Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA C________

SECTIA CIVILA

Sentința civilă Nr. 4880

Ședința publică de la 03 aprilie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE A________ I____ B_______

Grefier S_____ I______ M_____

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant ____________________ și pe pârât __________________________, având ca obiect sechestru asigurător.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită fără citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează obiectul cauzei, stadiul judecății, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, după care

Instanța din oficiu invocă excepția necompetenței teritoriale și rămâne în pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față constată.

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. indicat în antet la data de 15 03 2013, ____________________ a solicitat în contradictoriu cu __________________________ instituirea unui sechestru asigurător asupra unui bun mobil: Tractor marca McCormic MC135P6, ce s-ar afla în posesia pârâtului.

Se arată în considerentele cererii că sechestrul este necesar pentru a se întreprinde măsurile legale în vederea recuperării bunului ce aparține reclamatului.

Se mai arată că prin contracte de închiriere anumite bunuri mobile au fost închiriate către __________________ din C________, iar aceasta a intrat în insolvență la data de 26 04 2010. Chiriașul nu a restituit bunurile închiriate așa cum ar fi trebuit și deși au existat mai multe tentative de recuperare s-a ajuns chiar la pronunțarea unei sentințe judecătorești în acest sens.

Nici așa nu a reușit să recupereze bunurile, întrucât, potrivit justificării chiriașului, acestea ar fi fost predate către locator, dar „fără acte”.

Se mai arată că eforturile de executare silită/recuperare au fost zădărnicite de administratorul chiriașului care a înstrăinat bunurile închiriate fără drept, iar din informațiile obținute bunurile s-ar afla în posesia pârâtului din prezenta cauză care le-ași înlăturat marcajele distinctive în scopul de a îngreuna identificarea.

Instanța, în temeiul dispozițiilor NCPC a dispus regularizarea cererii punând în vedere reclamantului să plătească taxă de timbru în completare și să precizeze expres dacă obiectul cererii sale este sechestru asigurător și care este acțiunea pe care ar fi promovat-o în caz afirmativ, potrivit dispozițiilor art. 951 și urm. NCPC

Reclamantul a replicat arătând că cererea sa are ca obiect sechestru asigurător și depune dovada că la data de 28 03 2013 a înregistrat pe rolul Judecătoriei C________ o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul având ca obiect „revendicare mobiliară”.

În raport de dispozițiile art. 953 NCPC, dar și de faptul că cerere de chemare în judecată – revendicare imobiliară a fost introdusă ulterior înregistrării cererii privind sechestrul asigurător instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C________ având în vedere sediul pârâtului care se află în circumscripția Judecătoriei Medgidia.

Deliberând asupra acestei excepții instanța consideră că este întemeiată pentru argumentele ce vor fi expuse în continuare.

Având în vedere precizările exprese ale reclamantului nici o interpretare a naturii cererii de către instanță nu se mai poate face și, deși în esență cererii i-ar fi fost aplicabile dispozițiile art. relative la sechestrul judiciar, aceasta se va soluționa potrivit calificării date de reclamant – sechestru asigurător.

Potrivit art. 951 NCPC:” Sechestrul asigurător constă în indisponibilizarea bunurilor mobile sau/și imobile urmăribile ale debitorului aflate în posesia acestuia sau a unui terț în scopul valorificării lor în momentul în care creditorul unei sume de bani va obține un titlu executoriu”.

Art. 952 cu denumirea marginală „Condiții de înființare” arată:(1)Creditorul care nu are titlu executoriu, dar a cărui creanță este constatată în scris și este exigibilă, poate solicita înființarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale debitorului, dacă dovedește că a intentat cerere de chemare în judecată. El poate fi obligat la plata unei cauțiuni în cuantumul fixat de către instanță.

(2)Același drept îl are și creditorul a cărui creanță nu este constatată în scris, dacă dovedește că a intentat acțiune și depune, odată cu cererea de sechestru, o cauțiune de jumătate din valoarea reclamată.

(3)Instanța poate încuviința sechestrul asigurător chiar și atunci când creanța nu este exigibilă, în cazurile în care debitorul a micșorat prin fapta sa asigurările date creditorului sau nu a dat asigurările promise ori atunci când este pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să își ascundă ori să își risipească averea. În aceste cazuri, creditorul trebuie să dovedească îndeplinirea celorlalte condiții prevăzute la alin. (1) și să depună o cauțiune, al cărei cuantum va fi fixat de către instanță.

În fine art. 953 arată: (1)Cererea de sechestru asigurător se adresează instanței care este competentă să judece procesul în prima instanță. Creditorul nu este dator să individualizeze bunurile asupra cărora solicită să se înființeze sechestrul.

(2)Instanța va decide de urgență în camera de consiliu, fără citarea părților, prin încheiere executorie, stabilind suma până la care se încuviințează sechestrul, fixând totodată, dacă este cazul, cuantumul cauțiunii și termenul înăuntrul căruia urmează să fie depusă aceasta.

(3)Încheierea prin care se soluționează cererea de sechestru se comunică creditorului de îndată de către instanță, iar debitorului de către executorul judecătoresc, odată cu luarea măsurii. Încheierea este supusă numai apelului, în termen de 5 zile de la comunicare, la instanța ierarhic superioară. Apelul se judecă de urgență și cu precădere, cu citarea în termen scurt a părților.

(4)Dispozițiile art. 998 alin. (4) se aplică atât la soluționarea cererii, cât și la judecarea apelului.

Pe lângă faptul că instituția sechestrului asigurător este destinată, potrivit art. 951, asigurării unei eventuale executări a unei creanțe bănești, mai este necesar și dovada introducerii unei acțiuni judiciare în vederea obținerii titlului. Dacă titlul creditorului este deja executoriu măsuri de natura sechestrului asigurător se pot obține în faza de executare silită.

În cauza de față cererea a fost introdusă la Judecătoria C________, deși regulile comune de competență sunt în sensul că instanța competentă este cea de la domiciliul sau sediul pârâtului, iar pentru a „justifica” competența Judecătoriei C________ în condițiile în care sediul pârâtului se află în ______________________________ privitoare la sechestru a introdus o acțiune „de fond” tot la Judecătoria C________.

Potrivit dispozițiilor legale citate mai sus cererea de sechestru asigurător nu se poate admite în lipsa dovezii unei acțiuni. Cu toate acestea, cererea de sechestru a introdusă ca cerere de sine stătătoare, neînsoțită de acțiunea de fond și abia după ce instanța a solicitat o dovadă în acest acțiunea respectivă a fost introdusă.

În aceste condiții, cererea de sechestru a fost înregistrată și repartizată aleatoriu ca și dosar de sine stătător – și nu ca o cerere ce urma a fi direcționată către dosarul care s-a format ca urmare a înregistrării acțiunii de fond(potrivit regulamentului de ordine interioară).

Prin urmare forțarea argumentului în sensul că excepția necompetenței teritoriale nu este de ordine publică nu poate primi valența scontată doar pentru că este posibil ca în acțiunea de fond să nu se invoce de către pârât excepția de necompetență, iar competența relativ la cererea de instituire a unui sechestru asigurător trebuie stabilită făcând abstracție de introducerea ulterioară a acțiunii de fond. Ori, ca soluție contrară, competența instanței de fond nu ar mai putea fi pusă în discuție în acțiunea de fond, cu toate că în această situație cererea de sechestru nu ar putea avea altă soartă decât aceea de a fi judecată în cadrul acțiunii de fond.

În aplicarea dispozițiilor art. 953 NCPC relativ la competența de soluționare a cererii de sechestru asigurător, având în vedere modul de acțiune și temeiul asupra căruia s-a insistat de reclamant, competența de soluționare nu se poate fixa decât în abstract, adică potrivit regulilor comune, în lipsa unor dispoziții speciale derogatorii.

Instanța de competentă „să judece în fond procesul”, proces care de altfel ar fi trebuit să aibă ca obiect plata unei sume de bani nu o acțiune în revendicare unde dispozițiile sechestrului judiciar sunt aplicabile, nu se poate determina prognosticând unde va introduce reclamantul „cererea în fond”, întrucât teoretic reclamantul are posibilitatea de a introduce acțiunea la orice instanță din țară(așa cum a ales și în cauza de față să sesizeze Judecătoria C________, în locul Judecătoriei Medgidia). Faptul că ulterior s-a introdus o acțiune de fond nu justifică renunțarea la argumentele anterioare întrucât principiul rămâne valabil, cererea putându-se judeca teoretic și în ziua înregistrării(dacă nu ar fi nevoie de regularizare, etc.).

Prin urmare, instanța consideră că în cazul introducerii „pe cale principală” a unei cereri de sechestru asigurător, în lipsa unei acțiunii de fond preexistente, instanța competentă „să judece în fond procesul” nu poate fi decât aceea fixată printr-o normă specială ori, în absența unei asemenea dispoziții, regulilor generale prevăzute la art. 107 -112 și/sau prevăzute de art.113 și urm. NCPC. În acest context competența teritorială neexclusivă capătă o valență de ordine publică, în caz contrar reclamantul putând introduce cereri de sechestru concomitent la mai multe instanțe sau la instanțe îndepărtate de locul de interes sau de sediul/domiciliul pârâtului.

În cauza de față sunt aplicabile regulile de competență generală – sediul pârâtului și astfel competența de soluționare a cererii de sechestru nu poate aparține decât Judecătoriei Medgidia – competentă „să judece în fond procesul”. Judecătoria C________ „ar deveni competentă să judece în fond procesul” numai după discuții contradictorii sau dimpotrivă prin acceptarea competenței de către pârât singurul în măsură să ridice excepția necompetenței în „acțiunea pe fond”.

Având în vedere cele expuse, dar și locul sediului pârâtului excepția invocată se va admite și cauza urmează a fi declinată Judecătoriei Medgidia.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C________ in cauza civilă privind pe reclamant ____________________ cu sediul in București, ______________________, _______________ și pe pârât __________________________ cu sediul in Tortomanu, _____________________. 9, jud. C________.

Declină competența în favoarea Judecătoriei Medgidia.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 03 04 2013.

PREȘEDINTE GREFIER

B_______ A________ I____ M_____ S_____ I______

Red.Jud.AIB/08 04 04.2013

Tehnored.S__/08.04.2013

4ex.2com/09.04.2013