Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX - apel – plângere contravențională -

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 1495

Ședința publică din 21 octombrie 2015.

Președinte: B_____ I___ D___

Judecător: B____ C_________

Grefier: V_________ O___

Pe rol, judecarea apelului declarat de petentul A____ I___ cu domiciliul în mun. Rădăuți, ___________________, jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 4757 din 16.10.2014 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr. XXXXXXXX/2004, intimat fiind I____________ Județean de Poliție Suceava, jud. Suceava.

Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 07 octombrie 2015, susținerile părților fiind consemnate prin încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta decizie și când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru azi 21 octombrie 2015.

După deliberare,

TRIBUNALUL,

Asupra apelului de față, constată:

Prin sentința civilă nr. 4757 din 16.10.2014 Judecătoria Suceava a admis plângerea contravențională formulată de către petentul A____ I___, CNP xxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în mun. Rădăuți, ____________________, jud. Suceava, în contradictoriu cu intimatul I____________ Județean de Poliție Suceava, cu sediul în mun. Suceava, _________________________, jud. Suceava, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx emis la data de 10.03.2014, a anulat procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx emis la data de 10.03.2014 de către intimatul I____________ Județean de Poliție Suceava și a respins plângerea contravențională formulată de petentul A____ I___ împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 10.03.2014 și a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 10.03.2014 în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean Suceava, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 10.03.2014 întocmit de către intimatul I____________ Județean de Poliție Suceava, petentul A____ I___ a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 340 lei și cu măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 zile, constatându-se că în data de 10.03.2014, ora 18⁰⁵, nu a respectat indicațiile și dispozițiile polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, faptă prevăzută de dispozițiile art. 31 din O.U.G. nr. 195/2002 și sancționată potrivit dispozițiilor art. 100 alin. 3 lit. f) din același act normativ.

Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 10.03.2014 a fost semnat de către petent, acesta menționând că „a vrut să explice organului de poliție că așa a cumpărat mașina”.

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 10.03.2014 întocmit de către intimatul I____________ Județean de Poliție Suceava, petentul A____ I___ a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 1000 lei, constatându-se că în data de 10.03.2014, ora 17⁵⁵, pe ______________________________ Suceava, conducând autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, a fost oprit pentru un control și a proferat cuvinte jignitoare la adresa polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu de natură a tulbura liniștea și ordinea publică, provocând indignarea altor conducători auto aflați de față și lezând demnitatea instituției poliției, faptă prevăzută de dispozițiile art. 3 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 și sancționată potrivit dispozițiilor art. 4 alin. 1 lit. b) din același act normativ.

Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 10.03.2014 a fost semnat de către petent, acesta menționând că „a fost numit turc de către polițist și a răspuns prin niște cuvinte urâte”.

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 10.03.2014 întocmit de către intimatul I____________ Județean de Poliție Suceava, petentul A____ I___ a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 510 lei și cu măsura complementară a reținerii certificatului de înmatriculare, constatându-se că în data de 10.03.2014, ora 17⁵⁵, a condus autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX pe ______________________________ Suceava, având montate lumini de altă culoare și intensitate tip Xenon , neomologate de autoritatea competentă, faptă prevăzută de dispozițiile art. 13 din H.G. nr. 1391/2006 și sancționată potrivit dispozițiilor art. 101 alin. 1 pct. 10 din O.U.G. nr. 195/2002.

Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 10.03.2014 a fost semnat de către petent, acesta menționând că „așa a cumpărat mașina”.

Verificând, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 10.03.2014, instanța reține că acesta a fost încheiat fără respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 16 și 17 din același act normativ, fiind incident un caz de nulitate expresă, respectiv nedescrierea faptei contravenționale.

Potrivit dispozițiilor art. 16 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.

Raportat la nedescrierea faptei contravenționale reținută în sarcina petentului, instanța reține că nulitățile exprese sunt cele stabilite de prevederile art. 17 din același act normativ, respectiv lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator.

De asemenea, instanța reține că fapta petentului a fost încadrată potrivit dispozițiilor art. 31 din O.U.G. nr. 195/2002, text de lege în care se precizează că participanții la trafic trebuie să respecte regulile de circulație, semnalele, indicațiile și dispozițiile polițistului rutier, precum și semnificația diferitelor tipuri de mijloace de semnalizare rutieră. Contravenția reținută prin procesul verbal contestat este sancționată conform 100 alin. 3 lit. f) din O.U.G. nr. 195/2002 - constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, nerespectarea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a semnalelor, indicațiilor și dispozițiilor polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Față de textele de lege mai sus menționate, instanța apreciază că la întocmirea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 10.03.2014, agentul constatator nu a procedat la o descriere a faptei săvârșite de către petent, menționându-se doar că acesta nu a respectat indicațiilor și dispozițiilor polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, fără a indica în mod concret conduita sancționabilă legal a petentului. Astfel, instanța consideră că agentul constatator a realizat o prezentare generală a faptei, fără a arăta care este elementul material efectiv al contravenției, urmarea imediată și raportul de cauzalitate dintre primele două.

Instanța reține că lipsa descrierii faptei reprezintă un caz de nulitate expresă, potrivit art. 47 din O.G. nr. 2/2001 raportat la art. 175 din Codul de procedură civilă, vătămarea cauzată prezumându-se și constând în imposibilitatea judecătorului de a realiza un control eficient și real de legalitate și temeinicie, nefiind clar care este fapta contravențională reținută în sarcina petentului, împrejurările concrete ale săvârșirii acesteia, gravitatea și, implicit, justețea sancțiunii aplicate. Astfel, agentul constatator ar fi trebuit să procedeze la o descriere a faptei care să permită instanței să procedeze la o analiză a elementelor constitutive ale acesteia cu aprecierea și a proporționalității sancțiunii aplicate, simpla mențiunea a faptul că petentul nu a respectat indicațiilor și dispozițiilor polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu nefiind suficient.

Prin urmare, aflându-se imposibilitatea de a aprecia justețea și proporționalitatea sancțiunii aplicate, instanța reține că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 10.03.2014 a fost întocmit cu nerespectarea condițiilor de formă menționate de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, apreciind că nu se mai impune examinarea temeiniciei actului și a proporționalității sancțiunii aplicate.

Verificând, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 10.03.2014 și a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 10.03.2014, instanța reține că acestea au fost încheiate cu respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 16 și 17 din același act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. De asemenea, instanța apreciază că faptele reținute în sarcina petentului A____ I___ au fost descrise suficient pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunilor corespunzătoare, procesele-verbale contestate fiind de natură a răspunde cerințelor legale imperative.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 10.03.2014 și a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 10.03.2014, instanța reține că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumție relativă de veridicitate cu privire la împrejurările constatate de agentul constatator.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța trebuie să analizeze, în fiecare caz în parte, în ce măsură fapta reținută în sarcina petentului reprezintă o ”acuzație în materie penală”, în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Această analiză se realizează prin prisma a trei criterii alternative, respectiv natura faptei, caracterul penal al textului ce definește contravenția, conform legislației interne, și natura și gradul de severitate al sancțiunii aplicate.

Calificarea faptei ca ”acuzație în materie penală” are drept consecințe incidența în respectiva cauză a prezumției de nevinovăție de care se bucură petentul și a obligației autorităților statului de a proba faptele reținute în sarcina acestuia. Însă, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, hotărârea din 23 iulie 2002, paragraf 113).

Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Potrivit dispozițiilor art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul-verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil. Prin urmare, atât timp cât contravenientului i se oferă posibilitatea reală, efectivă de a proba contrariul, prezumția de nevinovăție, astfel cum este conturată în jurisprudența CEDO nu este încălcată.

În prezenta cauză, instanța apreciază că sancțiunea principală a amenzii contravenționale în cuantum total de 510 lei și sancțiunea complementară a reținerii certificatului de înmatriculare aplicată unei persoane fizice pentru o contravenție la regimul circulației pe drumurile publice și la regimul normelor de conviețuire socială, sunt suficient de grave pentru a determina instanța să concluzioneze în sensul că față de petent a fost formulată o „acuzație în materie penală” în sensul dat acestei sintagme de jurisprudența CEDO. Pe cale de consecință, prezumția de nevinovăție de care se bucură petentul se impune cu forță superioară.

De asemenea, instanța amintește că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.

Prin urmare, instanța constată că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 10.03.2014 și procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 10.03.2014 reprezintă un mijloc de probă și conține constatările personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D__ fiind că este vorba despre două contravenții constatate pe loc de agentul constatator, care nu au lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit, instanța apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.

Astfel, simpla negare a petentului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât acesta nu aduce probe sau nu prezintă o explicație rațională pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia ori nu invocă alte împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.

În cauza dedusă judecății, instanța constată că petentul A____ I___ nu a făcut dovada unei situații contrare celei reținute în procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, existând la dosar doar susținerile acestuia în contra prezumției de temeinicie a actelor contestate, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 10.03.2014, reținându-se că în data de 10.03.2014, ora 17⁵⁵, pe ______________________________ Suceava, conducând autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, a fost oprit pentru un control și a proferat cuvinte jignitoare la adresa polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu de natură a tulbura liniștea și ordinea publică, provocând indignarea altor conducători auto aflați de față și lezând demnitatea instituției poliției, iar prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 10.03.2014, reținându-se că în data de 10.03.2014, ora 17⁵⁵, a condus autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX pe ______________________________ Suceava, având montate lumini de altă culoare și intensitate tip Xenon, neomologate de autoritatea competentă.

Situația descrisă în procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 10.03.2014 este susținută de declarația martorului C____ I___ T_____, acesta menționând la termenul de judecată din data de 11.09.2014, că a auzit personal când petentul a adresat cuvinte jignitoare agenților de poliție (fila 49).

Susținerea petentului în sensul că la fața locului nu se aflau alte persoane urmează a fi înlăturată de către instanță, ca neîntemeiată. Astfel, instanța reține că martorul A____ F_____ a precizat la termenul de judecată din data de 09.10.2014 că lângă mașina agenților de poliție mai erau două - trei persoane (fila 57).

În ceea ce privește procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 10.03.2014, instanța reține că situația descrisă este susținută de raportul agentului constatator aflat la fila 26 din dosar, agentul arătând că în timp ce executa serviciul de patrulare, supraveghere și control al traficului rutier pe raza municipiului Suceava, a observat autoturismul marca BMW cu umărul de înmatriculare XXXXXXXXX având montate lumini de altă culoare și intensitate tip Xenon, neomologate de autoritatea competentă.

Apărarea petentului în sensul că autoturismul a fost achiziționat cu acele lumini și că acestea au fost verificate anterior de autoritatea competentă, urmează a fi înlăturată de către instanță, ca neîntemeiată, motivat de faptul că la dosarul cauzei nu au fost depuse dovezi în acest sens.

Față de aceste aspecte, instanța consideră că nu a fost făcută nicio dovadă care să răstoarne prezumția de legalitate și veridicitate a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 10.03.2014 și a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 10.03.2014, deși petentului îi revenea această obligație potrivit dispozițiilor art. 249 din Codul de procedură civilă. Astfel, instanța consideră că petentul A____ I___ se face vinovat de contravențiile reținute în sarcina sa.

În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța apreciază că s-a realizat o corectă individualizare a sancțiunilor aplicate petentului.

Opinia instanței se fundamentează, pe de o parte, pe dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, iar, pe de altă parte, pe dispozițiile art. 21 alin. 3 din același act normativ, conform cărora, la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Din înscrisurile depuse la dosar, instanța reține că pericolul social al faptelor săvârșite de petent este unul ridicat, aducându-se atingere unor norme sociale de o importanță deosebită, respectiv cele privind desfășurarea circulației rutiere, menite a asigura protejarea populației, precum și cele privind relațiile de conviețuire socială, menite a asigura protejarea ordinii și a liniștii publice.

În ceea ce privește posibilitatea de înlocuire a amenzilor cu avertisment, având în vedere atitudinea petentului, instanța consideră că scopul educativ, dar și cel punitiv al sancțiunii poate fi atins doar prin aplicarea amenzii, în acest fel asigurându-se atât prevenția generală, cât și cea specială. Cu privire la sancțiunea complementară, pentru a permite petentului să înțeleagă regulile de circulație pe drumurile publice, necesitatea nu numai legală, dar și morală și de bun simț de a respecta aceste reguli și de a nu fi un pericol cel puțin pentru ceilalți participanți la trafic, instanța apreciază că această sancțiune se impune.

Față de cele constatate, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța a admis plângerea contravențională formulată de către petentul A____ I___, CNP xxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în mun. Rădăuți, ____________________, jud. Suceava, în contradictoriu cu intimatul I____________ Județean de Poliție Suceava, cu sediul în mun. Suceava, _________________________, jud. Suceava, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx emis la data de 10.03.2014, a anulat procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx emis la data de 10.03.2014 de către intimatul I____________ Județean de Poliție Suceava și a respins plângerea contravențională formulată de petentul A____ I___ împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 10.03.2014 și a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 10.03.2014 în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean Suceava, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul A____ I___, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu precizarea că instanța de fond a apreciat ca fiind reale declarațiile unor martori care nu cunoșteau împrejurările în care s-a produs presupusa faptă.

A solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat.

Prin întâmpinare (f. 11) intimatul IPJ Suceava a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței instanței de fond ca legală și temeinică.

Analizând apelul, tribunalul reține următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 10.03.2014 întocmit de către intimatul I____________ Județean de Poliție Suceava, petentul A____ I___ a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 1000 lei, constatându-se că în data de 10.03.2014, ora 17⁵⁵, pe ______________________________ Suceava, conducând autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, a fost oprit pentru un control și a proferat cuvinte jignitoare la adresa polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu de natură a tulbura liniștea și ordinea publică, provocând indignarea altor conducători auto aflați de față și lezând demnitatea instituției poliției, faptă prevăzută de dispozițiile art. 3 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 și sancționată potrivit dispozițiilor art. 4 alin. 1 lit. b) din același act normativ.

Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 10.03.2014 a fost semnat de către petent, acesta menționând că „a fost numit turc de către polițist și a răspuns prin niște cuvinte urâte”.

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 10.03.2014 întocmit de către intimatul I____________ Județean de Poliție Suceava, petentul A____ I___ a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 510 lei și cu măsura complementară a reținerii certificatului de înmatriculare, constatându-se că în data de 10.03.2014, ora 17⁵⁵, a condus autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX pe ______________________________ Suceava, având montate lumini de altă culoare și intensitate tip Xenon , neomologate de autoritatea competentă, faptă prevăzută de dispozițiile art. 13 din H.G. nr. 1391/2006 și sancționată potrivit dispozițiilor art. 101 alin. 1 pct. 10 din O.U.G. nr. 195/2002.

Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 10.03.2014 a fost semnat de către petent, acesta menționând că „așa a cumpărat mașina”.

În al primul rând, din interpretarea sistematică a prevederilor art. 16 și art. 34 din OG nr. 2/2001, reiese că procesul verbal de contravenție nu numai că nu este lipsit de forță probantă ci, dimpotrivă, face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent și nicidecum de către agentul constatator.

Astfel, art. 16 prevede că procesul verbal trebuie să cuprindă în mod obligatoriu, printre altele, mențiuni privind descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube.

Articolul 34, care conține norme cu caracter eminamente procedural , prevede clar că instanța competentă, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului verbal.

Din textele de lege citate, care nu contravin în nici un fel prevederilor CEDO., reiese în mod evident că procesul verbal de contravenție face prin el însuși dovada situației de fapt reținute de agentul constatator și nu mai trebuie completat cu nici un mijloc de probă extrinsec, iar instanța de judecată este abilitată de lege să verifice legalitatea și temeinicia acestuia, după cum s-a statuat și în cauza N_______ G_______ împotriva României.

În al doilea rând, cu privire la procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 10.03.2014 întocmit de către intimatul I____________ Județean de Poliție Suceava, contravenția reținută în acesta a fost constatată personal de către agentul constatator, iar petentul nu face dovada contrară. Mai mult, petentul afirmă că a fost provocat.

În al treilea rând, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 10.03.2014 întocmit de către intimatul I____________ Județean de Poliție Suceava, petentul recunoaște că fapta sa întrunește elementele constitutive ale contravenției pentru care a fost sancționa, dar susține că așa a cumpărat mașina, dar nu face dovada afirmațiilor sale.

Față de aceste considerente, tribunalul apreciază că sentința apelată este temeinică și legală, motiv pentru care, în temeiul art. 480 C.pr. civilă, va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de petentul A____ I___ cu domiciliul în mun. Rădăuți, ___________________, jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 4757 din 16.10.2014 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr. XXXXXXXX/2004, intimat fiind I____________ Județean de Poliție Suceava, jud. Suceava.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 21 octombrie 2015.

Președinte, Judecător, Grefier,

B_____ I___ D___ B____ C_________ V_________ O___

Red. B_____ I___ D___

Judecător fond: Timiță O___

Tehnored. V_________ O___ 4 ex./30.12.2015 _____________.01.2016.