susținerile șoferului potrivit cărora zile de 18.08.2012 și 19.08.2012 au fost zile libere și nu și-a desfășurat activitate. Arată că în cuprinsul sentinței civile recurate instanța de fond se contrazice inițial spunând că schimbă sancțiunea aplicată cu avertismentul iar ulterior că reduce cuantumul amenzii aplicate. Solicită admiterea recursului și anularea procesului verbal contestat și în subsidiar înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertismentul. Arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
Tribunalul reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B_____ la data de 14.12.2012 sub nr. XXXXXXXXXXXXX, petentul ______________________ a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție ___________ nr. xxxxxxx din data de 26.11.2012 în contradictoriu cu intimatul I____________ DE S___ PENTRU CONTROLUL IN TRANSPORTUL RUTIER, prin care se solicită anularea procesului verbal de contravenție și exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 8000 lei.
În fapt, prin procesul verbal de contravenție ___________ nr. xxxxxxx din data de 26.11.2012, intimate a efectuat un control asupra autocamionului de mare tonaj cu nr. de înmatriculare nr. XXXXXXXX, deținut de petent, care efectua transport de marfă constând în deșeuri de fier care circula pe DN7, km 7, pe raza localității B_____, județul Ilfov.
Agenții constatatori au sancționat petentul cu suma de 8000 lei deoarece cu constatat, în mod greșit, faptul că șoferul ar fi circulat fără respectarea programului de condus și odihnă în data de 20.08.2012.
În motivare se precizează faptul că procesul verbal de contravenție nu respectă condițiile de formă prevăzute de lege, respectiv au fost încălcate prevederile OG nr. 2/2001.
În speță, agentul constatator a refuzat să consemneze susținerile șoferului prin care a precizat și dovedit în același timp că nu a fost încălcat programul de odihnă în data de 20.01.2012. Se precizează faptul că acea dată nu poate fi luată în calcul deoarece activitatea cuprinsă între 16.08.2012, ora 1500 – 20.08.2012, ora 0800 pentru că acesta a condus un vehicul exclus din domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 561/2006.
Șoferul a menționat și probat în Anexa certificat eliberată petentului în data de 20.08.2012 că în perioada respectivă a primit în gestiune și condus un vehicul cu tonaj mai mic de 3,5 tone.
Se precizează faptul că agentul de control a aplicat o sancțiune netemeinică, cu încălcarea dispozițiilor art. 6 pct. 5 din Regulamentului (CE) nr. 561/2006. Acesta nu a aluat în considerarea certificatul Anexă din 20.08.2012 care dovedea inactivitatea șoferului în cauză, deși acesta a prezentat activitatea desfășurată pe ultimele 28 de zile, prin descărcarea cardului auto și a celor trei certificate anexă din datele de 28.08.2012, 03 și 11.09.2012.
În drept, plângerea se întemeiază pe prevederile dispozițiilor OG nr. 2/2001, Regulamentului (CE) nr. 561/2006, Legea nr. 52/2010 și OG nr. 37/2007.
În probatoriu, se solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, martori și expertiză de specialitate.
Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii, menținerea procesului verbal de contravenție ca temeinic și legal întocmit și obligarea petentului la achitarea amenzii aplicate.
Intimatul precizează faptul că procesul verbal de contravenție contestat a fost întocmit cu respectarea prevederilor legale și fapta este prevăzută de art. 8 alin. 1 pct. 5 din OG nr. 37/2007.
Pe fond se precizează faptul că prin intermediul controalelor efectuate în trafic este verificată repartizarea pauzelor astfel încât să se prevină conducerea abuzivă, deoarece infracțiunile și fraudele caracteristice pun în pericol siguranță rutieră și sunt inacceptabile.
Petentul este răspunzător pentru faptele sale deoarece în plângerea sa nu ia în considerare dispozițiile OG nr. 37/2007 iar înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii cu cea a avertismentului nu își are aplicabilitate în această materie.
În drept, întâmpinarea se întemeiază pe prevederile art. 115 și următoarele din C__.
În răspunsul la întâmpinare formulat de petent, acesta solicită respingerea apărărilor intimatului.
Sub aspectul probațiunii, instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri și pentru petent proba testimonială cu martorul U________ I_____, acesta fiind audiat la termenul din data de 11.03.2014.
Plângerea contravențională este scutită de taxa de timbru, potrivit art.15 lit. i din L.146/1997 și timbru judiciar, potrivit art.1 alin.2 din OG.32/1995.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul verbal de constatare a contravenției ___________, nr.xxxxxxx din data de 26.11.2012 petenta ___________________ SRL a fost amendată contravențional cu suma de 8000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.8, al.1, pct.5 din OG 37/2007, reținându-se în fapt că la data de 11.04.2012, DN7 km16, pe raza localitatii B_____, în urma controlului efectuat autovehiculului cu număr de înmatriculare XXXXXXXX condus de U________ I_____, s-a constatat nerespectarea perioadei minime zilnice de odihna redusa in data de 20.08.2012.
Plângerea a fost depusă cu respectarea termenului de 15 zile stabilit de art.31 alin.1 din O.G. nr.2/2001.
Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanța a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea cerințelor legale prevăzute de art.16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea. Procesul-verbal a fost semnat de agentul constatator nefiind semnat de către petent, întrucât a fost întocmit in lipsa.
Față de aceste considerente instanța constată că procesul verbal este legal întocmit, nefiind afectat de vreo cauză de nulitate absolută.
Analizând temeinicia procesului verbal, instanța a reținut că din probele administrate petenta se face vinovată de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa.
Săvârșirea contravenției a fost probată de intimat prin mențiunile procesului verbal de contravenție întocmit în baza constatărilor personale ale inspectorului.
Instanța a înlăturat, ca irelevante, susținerile petentei privind modul de aplicare a dispozițiilor art. 2 pct.1 lit. a din Regulamentul CE nr. 561/2006, potrivit cărora actul normative se aplica transportului rutier de mărfuri cu vehicule (…) a căror masa maxima autorizata depășește 3,5 tone.
Astfel, faptul ca șoferul petentei a condus in perioada 16.08.2012 ora 15 – 20.08.2012 ora 08.00 un autovehicul cu tonaj mai mic de 3,5 tone nu exonerează de răspundere petenta, câta vreme conducătorul auto nu s-a aflat in repaus conform dispozițiilor legale (desfășurând activitate de conducere).
Întrucât pe parcursul judecății petenta nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea menționată în cuprinsul procesului verbal de contravenție și întrucât, în speță, nu se poate reține existența unei cauze de nulitate absolută a acestuia în ceea ce privește contravenția analizată, instanța constată că forța probantă a actului în litigiu nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
Totodată, instanța a reținut că, dând eficiență acestei prezumții, nu se încalcă proporția rezonabilă între interesul general al statului, în îndeplinirea rolului său de gardian al interesului public, de a reglementa materia contravențională, atât sub aspectul instituirii anumitor contravenții, cât și a procedurii de constatare și sancționare a acestora și interesul particular, reprezentat de interesul petentei la apărarea tuturor drepturilor personale ale acesteia.
Cu privire la sancțiune, instanța a reținut că fapta contravențională săvârșită de către petentă, deși are un pericol social generic ridicat, individualizat de către legiuitor, in cazul concret nu prezintă o gravitate de natura sa justifice aplicarea amenzii in cuantum de 8000 lei.
Astfel, fata de foile de parcurs ale autovehiculelor conduse si protocolul activității șoferului in data de 20.08.2012, instanța retine ca activitatea conducătorului auto in perioada 16-20.08.2012 nu a fost una continua si solicitanta, astfel incat desfășurarea activității de conducere in data de 20.08.2012 nu putea genera un pericol pentru siguranța rutiera, motiv pentru care se impune înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.
Față de considerentele arătate mai sus, instanța, în temeiul art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/ 2001, urmează a admis in parte plângerea contravențională formulată de către petenta și a dispune înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.
Împotriva sentinței civile nr. 1125/26.03.2014, a formulat recurs petenta solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate, iar pe fond, admiterea plângerii și anularea procesului verbal contestat.
În motivarea cererii, recurenta a arătat ca instanța de fond a reținut greșit faptul ca procesul verbal contestat a fost corect întocmit si ca a cuprins toate elementele obligatorii prevăzute de art.16,17,19 din OUG nr.2/2001. Mai mult s-a reținut in mod greșit faptul ca datele consemnate in actul constatator sunt suficiente pentru identificarea persoanei juridice responsabile pentru savarsirea faptei contravenționale. Reprezentantul legal al societatii sancționate nu a fost de fata la efectuarea controlului, nici la încheierea procesului verbal si nu a recunoscut faptele reținute in mod abuziv in acest proces verbal, neputând sa isi precizeze obiectiuni1e.
Astfel au fost incalcate directivele C.E.D.O. in aceasta materie privind dreptul la apărare. Nu au fost descrise împrejurările in care a fost comisa fapta care pot servi la aprecierea gravitații si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite.
In exercitarea rolului activ prevăzut la art.129 din Cpr.civ., prin sentinta civila atacata trebuia sa se constate ca susținerea noastră este întemeiata si ca procesul verbal a fost întocmit cu incalcarea dispozițiilor imperative prevăzute de art.16 alin.1 si 6 din O.G. nr.2/2001.
In mod greșit s-a stabilit prin sentinta civila ca obligația semnării procesului verbal de contravenție de către un martor a fost acoperita de prezumția faptului ca nu a putut fi identificat niciun martor in zona.
Conform art.19 din O.G. nr.2/2001, in cazul in care contravenientul nu se afla de fata la data efectuării controlului si constatării faptei si imprejurarilor in care s-a comis fapta, agentul constatator trebuia sa faca mențiune despre aceste împrejurări care trebuiau sa fie confirmate de cel puțin un martor.
Susținerea intimatei ca nu a putut fi identificat niciun martor in zona nu are niciun fel de susținere in condițiile in care drumul pe care s-a reținut comiterea faptei este intens circulat si ca astfel se putea identifica un martor asistent. Niciun act normativ nu conferă afirmațiilor făcute de agentul constatator caracter de adevăr, fără ca acestea sa fie însoțite de acte probatorii.
De asemenea, prin sentinta civila pronunțata trebuia sa se dispună anularea procesului-verbal dat fiindcă în cuprinsul acestuia agentul constatator nu a realizat o descriere suficientă a faptelor pe care susține că subscrisa le-ar fi săvârșit și nu a realizat nicio mențiune obiectiva referitoare la împrejurările în care fapta a fost săvârșită.
Or, potrivit dispozițiilor art. 16 alin. (1) teza a IV-a din O.G. 2/2001 "Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: (…) descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei fi locului în care a fost săvârșită, precum fi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot serii la aprecierea gravității faptei fi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite". Sancțiunea pentru această neregularitate a procesului-verbal este cuprinsă în art. 17 din O.G. 2/2001, conform căruia "Lipsa mențiunilor privind . .. a faptei săvârșite fi a ... atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu”.
Recurenta a arătat că intimata prin agentul constatator a refuzat sa consemneze sustinerile soferului prin care a precizat si dovedit in acelasi timp ca nu a fost incalcat programul de odihna in data de 20.08.2012, intrucat raportat la aceasta data, nu poate fi luata in calcul .perioada de activitate cuprinsa intre 16.08.2012 ora 15.00- 20.08.2012 ora 08.00 pentru ca acesta a condus un vehicul exclus din domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) NR. 561/2006 (care isi face aplicarea pentru transporturile rutiere realizate de autovehicule cu tonaj mare de peste 3.5 tone ), prezentand in acest sens anexa _ certificatului de desfasurare a activitatii acestuia pentru perioada imputata. respectiv anexele-certificat, emise in conformitate cu dispozitiile Regulamentului CEE 3821/85.
De asemenea, intimata prin agentul de control a refuzat sa consemneze sustinerile soferului care a declarat ca in zilele de 18.08.2012 (sambata) si 19.08.2012 (duminica) , a fost liber si nu a lucrat, fiind in repaus saptamanal, aspect care putea fi confirmat si de alte persoane din partea angajatorului si din partea familiei acestuia.
Recurenta petentă a mai arătat că prin sentinta civila recurata s-a retinut in mod gresit faptul ca din probele administrate in prezenta cauza petenta s-ar face vinovata de fapta contraventionala retinuta in sarcina sa si ca petenta nu ar fi probat o alta situatie de fapt decat cea retinuta de intimata, avand in vedere urmatoarele considerente:
Prin probatoriul administrat in cauza, respectiv inscrisuri si declaratie de¬martor, petenta apreciază că a probat contrariul aspectelor retinute de intimata prin agentul constatator si ca procesul verbal de contraventie a fost intocmit in mod netemeinic cu grava incalcare a dispozitiilor legale in vigoare.
Petenta a arătat că a depus la dosarul cauzei anexa certificatului de desfasurare a activitatii soferului U________ I_____ , eliberata de operatorul de transport ______________________________________ CE 561/2006 sau AETR, din care rezulta ca in perioada 16.08.2012 ora 15.00- 20.08.2012 ora 08.00, soferului i-a fost predat pentru activitate un vehicul exclus din domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) NR. 561/2006, fapt pentru care acea perioada ( anterioara perioadei de 20.08.2012 ora 08.00) nu poate fi niciodata incadrata ca activitate desfasurata conform reglementarilor prevazute de Regulamentul (CE) NR.561/2006 pentru care se aplica in speta respectarea timpilor de repaus zilnic de 9 ore.
Recurenta petenta a mai susținut că a probat cu mai multe inscrisuri ca in perioada 16.08.2012 ora 15.00- 20.08.2012 ora 08.00, soferului i-a fost repartizat un autovehicul exclus din domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) NR. 561/2006, fapt pentru care nu se poate retine niciodata ca in data de 20.08.2012 soferul nu ar fi respectat perioada de repaus zilnic de 9 ore precum si inscrisuri prin care petenta a probat ca soferul a respectat in data de 20.08.2012 perioda de repaus zilnic de 9 ore.
Recurent petentă a mai arătat că cea de a doua critica, adusă sentinței civile recurate este gresita prin faptul ca s-a inlaturat aparatea petentei ca fiind "irelevanta" in ceea ce priveste aplicarea dispozitiilor art-2 pct 1 lit (a) si arte 6 pct. 5 din Regulamentul CE 561/2006 sau AETR, care reglementeaza efectele juridice ale documentului oficial anexa certificat de desfasurare a activitatii de condus a soferului, prin care se atesta in mod le al motivul entru care cardul soferului Un ureanu I_____ a fost retras din a aratul taho raf tim de 106 ore si 8 minute in erioada cu rinsa intre data de 16.08.xxxxxxxxxxxxxx12 ora 10.08 si pentru care nu se poate retine abaterea din data de 20.08.2012.
Cu privire la cea de a treia critica, sentinta civila recurata este gresita si sub apectul neluarii in considerare a declaratiei martorului audiat in cauza U________ lulian si pentru lipsa de motivare a inlaturarii declaratiei de martor.
In declaratia data sub juramant in sedinta de judecata din data de 11.03.2014, martorul U________ I_____ a declarat ca in zilele de 18.08.2012 (sambata) si 19.08.2012 (duminica) , a fost liber in repaus saptamanal, drept conferit de contractul sau de munca si nu a lucrat pana in ziua de 20.08.2012 ora 8.00 , cand s-a prezentat la service-ul Schwarzmuller in vederea ridicarii autovehiculului camion, aspect care poate fi confirmat si de alte persoane de la societatea angajatoare din cadrul departamentului de resurs~ane si de membrii familiei acestuia .Martorul a declarat ca in data de 20.08.2012 in •urul orelor 10.00 ora Romaniei a inceput activitatea pe autovehiculul camion de mare tonaj supus regulamentului Regulamentului CE nr. xxxxxxxx, ca si-a terminat programul in jurul orelor 17.30 (ora Romaniei), fiind liber in repaus zilnic pana in cea de a doua zi de 21.08.2012 , orele 07.30 (ora Romaniei), cand si-a inceput activitatea pe aceasi masina.
Martorul a mai precizat faptul ca in data de 16.08.2012, in jurul orelor 15.00 (ora Romaniei) a incetat activitatea pe autovehiculul camion de mare tonaj, supusa reglementarilor Regulamentului CE nr. xxxxxxxx, intrucat acest autovehicul a fost dus la service-ul Schwarzmuller . Avand in vedere acest aspect, martorul a declarat ca a predat cardul la departamentul de transporturi pentru descarcarea si verificarea datelor , ca angajatorul i-a atribuit un autovehicul cu un tonaj de sub/egal cu 3,5 tone, care nu este supus reglementarilor Regulamentului CE nr. xxxxxxxx, pentru perioada 16.08.2012 ora 15.00- 20.08.2012 ora 08.00, fiindu-i eliberata in acest sens anexa certificat de desfasurare a activitatii pentru aceasta perioada, asa zisa in limbajul soferilor ,,foaie de concediu" .Martorul a mentionat ca a desfasurat activitate cu un autovehiculul de tonaj de sub/egal 3,5 tone, doar in data de 17.08.2012, activitate care oricum nu era supusa reglementarilor Regulamentului CE nr. xxxxxxxx. Martorul a precizat ca la controlul din 12.09.2012 ,a prezentat anexa certificat de desfasurare a activitatii pentru aceasta perioada, insa, fara niciun motiv explicabil agentul de control nu a tinut cont de acest document.
În opinia recurentei petente declaratia data de martorul U________ lulian se coroboreaza cu inscrisurile depuse la dosar de petenta, inclusiv cu anexele certificat de desfasurare a activitatii si cu desfasuratorul extras de pe card, depuse la dosar chiar de catre intimata si ca potrivit declaratiei date la instanta de fond, martorul nu mai era angajat la societatea noastra in momentul audierii sale, astfel incat nu poate fi acuzat de subiectivism.
Cu privire la cea de a patra critica, recurenta petentă a susținu că sentinta civila recurata este gresita intru cat se contrazice pe aspectul admiterii in parte a plangerii contraventionale, in sensul ca la considerentele hotararii la paragrafele 11,12 pagina nr. 3 din sentinta si paragraful nr. 1 din pagina nr. 4, instanța de fond dispune în temeiul art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 schimbarea sancțiunii amenzii contravenționale în avertisment, ia apoi în dispozitiv sentinței instanța dispune reducerea cuantumului amenzii de la 8000 la 4000 lei.
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile recurate.
Astfel s-a arătat că procesul verbal de contravenție este întocmit cu respectarea prevederilor art 17 din OG 2/2001, nelipsind niciuna din mențiunile care ar fi dus la constatarea nulității acestuia. Fapta constatată prin procesul verbal de contravenție constituie contravenție prevăzută de OG 37/2007 respectiv art. 8 alin 1 pct. 31 fiind sancționată potrivit art. 9 lit. c din același act normativ.
Intimatul a mai arătat că rațiunea edictării normelor în domeniul transporturilor rutiere are în vedere asigurarea siguranței circulației rutiere, a stabilirii raporturilor dintre operatorii de transport rutier, respectarea principiului concurenței loiale, valori sociale care sunt indispensabile desfășurării normale a activității de transport rutier.
În drept au fost invocate prevederile art. 115 C. proc. Civ.
Analizând sentința civilă recurată în raport de motivele invocate tribunalul reține următoarele
Prin procesul verbal de constatare a contravenției ___________, nr.xxxxxxx din data de 26.11.2012 petenta ___________________ SRL a fost amendată contravențional cu suma de 8000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.8, al.1, pct.5 din OG 37/2007, reținându-se în fapt că la data de 11.04.2012, DN7 km16, pe raza localitatii B_____, în urma controlului efectuat autovehiculului cu număr de înmatriculare XXXXXXXX condus de U________ I_____, s-a constatat nerespectarea perioadei minime zilnice de odihna redusa in data de 20.08.2012.
Așa cum a reținut și instanța de fond sub aspectul legalității procesul verbal a fost încheiat cu respectarea cerințelor legale prevăzute de art.16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea. Procesul-verbal a fost semnat de agentul constatator nefiind semnat de către petent, întrucât a fost întocmit in lipsa.
Sunt nefondate motivele de recurs prin care se invocă încălcarea art. 19 din OG 2/2001 având în vedere că în procesul verbal s-a justificat lipsa martorului asistent.
Așa fiind, tribunalul constată că nu există motive de nelegalitate ale procesului verbal contestat.
Sub aspectul temeiniciei tribunalul constată că O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției dar, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România).
Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Potrivit disp. art. 8 alin. 1 pct. 5 din OG 37/2007 reprezintă încălcări foarte grave ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 și, după caz, ale Acordului AETR și constituie contravenții, dacă aceasta nu este considerată infracțiune potrivit legii penale, nerespectarea perioadei minime de odihnă zilnică cu două ore și 30 de minute sau mai mult.
Sunt nefondate motivele invocate de recurentul petent prin care invocă faptul că nu a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa.
Astfel cum a reținut și instanța de fond faptul că conducătorul auto a condus in perioada 16.08.2012 ora 15 – 20.08.2012 ora 08.00 un autovehicul cu tonaj mai mic de 3,5 tone nu exonerează de răspundere petenta, câta vreme conducătorul auto nu s-a aflat in repaus conform dispozițiilor legale (desfășurând activitate de conducere).
Sunt nefondate și motivele de recurs prin care este criticată soluția instanței de fond privind înlăturarea ca irelevante a susținerilor petentei privind modul de aplicare a dispozițiilor art. 2 pct.1 lit. a din Regulamentul CE nr. 561/2006, potrivit cărora actul normative se aplica transportului rutier de mărfuri cu vehicule (…) a căror masa maxima autorizata depășește 3,5 tone.
Astfel, tribunalul constată că în mod greșit apreciază recurenta petentă în sensul că instanța de fond prin motivarea hotărârii pronunțate în cauză ar fi invalidat un document oficial, respectiv regulamentul AETR. Dimpotrivă instanța de fond nu a dispus anularea unui asemenea document.
Tribunalul are în vedere faptul că potrivit art. 4 din Regulamentul 561/2006, perioada de conducere zilnică înseamnă întreaga perioadă de conducere dintre sfârșitul unei perioade de conducere zilnică și începutul unei perioade zilnice de odihnă sau între o perioadă zilnică de odihnă și o perioadă săptămânală de odihnă. Perioada de conducere înseamnă perioada de conducere dintre momentul în care un șofer începe să conducă după o perioadă de odihnă sau o pauză până în momentul în care aceasta ia o perioadă de odihnă sau o pauză.
Situația descrisă în procesul descrisă în procesul verbal de contravenție este susținută și de formularul de control trafic ________ nr. xxxxxxx semnat de către conducătorul autovehiculului, atestând astfel cele consemnate cu ocazia controlului.
Referitor la motivul de recurs prin care se invocă faptul că în considerente se face mențiunea înlocuiri amenzii cu sancțiunea avertismentului iar în dispozitiv se reduce amenda de la 8000 la 4000 de lei, tribunalul constată că într-adevăr există o asemenea neconcordanță.
Tribunalul apreciază că în mod greșit a apreciat instanța de fond faptul că fapta contravențională reținută în sarcina contravenientei ar reprezenta un pericol social redus și se impune înlocuirea amenzii cu avertisment sau reducerea amenzii contravenționale. Dimpotrivă tribunalul constată că se impunea, față de pericolul social ridicat al contravenției să fie menținută amenda aplicată.
Cu toate acestea, în cazul în care tribunalul ar modifica sentința recurată în sensul de a menține amenda în cuantumul stabilit de agentul constatator ar îngreuna situația recurentei petente în propria cale de atac ceea ce nu este permis de disp. art. 296 C.proc. Civ. aplicabile și în cazul recursului.
Așa fiind, în lipsa unui recurs declarat de intimată instanța va menține soluția de reducere a amenzii așa cum a procedat instanța de fond.
Sunt nefondate motivele de recurs prin care se invocă faptul că nu a fost luată în considerare declarația martorului audiat în cauză. Tribunalul constată că declarația martorului U________ I_____ este lipsită de relevanță, având în vedere înscrisurile depuse la dosarul cauzei cu privire la activitatea desfășurată de acesta și de contravenția reținută în sarcina recurentei petente, declarația martorului neputând conduce la exonerarea de răspundere a acestuia.
Sunt nefondate și motivele de recurs prin care se susține înlocuirea amenzii aplicate, astfel tribunalul constată că din întreg materialul probator administrat în cauză rezultă că recurenta petentă a săvârșit fapte reținută în sarcina sa, procesul verbal este întocmit cu respectarea condițiilor de formă și de fond prevăzute de lege, astfel că nu se impune înlocuirea amenzii aplicate recurentei petente.
Pentru toate aceste considerente de fapt și de drept în temeiul art. 312 C. proc. Civ. recursul va fi respins ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge recursul formulat de recurenta ______________________ împotriva sentinței civile nr.1125/26.03.2014, pronunțată de Judecătoria B_____, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE S___ PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.05.2015
Președinte Judecător Judecător
E______ M_____ O_____ G_______ N_______ M_____ E_____
Grefier
L_______ I___
Concept red. gref. L.I-.
Red. Jud: NG./2exemplare
Jud.fond :Tășcan A______- Jud.B_____