Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL D___

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 621/2015

Ședința publică de la 05 Mai 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE A____ M______ S_________

Judecător E________ S____

Grefier L____ V_______ N___

Pe rol judecarea apelului declarat de apelantul B____ B_____ Ș_____ împotriva sentinței civile nr. xxxxx/04.11.2014, pronunțată de Judecătoria C______, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul I__ D___ BIROUL RUTIER C______, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție CP NR xxxxxx.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apărătorul apelantului, av. V_______ A___, a depus la dosar cerere de apelare a cauzei la sfârșitul ședinței de judecată, iar în subsidiar, în cazul neprezentării până la sfârșitul ședinței de judecată, solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru lipsă apărare.

Instanța lasă dosarul la a doua strigare a cauzei la sfârșitul ședinței de judecată, față de cererea formulată de apărătorul apelantului.

La a doua strigare a cauzei, la sfârșitul ședinței de judecată, la apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.

Instanța constată că prezenta cauză a fost strigată la sfârșitul ședinței de judecată, iar față de cererea de amânare formulată de apărătorul apelantului pentru lipsă de apărare, instanța o respinge ca neîntemeiată, în raport de dispozițiile art. 222 C.pr.civ., nefiind invocate și dovedite motive temeinice care să justifice acordarea unui nou termen de judecată.

Constatând cauza în stare de judecată o reține pentru soluționarea apelului.

INSTANȚA

Asupra apelului de față:

Prin sentința civilă nr. xxxxx/04.11.2014, pronunțată de Judecătoria C______, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX instanța a respins ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul B____ B_____ S_____, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în C______, ___________________, _____________, ____________________ in contradictoriu cu intimata I__ D___, cu sediul în C______, ___________________, județul D___.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 6.03.2014 a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul I__ D___ procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx prin care s-a reținut săvârșirea de către petentul B____ B_____ S_____ a contravenției prevăzute de art.100 alin. 3 lit.b din OUG 195/2002, constatând că, în data de 6.03.2014, în jurul orelor 16,33, în localitatea C______ petentul a condus auto Skoda O______ pe _______________________ la intersectia cu __________________ acordat prioritate de trecere la un pieton angajat in traversare regulamentar pe trecerea de pietoni, semnalizata corespunzator.

De asemenea, s-a retinut ca acesta vorbea la telefon fara a folosi dispozitivul mâini libere.

Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța investită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.

Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază, de regulă, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988, s. A n^o 141‑A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, n^o xxxxx/96, § 16, 20 mart. 2001; A_____ c. României, n^o xxxxx/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare. În prezenta cauză, atât miza litigiului (aplicarea unei amenzi in cuantum de 340 lei si retinerea permisului de conducere) cât și asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.

Cât privește legalitatea procesului-verbal, instanța a reținut că acesta este întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 si 17 din OG 2/2001 cu modificările si completările ulterioare, cuprinzând toate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din acest act normativ, mențiuni a căror lipsă atrage sancțiunea nulității actului constatator, nulitate care poate fi constatată și din oficiu de către instanță, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite, a datei comiterii acesteia și a semnăturii agentului constatator.

Din analiza procesului verbal s-a constatat că acesta cuprinde numele si prenumele agentului constatator, nefiind necesar ca numele acestuia sa fie menționat si la rubrica din partea de jos a procesului verbal care este destinata semnăturii agentului constatator.

In ceea ce privește indicarea temeiurilor de drept, instanța a reținut ca potrivit art. 100 alin. 3 lit. b din OUG 195/2002 constituie contraventie neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului, tractorului agricol sau forestier ori tramvai.

Potrivit art. 108 alin. 1 pct.2 din OUG 195/2002 constituie contravenție folosirea telefoanelor mobile în timpul conducerii, cu excepția celor prevăzute cu dispozitiv de tip "mâini libere".

Astfel, intrucat contraventiile sunt descrise in mod corespunzator astfel incat se pot determina cu usurinta dispozitiile legale care reglementeaza contraventiile retinute, instanta a apreciat ca nu se impune anularea procesului verbal, intrucat nu au fost indicat in mod corect actul normativ care reglementeaza contraventiile, deoarece prin aceasta nu s-a produs nicio vatamare petentului.

Sub aspectul temeiniciei, instanța a apreciat că petentul nu a reusit să răstoarne prezumtia de temeinicie si veridicitate a procesului verbal de contraventie contestat, desi îi revenea această obligatie potrivit disp. art. 249 Cod procedura civila.

Astfel, situatia retinuta in procesul verbal este sustinuta de declaratia martorului asistent A_______ Misu, care a aratat in fata instantei ca in prima saptamana a lunii martie 2014 se afla in masina politiei care era stationata la intersectia ____________________. Calea Bucuresti. Acesta a relatat ca petentul aflat la volanul masinii marca Skoda O______ inainte de a intra in sensul giratoriu nu a acordat prioritate unei doamne angajata in traversarea strazii in mod regulamentar pe trecerea de pietoni. A mai sustinut martorul ca petentul vorbea la telefon in timpul mersului, avand telefonul la ureche.

Martorul a mai aratat ca petentul l-a rugat pe agentul constatator sa il ierte. In ceea ce priveste circumstantele in care s-a petrecut fapta contraventionala acelasi martor a aratat ca erau orele 16-17, ca vremea era inchisa, vizibilitatea era buna, iar traficul nu era aglomerat. A mai sustinut ca masina politiei se afla la 30 m de trecerea de pietoni.

De cealalalta parte, declaratiile martorilor petentului U________ C_____ C_______ si Capatana V_____ M_____ nu se coroboreaza ca declaratia martorului asistent.

Astfel, martorul U________ C_____ a declarat ca nu a vazut niciun pieton angajat in traversare sau care avea intentia sa traverseze. Deasemenea, acesta a declarat ca masina politiei se afla in trafic si a venit de undeva din spatele masinii petentului, iesind probabil de pe o straduta laterala. De asemenea, martorul a declarat ca nu crede ca petentul vorbea la telefon, nefiind sigur de acest fapt.

Cel de-al doilea martor audiat Capatana V_____ M_____ a declarat ca pe trecerea de pietoni nu se afla niciun pieton angajat in traversare si nici pietoni care doreau sa se angajeze in traversare, iar petentul conducea cu cotul pe portiera, iar acesta nu a vorbit la telefon.

Coroborand declaratiile de martori si avand in vedere ca cei doi martori ai petentului au dat dovada de subiectivism, acestia fiind in relatii apropiate cu petentul, cei trei intorcandu-se impreuna de la un meci de fotbal, instanta a înlăturat declaratiile celor doi martori si a dat eficienta procesului verbal de contraventie sustinut in totalitate de declaratia martorului asistent A_______ Misu, martor care a fost de față la savarsirea faptei.

Din declaratia martorului asistent a rezultat ca agentul constatator avea vizibilitate buna, masina politiei fiind stationata la 30 m de trecerea de pietoni.

În ceea ce privește sancțiunile aplicate având în vedere dispozițiile art. 5 alin. 5 din OG 2/2001, potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite iar pe de altă parte art. 21 alin. 3 din același act normativ, potrivit căruia la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului, instanța apreciază că sancțiunile au fost corect individualizate de către agentul constatator.

Pe cale de consecință, ținând cont de aplicarea prezumtiei de temeinicie a procesului verbal, posibilitatea aplicarii acestei prezumtii fiind recunoscută chiar de către CEDO, instanța a respins plângerea formulată de petentul B____ B_____ S_____, ca neîntemeiată și a menținut procesul verbal de contraventie ca legal si temeinic, inclusiv sancțiunea contravențională complementară dispusă.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul B____ B_____ – Ș_____, solicitând admiterea apelului, modificarea sentinței atacate, în sensul admiteri plângerii și anularea procesului verbal de contravenție contestat, anularea punctelor de amendă aplicate și exonerarea de la plata amenzii aplicate.

În fapt, la data de 06.03.2014, în jurul orei 16.30, în timp ce circula în C______, pe Calea București, din direcția Aeroport în direcția Centru, la intersecția cu ________________________ oprit de un agent de circulație ce se deplasa cu autoturismul de poliție, reținând că nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat regulamentar în trecerea trecerii de pietoni, marcată corespunzător. Totodată s-a mai reținut că aș fi purtat convorbiri telefonice în timp ce conduceam autoturismul, fără a folosi un dispozitiv pentru "mîini libere"

Starea de fapt reținută de agentul constatator este eronată, la momentul traversării intersecției străzii Calea București cu ______________________ angajat niciun pieton în traversarea intersecției; străzile și trotuarele erau aproape libere, motivat de faptul că ploua torențial.

Nici reținerea agentului constatator că aș fi purtat convorbiri telefonice în timp ce conduceam autoturismul, fără a folosi un dispozitiv pentru ,mâini libere" nu este reală, pe de o parte, nici nu ar fi putut să observe la o distanța mai mare de câțiva metri întrucât așa cum arătat afară ploua torențial și era destul de întunecat, pe de altă parte, eu obișnuiesc să conduc cu cotul pe portiera din stânga autoturismului, acesta fiind probabil motivul pentru care agentul a apreciat că aș fi vorbit la telefon.

Apreciază ca procesul verbal de contravenție este în principal lovit de nulitate absolută, temeiurile de drept atât în ceea ce privește încadrarea faptelor, cât și ale sancțiunilor aplicate sunt greșite.

În mod greșit instanța de fond a înlăturat declarațiile martorilor propuși de mine în apărare, apreciindu-se că sunt subiective, dându-se relevanță martorului asistent.

Ori, este greu de crezut că martorul asistent, ce era plimbat de agentul de circulație cu mașina (de serviciu, a avut o poziție sinceră, declarația acestuia fiind contrazisă de înscrisurile depuse la dosar din care rezultă că afară ploua torențial.

Din chiar declarația acestuia rezultă că "vremea era închisă" adică întuneric, deci era imposibil ca acesta, din mașina de poliție, să observe dacă vorbeam la telefon, cu sau fără dispozitiv "mini libere".

Nu poate fi vorba decât de un "martor de serviciu" a cărei declarație trebuie înlăturată, cu consecința reținerii relevanței martorilor propuși de mine în apărare, ce se coroborează cu înscrisurile depuse la dosar, din care rezultă cu certitudine, că afară ploua torențial, se circula foarte încet, bară la bară, nu era angajată nici o persoană în traversare pe marcajul pietonal și, ca certitudine nu vorbea la telefon fără a avea dispozitivul "mâini libere" (a depus la dosar factura de achiziție a acestui dispozitiv, pe care așa cum a rezultat din declarațiile martorilor, îl folosesc când se deplasează cu autoturismul).

Intimatul Inspectoratul Județean de Poliție al Jud. D___ a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului, apreciind că situația de fapt prezentată în procesul-verbal de contravenție corespunde nulității, procesul verbal fiind legal și temeinic întocmit.

Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate si având in vedere disp. art. 476-478 NCPC instanta constata urmatoarele:

Astfel, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/06.03.2014, apelantul/petent, a fost sanctionat cu amenda in cuantum de 340 lei si avertisment, retinandu-se de catre agentul constatator ca, la data de 06.03.2014, în jurul orelor 16,33, în localitatea C______, petentul a condus auto Skoda O______ pe _______________________ la intersectia cu __________________ acordat prioritate de trecere la un pieton angajat in traversare regulamentar pe trecerea de pietoni, semnalizata corespunzator si vorbea la telefon fara a folosi dispozitivul mâini libere.

Verificând, conform art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, Tribunalul constata că procesul verbal a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Apelantul sustine ca procesul verbal de contravenție este în principal lovit de nulitate absolută, temeiurile de drept atât în ceea ce privește încadrarea faptelor, cât și ale sancțiunilor aplicate fiind gresite.

Apararea apelantului este neintemeiata.

Tribunalul constata ca, potrivit dispozițiilor art. 17 din OG 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata și din oficiu.

In raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor in care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu, se impune, astfel cum a decis și ICCJ în decizia nr. XXII pronunțată în recursul în interesul legii, ca, în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției să nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătură decât prin anularea acelui act.

In consecință, pentru ca alte omisiuni din cuprinsul procesului verbal, cu exceptia celor inscrise la art. 17 din OG 2/2001, să atragă nulitatea procesului verbal, este necesar ca petentul sa invoce și să dovedească o vătămare prin întocmirea procesului verbal în acest mod, conform deciziei in interesul legii nr. XXII/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție. In speță, indicarea gresita a dispozițiilor art 36 din HG 1391/2006 (RA OUG 195/2002) în loc de art. 36 din OUG 195/2002, nu poate constitui, in niciun caz un motiv de nulitate absolută a procesului verbal în sensul dispozitiilor art. 17 din OG 2/2001 și nu pot conduce nici la nulitatea relativa a procesului verbal, având în vedere că apelantul/petent nu a indicat în ce mod a fost prejudiciat prin erorile reclamate.

În consecință, Tribunalul constata că procesul verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din OG 2/2001.

Cu privire la temeinicia procesului verbal, tribunalul, în acord cu instanța de fond, reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional este un mijloc de probă care nu face dovada vinovăției petentului, ci dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază, de regulă, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea Europeana a Drepturilor Omului ( în cauza Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988; cauza Telfner c. Austriei, nr. xxxxx/96, și cauza A_____ c. României, nr. xxxxx/03), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare.

În prezenta cauză, atât miza litigiului (aplicarea unei amenzi în cuantum de 340 lei ) cât și asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, au permis aplicarea acestei prezumții.

În speță dedusă judecății, dreptul petentului la un proces echitabil nu a fost încălcat, petentului fiindu-i asigurata posibilitatea de a-și dovedi susținerile prin administrarea de probe in fața instanței de fond si in apel, prin care să dovedească că situația de fapt reținută in actul sancționator nu corespunde realității ori, în speță, apelantul/petent, cu probele administrate in fața instanței de fond nu a reușit să răstoarne prezumția de temeinicie a procesului verbal.

In speta, apelantul sustine ca instanța de fond in mod greșit a înlăturat declarațiile martorilor propuși în apărare, apreciindu-se că sunt subiective, dând relevanță martorului asistent, fiind greu de crezut că martorul asistent, ce era plimbat de agentul de circulație cu mașina (de serviciu), a avut o poziție sinceră.

Critica este neîntemeiată întrucât forța probantă a mărturiei este lăsată la aprecierea instanței de judecată care evaluează declarațiile martorilor si se pronunță asupra faptelor și împrejurărilor relatate.

Astfel, depoziția martorilor audiati în cauză la propunerea petentului, au fost, în mod corect apreciate de către instanță ca fiind subiective dat fiind faptul că aceștia sunt in relatii apropiate cu petentul, cei trei intorcandu-se impreuna de la un meci de fotbal si, prin urmare, au fost date cu intenția vădită de a susține poziția procesuală a petentului.

Dimpotrivă, din depozitia martorului A_______ Misu, menționat de agentul constatator in cuprinsul procesului verbal, care a relatat ca se afla in masina politiei care era stationata la intersectia ____________________. Calea Bucuresti, reiese ca petentul aflat la volanul masinii marca Skoda O______ inainte de a intra in sensul giratoriu, nu a acordat prioritate unei doamne angajata in traversarea strazii in mod regulamentar pe trecerea de pietoni si ca, in timp ce conducea autoturismul, petentul vorbea la telefon, avand telefonul la ureche.

Contrar susținerii apelantului, din depozitia martorului se retine ca, in momentul in care patentul a fost depistat de agentul constatator ca savarsea contraventiile retinute, traficul nu era aglomerat, vremea era inchisa, vizibilitatea era buna, iar masina politiei se afla la 30 m de trecerea de pietoni.

Inscrisurile depuse de apelant la dosar, respectiv extras internet referitor la starea vremii din ziua de 06.03.2014 (fila 5 din dosarul de fond) din care reiese ca la data de 06.04.2014, au fost șanse de precipitații 60%, nu face dovada susținerilor în sensul ca la ora savarsirii contraventiei (16,30) in zona in care circula petentul au existat precipitatii sub forma de ploaie si, prin urmare nici a faptului ca, depozitia martorului consemnat in procesul verbal, este nesincera.

In consecință, tribunalul constată că susținerile petentului sub aspectul netemeiniciei procesului - verbal contestat, nu au fost dovedite iar starea de fapt menționată in actul constatator este corect reținută de agentul constatator.

Cum, în speță, apelantul nu a reușit să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie a actului constatator, prezumții ce caracterizează actele administrative, inclusiv cele în materie contravențională întocmite de agenți ai statului îndrituiți în acest sens potrivit dispozițiilor legale, tribunalul constată că procesul verbal de contravenție este legal și temeinic întocmit, apelantul făcându-se vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa.

Față de considerentele expuse, Tribunalul, în raport de dispozițiile art. 480 alin.1 NCPC, va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge apelul declarat de apelantul B____ B_____ Ș_____, domiciliat în C______, ____________________, _____________, _________________, împotriva sentinței civile nr. xxxxx/04.11.2014, pronunțată de Judecătoria C______, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE D___ BIROUL RUTIER C______, cu sediul în C______, ____________________, jud. D___.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 05 Mai 2015.

Președinte, A____ M______ S_________		Judecător, E________ S____
	Grefier, L____ V_______ N___

Red.. E.S./15.05.2015

L.N. / 4 ex./07 Mai 2015