ROMÂNIA

TRIBUNALUL HUNEDOARA

SECȚIA I-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 560/A/2015 DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

Ședința publică din data de 2 iunie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: C____ A_____- Judecător

V________ A___ E____- Judecător

T____ A__ A______- Grefier

Prezentul complet a fost constituit conform art.98 alin 6 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești și a procesului verbal din data de XXXXXXXXXX.

Pe rol se află judecarea apelului civil introdus de către reclamantul N______ E______ împotriva încheirii civile nr. 1257/20.04.2015 pronunțată de Judecătoria Hunedoara, județul Hunedoara. (judecător fond Florincaș G_________)

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av. M______ I____ pentru apelant și av. L_______ S_____ în substituire av. O_____ F________ pentru intimatul pârât.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință după care se constată că prin serviciul registratură al instanței intimata-pârâtă a depus întâmpinare și împuternicirea avocațială, iar reprezentanta apelantului a solicitat prin cerere scrisă strigarea cauzei la ora 11,30.

Reprezentanta intimatei pârâte av. L_______ S_____ a depus la dosar delegație de substituire.

Având fiecare cuvântul, reprezentanta apelantului și reprezentanta intimatei pârâte au arătat că nu mai au alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța a constatat cercetarea judecătorească încheiată și a acordat cuvântul în susținerea apelului.

Instanța a constatat încheiată cercetarea judecătorească, și a acordat cuvântul pe fond.

Reprezentanta apelantului reclamant av. M______ I____ a solicitat instanței admiterea apelului astfel cum a fost formulat, schimbarea în parte a hotărârii atacate și pe cale de consecință admiterea cererii astfel cum a fost formulată. Cu cheltuieli de judecată. Depune chitanța în sumă de 100 lei reprezentând onorariu avocat (fila 18).

Reprezentanta intimatei pârâte av. L_______ S_____ a solicitat instanței respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate. Fără cheltuieli de judecată.

T R I B U N A L U L,

Prin încheierea civilă nr. 1257/2015, pronunțată de Judecătoria Hunedoara, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, a fost respinsă cererea formulată de reclamantul N______ E______ împotriva pârâtei T__ A_______ E____, având ca obiect sechestru asigurator.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, în fapt, prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Hunedoara , la data de 16.12.2014 sub nr.XXXXXXXXXXXXX, având ca obiect pretenții, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de xxxxx lei, reprezentând contravaloarea medalionului din aur, în greutate de 640 gr., ce îi aparținea și pe care pârâta l-a înstrăinat.

Reclamantul și-a întemeiat cererea de instituire a unui sechestru asigurator pe acțiunea principala menționată și extrasul CF.(f.9).

În drept, instanța a constatat incidența în cauza a prevederilor art.951 coroborat cu art. 952 alin.2 și 3 Cod procedură civilă prin care se reglementează condițiile necesare instituirii sechestrului asigurator.

Conform art. 951 Cod procedură civilă prin sechestrul asigurător se indisponibilizează bunurilor mobile sau/și imobile urmăribile ale debitorului aflate în posesia acestuia sau a unui terț în scopul valorificării lor în momentul în care creditorul unei sume de bani va obține un titlu executoriu.

Art. 952 Cod procedură civilă prevede condițiile de înființare a sechestrului asigurator

(1) Creditorul care nu are titlu executoriu, dar a cărui creanță este constatată în scris și este exigibilă, poate solicita înființarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale debitorului, dacă dovedește că a intentat cerere de chemare în judecată. El poate fi obligat la plata unei cauțiuni în cuantumul fixat de către instanță.

(2) Același drept îl are și creditorul a cărui creanță nu este constatată în scris, dacă dovedește că a intentat acțiune și depune, odată cu cererea de sechestru, o cauțiune de jumătate din valoarea reclamată.

(3) Instanța poate încuviința sechestrul asigurător chiar și atunci când creanța nu este exigibilă, în cazurile în care debitorul a micșorat prin fapta sa asigurările date creditorului sau nu a dat asigurările promise ori atunci când este pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să își ascundă ori să își risipească averea. În aceste cazuri, creditorul trebuie să dovedească îndeplinirea celorlalte condiții prevăzute la alin. (1) și să depună o cauțiune, al cărei cuantum va fi fixat de către instanță.

Din interpretarea acestui text de lege instanța a reținut că reclamantul cu toate că nu are un titlu executoriu, creanța sa nu este constatata prin act scris si nu este exigibila, poate solicita înființarea unui sechestru asigurator asupra bunurilor imobile ale pârâtei, daca dovedește ca a intentat acțiune, împotriva acesteia, a achitat cauțiunea de jumătate din valoarea reclamată și face dovada că este pericol ca pârâta să se sustragă de la urmărire sau să își ascundă ori să își risipească averea.

Reclamantul a respectat doar parțial dispozițiile legale, în sensul că a făcut dovada consemnării cauțiunii in suma de xxxxx lei, la registrul de valori mobiliare al instanței și că a depus cerere de chemare în judecată a pârâtei având ca obiect pretenții.

Prin urmare, primele două condiții cerute de legiuitor, au fost îndeplinite de către reclamantul-creditor.

Făcând aplicarea celorlalte dispoziții legale mai sus enunțate, instanța a apreciat ca reclamantul-creditor nu deține o creanța certa, lichida si exigibila constatata printr-un înscris de vreme ce nu s-a dispus prin hotărâre judecătoreasca, obligarea pârâtei la plata sumei pretinse de reclamant prin acțiunea în pretenții.

D___ in ipoteza admiterii acestei cereri, prin care reclamantul-creditor a solicitat obligarea paratei-debitoare, la plata sumei de xxxxx, reprezentând contravaloarea unui medalion din aur, despre care pretinde că pârâta l-ar fi înstrăinat, reclamantul va fi titularul unei creanțe certe si lichide, hotărârea pronunțata in acest sens având un caracter constitutiv de drepturi.

Instanța a reținut că nu au fost îndeplinite cerințele impuse de art. 952 alin. 3 Cod procedură civilă care permit in mod excepțional instituirea sechestrului asigurator si in ipoteza in care creanța nu e constatata prin act scris sau nu e exigibila, insa in acest caz, creditorul trebuie sa facă dovada ca exista vreun pericol ca debitorul sa se sustragă de la urmărire sau sa-si ascundă ori sa își risipească averea.

Referitor la această condiție prevăzută de art.952 alin.3, nu s-a dovedit cu nici un mijloc de proba existenta vreunui pericol al înstrăinării, grevării, degradării, distrugerii sau risipirii imobilului.

Depunerea copiei unei acțiuni civile care atestă existența unui litigiu între părți, prin care reclamantul solicită obligarea pârâtei la plata sumei de xxxxx lei, nu justifică necesitatea luării măsurii sechestrului asiguratoriu, în baza unei pretenții eventuale, care, pentru a exista are nevoie de a fi consacrată printr-o hotărâre judecătorească definitiva. Astfel necesitatea trebuie să rezulte din pericolul de degradare, de dispariție , de înstrăinare a bunului, fiind în sarcina reclamantului, să facă dovada unei astfel de situații, potrivit art. 249 Cod procedură civilă.

Față de aceste considerente, instanța a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamant, având ca obiect instituirea sechestrului asigurator.

În cauză pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată, iar reclamantul se află în culpă procesuală, motiv pentru care s-a respins cererea sa privind plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva hotărârii a declarat apel reclamantul N______ E______ prin care a solicitat schimbarea acesteia în parte, cu consecința admiterii acțiunii așa cum a fost formulată; cu cheltuieli de judecată.

În motivare, a arătat că prima instanță a analizat insuficient prevederile art. 952 alin. 3 Cod procedură civilă, în condițiile în care sechestrul asigurator poate fi instituit și când creanța nu este exigibilă, dacă este pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să își risipească averea; în plus, a făcut dovada celorlalte condiții impuse de alin 1 al aceluiași text de lege – promovarea unei acțiuni împotriva pârâtei pentru suma de xxxxx lei (dosar nr. XXXXXXXXXXXXX) și plata cauțiunii.

A mai învederat că imobilul ce face obiectul cererii de instituire a sechestrului asigurator a fost oferit spre vânzare, pe internet, de către pârâtă, iar riscul ca aceasta să-și risipească averea rezultă și din faptul că aceasta nu mai are niciun alt bun imobil asupra căruia să se poată face o eventuală urmărire silită în cazul în care se va admite acțiunea ce face obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX.

În drept, au fost invocate prevederile art. 466 și urmare Cod procedură civilă, art. 952 Cod procedură civilă.

Intimata-pârâtă T__ A_______ E____ a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu consecințe menținerii, ca temeinică și legală, a sentinței primei instanțe.

În motivare, a arătat că asupra imobilului – teren în privința căruia reclamantul dorește aplicarea sechestrului asigurator este instituit un drept de ipotecă legală încă din data de 16.02.2015 în baza hotărârii judecătorești privind partajul bunurilor comune, motiv pentru care înstrăinarea nu ar fi posibilă fără acordul expres al reclamantului.

Chiar și în ipoteza în care se invocă existența pericolului risipirii averii de către debitor sau intenția acestuia de a înstrăina imobilul, trebuie să dovedească îndeplinirea condițiilor impuse de prevederile art. 952 alin 1 Cod procedură civilă, respectiv constatarea creanței în scris, exigibilitatea acesteia și intentarea cererii de chemare în judecată.

Din aceste trei condiții, reclamantul nu a făcut dovada îndeplinirii decât a uneia dintre ele – existența cererii de chemare în judecată.

Cererea de apel a fost legal timbrată cu suma de 50 lei, taxă judiciară de timbru (fila 8).

Analizând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de apel formulate, precum și sub toate aspectele, conform prevederilor art. 476 – 478 Cod procedură civilă, raportat la probele administrate, Tribunalul reține următoarele:

Raportat la cererea de chemare în judecată, prin prisma motivelor susținute de reclamant pentru pronunțarea unei hotărâri având ca obiect instituirea sechestrului asigurator, în speță sunt incidente prevederilor art. 952 alin. 3 Cod procedură civilă.

Acest text de lege arată că instanța poate încuviința sechestru asigurator chiar și atunci când creanța nu este exigibilă, în cazurile în care debitorul a micșorat prin fapta sa asigurările date creditorului sau nu a dat asigurările promise ori atunci când este pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să își ascundă ori să își risipească averea; în aceste cazuri, creditorul trebuie să dovedească îndeplinirea celorlalte condiții prevăzute de alin 1 al art. 952 și să depună o cauțiune, al cărei cuantum va fi fixat de către instanță.

Prima instanță, în considerentele hotărârii pronunțate a reținut că, în speță, creanța pentru care reclamantul solicită instituirea măsurii asiguratorii, nu este exigibilă și că nu s-a făcut dovada existenței pericolului ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să-și ascundă ori să își risipească averea.

În plus, pe lângă aceste două cerințe impuse de prevederile art. 952 alin. 3 Cod procedură civilă, creditorul – reclamant trebuie să dovedească și îndeplinirea celorlalte condiții prevăzute la alin. 1 (creditorul care nu are titlu executoriu, dar a cărui creanță este constatată în scris și este exigibilă, poate solicita înființarea unei sechestru asigurator asupra bunurilor mobile și imobile ale debitorului, dacă dovedește că a intentat cerere de chemare în judecată, putând fi obligat și la plata unei cauțiuni stabilită de către instanță) și să depună o cauțiune, al cărei cuantum va fi fixat de instanță.

Reclamantul a făcut doar dovada achitării cauțiunii nu și dovada constatării în scris a creanței neexigibile pentru valorificarea căreia a promovat cerere de chemare în judecată, motiv pentru care cererea privind instituirea sechestrului asiguratoriu se privește ca inadmisibilă.

Raportat la considerentele prevăzute, în temeiul art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, se va respinge ca nefondat apelul promovat de reclamant, fiind menținută soluția pronunțată de către prima instanță, cu motivarea de mai sus.

Văzând că intimata – pârâtă nu a solicitat cheltuieli de judecată în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul civil declarat de reclamantul N______ E______ împotriva încheierii civile nr. 1257/20.04.2015 pronunțată de Judecătoria Hunedoara, județul Hunedoara.

Fără cheltuieli de judecată în apel.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 02.06.2015.

Președinte, Judecător,

C____ A_____ V________ A___ E____

(concediu odihnă)

Președintele Tribunalului

T______ C_____ M______

Grefier,

T____ A__ A______

Red. V.A.E. / Tehnored. M.C.A.

5 exemplare / 02.07.2015

(judecător fond Florincaș G_________)