R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX Cod operator 8428

DECIZIA CIVILĂ NR. 779/A/2014

Ședința publică din 16 septembrie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A_______ C______

JUDECĂTOR : D___-C_______ G_______

GREFIER : A_____- A___ M_______

S-a luat în examinare apelul declarat de către debitoarea C___ DE INSOLVENȚĂ TRANSILVANIA S.P.R.L. împotriva sentinței civile nr. 335/CC/03. 07.2014, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, privind și pe creditorii intimați L___ O___ I_____ și L___ V_____ N______, având ca obiect sechestru asigurător.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta apelantei, d-na avocat C_______ B_____, cu împuternicire avocațială de reprezentare în fața Curții de Apel Cluj, aflată la f. 9 din dosar, și reprezentantul intimaților, dl. avocat F_____ B_______, cu împuternicire avocațială de reprezentare în fața Curții de Apel Cluj, aflată la f. 49 din dosar, lipsă fiind intimații personal.

Procedura de citare este complet îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care Curtea constată următoarele:

La data de 09.09.2014, debitoarea apelantă, prin intermediul d-nei avocat C_______ B_____ a depus la dosar un înscris întitulat „Răspuns la întâmpinare”.

Reprezentanta debitoarei apelante depune la dosar dovada cheltuielilor de judecată și arată că nu are de formulat alte cereri sau excepții de invocat.

Reprezentantul creditorilor intimați arată că la termenul de judecată anterior a precizat că va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. Nu are de formulat alte cereri sau excepții de invocat.

Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești în apel și în considerarea art. 244 NCPC, pune în discuția reprezentanților părților dacă prezenta cauză se poate dezbate pe fond la acest termen de judecată.

Reprezentanții părților arată că prezenta cauză se poate dezbate pe fond la acest termen de judecată.

Curtea acordă cuvântul reprezentanților părților asupra apelului care formează obiectul prezentului dosar.

Reprezentanta debitoarei apelante arată că pe fond, solicită admiterea apelului, pentru motivele pe care le-a arătat în scris și pe scurt arată următoarele:

Principalul motiv pentru care a formulat apel este faptul că sechestrul asigurător este unul abuziv, în condițiile în care, există deja înființată poprire asigurătorie.

Există suficient disponibil bănesc pentru acoperirea creanței.

La dosar a depus practică judiciară de la tribunal, iar în una dintre hotărârile judecătorești depuse la dosar, partea este aceeași cu cea din prezenta cauză.

În cauza, anterior arătată, tribunalul a respins cererea de sechestru asigu-rător, pentru că două măsuri asiguratorii pentru realizarea aceleiași creanțe sunt excesive.

Creanța are ca obiect imobilul proprietatea debitoarei, care îl deține și îl folosește.

Neplata creanței la termen are implicații asupra transferului dreptului de proprietate.

Nu ne aflăm în fața unei sume cu titlu de diferență de preț.

Debitoarea apelantă are deja instituită o poprire asigurătorie.

Societatea debitoare nu încasează venituri în numerar.

Măsura sechestrului asigurător e pur nelegitimă și abuzivă.

Prin apel a arătat că se susține de către creditorii intimați că debitoarea s-ar sustrage de la executarea titlurilor executorii pronunțate împotriva ei, dar a arătat că asociații societății debitoare, de bunăvoie, tocmai pentru că societatea nu poate să plătească sumele datorate, au făcut o ofertă voluntară, pentru apelanta din prezentul dosar.

Au fost inițiate discuții în vederea stingerii pe cale amiabilă a acestui litigiu.

Nu există temeri că debitoarea apelantă nu-și va executa obligația.

O cauțiune de 5%, în condițiile de fapt, pe care tocmai le-a susținut, nu este corect stabilită.

Nu suntem în categoria de cauțiune facultativă.

Cuantumul cauțiunii, pe care legea îl prevede este până la 20% din valoarea creanței, astfel încât, cauțiunea susținută de creditori, în cuantum de 5% din valoarea creanței este insignifiantă și nelegală.

Apelul este singura cale prin care se poate rezolva problema ambelor părți.

Solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru și onorariu de avocat.

Reprezentantul creditorilor intimați arată următoarele:

Instanța urmează să stabilească în ce măsură, pe calea apelului, pot fi formulate critici care vizează aspecte ce țin de măsura sechestrului asigurător.

Tot ceea ce susține apelanta excede cadrului din apel.

În art. 952 NCPC sunt scrise condițiile prevăzute de lege pentru înființarea sechestrului asigurător.

Acceptă ca instanța să se raporteze și la prevederile art. 951 NCPC.

Ascultând pe reprezentanta debitoarei apelante, a sesizat că aceasta tinde să adauge la lege.

Raționamentul expus de reprezentanta debitoarei apelante nu este un raționament acceptabil, pentru că i se neagă creditorului dreptul de opțiune în ceea ce privește executarea silită.

Acest drept de opțiune poate să fie și trebuie să fie conservat, iar creditorul îl are la dispoziție.

În cauză se introduc noțiuni de bună sau de rea credință a creditorului, la care legea nu se referă.

Se propun derulări ale faptelor din viitor, însă numai prezumțiile sunt probe admisibile în procedura civilă.

Apreciază că trebuie să răspundă și pe fondul acestui caracter abuziv al sechestrului asigurător, invocat de reprezentanta debitoarei apelante, iar în acest sens arată următoarele:

Sechestrul asigurător este instituit asupra părților sociale pe care debitoa-rea C___ de Insolvență Transilvania S.P.R.L. le deține în propriile filiale.

Un reprezentant al debitoarei a folosit expresia „Nu o să iei nimic din societatea aceasta. O sparg în 50”, iar colega sa susține că asociații societății debitoare vin cu bani de acasă tocmai pentru a da ajutor societății debitoare, care nu poate să plătească sumele datorate.

De asemenea se susține că creditorii au sechestrat părți sociale pe care debitoarea le deține în propriile filiale, dar nu înțelege în ce măsură este atât de deranjant acest fapt pentru societatea de insolvență, câtă vreme nu se confirmă convingerile creditorilor.

Dacă instanța va analiza acest caracter abuziv al sechestrului asigurător, va observa că sunt repere din care să rezulte aspectul pe care l-a arătat, dar nu aceasta trebuie să analizeze instanța de apel și ce anume o să se întâmple.

În ceea ce privește cauțiunea, arată că își menține poziția pe care și-a exprimat-o deja.

Cuantumul cauțiunii este o apreciere a judecătorului, pentru că atunci când judecătorul fondului consideră că măsura trebuie luată, o va dispune, iar în speță s-a avut în vedere un silogism „întreg”.

Judecătorul fondului nu a luat în seamă solicitarea creditorilor, în ceea ce privește cuantumul cauțiunii.

Pentru că banii sunt mutați în filiale, creditorii intimați nu reușesc să execute titlurile executorii, iar judecătorul a luat în considerare acest lucru.

Depune concluzii scrise la dosar.

În replică, reprezentanta debitoarei arată următoarele:

A fost criticată pentru că a reclamat caracterul abuziv a unei măsuri asiguratorii, în condițiile în care colegul său s-a referit asupra a două probleme, respectiv s-a referit și la poprirea asiguratorie, care nu a fost contestată de către debitoare, aspect pe care-l poate verifica și instanța.

Creanța este 200.000 euro și există măsuri asiguratorii pentru dublul acestei sume.

Tot din concluziile care s-au pus de către colegul său, consideră că motivul pentru care s-a pus sechestrul asigurător este blocarea conturilor clientei sale deși scopul creditorilor ar trebui să fie acela de a-și asigura creanța.

Curtea reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

Prin cererea înregistrată reclamanții, L___ O___ I_____ și L___ V_____ N______ au solicitat înființarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale debitoarei C___ DE INSOLVENTA TRANSILVANIA S.P.R.L. până la concurența sumei de 200.880 euro, până la momentul la care reclamanții vor obține un titlu executoriu împotriva debitoarei;

Prin sentința civilă nr. 335 din 03.07.2014 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX s-a admis cererea formulată de petenții L___ O___ I_____ și L___ V_____ N______ în contradictoriu cu pârâta-debitoare C___ DE INSOLVENȚĂ TRANSILVANIA S.P.R.L.

S-a dispus înființarea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale debitoarei C___ DE INSOLVENȚĂ TRANSILVANIA S.P.R.L până la concurența sumei de 200 880 euro.

S-a fixat în sarcina petenților L___ O___ I_____ și L___ V_____ N______ obligația de a depune cauțiunea în sumă de 10 000 euro, în termen de 30 zile de la comunicare.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Conform art. 952 alin 1 C. Pr. Civilă, creditorul care nu are titlu executoriu dar a cărui creanță este constatată în scris și este exigibilă, poate solicita înființarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale debitorului, dacă dovedește că a intentat acțiune.

Sechestrul asigurător este o măsură care poate fi dispusă numai atunci când obiectul acțiunii vizează plata unei creanțe.

De aceea pentru înființarea sechestrului asigurător sunt necesare a fi întrunite, în mod cumulativ, următoarele condiții:

a)creanța să fie constată printr-un act scris, în lipsa unui act scris creditorul trebuind a depune o cauțiune reprezentând jumătate din valoarea reclamată în justiție.

b) creanța să fie exigibilă

c)reclamantul să dovedească că a intentat acțiunea civilă.

Analizând îndeplinirea în speță a acestor trei condiții tribunalul a conchis că ele sunt îndeplinite:

Astfel, creanța este constatată printr-un act scris reprezentat de copia minutei sentinței civile nr.274/2014 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul civil nr.XXXXXXXXXXXXX(fila 8 din dosar).

Potrivit alin 4 al art.662 C. pr. civ creanța este exigibilă dacă obligația debitorului a ajuns la scadență.

Or, în prezenta speță, însăși instanța de judecată a statuat că debitoarei C___ DE INSOLVENȚĂ TRANSILVANIA S.P.R.L îi incumbă obligația de a achita suma de 200 880 euro.

În ceea ce privește a treia condiție impusă de lege tribunalul a apreciat-o ca fiind îndeplinită, întrucât, așa cum a evocat anterior între părțile litigante există pe rolul Tribunalului Cluj dosarul civil nr. nr.XXXXXXXXXXXXX în care s-a pronunțat Sentința civilă nr.274/29 mai 2014.

De altfel, această condiție este îndeplinită și atunci când creditorul face dovada că a declanșat procesul împotriva debitorului, prin intentarea cererii de chemare în judecată.

Odată statuat asupra acestui aspect tribunalul a apreciat că în speță devin incidente dispozițiile art.952 alin 1 teza a II-a C pr civ.

Tribunalul a considerat că se impune stabilirea în sarcina petenților a unei cauțiuni întrucât cauțiunea nu se stabilește în favoarea creditorului ci în favoarea debitorului și în raport de eventuale prejudicii care s-ar produce în patrimoniul acestuia din urmă, cauțiunea având caracterul unei garanții reale a exercitării cu bună-credință a drepturilor procesuale.

Tribunalul a făcut aplicarea dispozițiilor art.1056 alin 2 C pr civ fixând în sarcina petenților L___ O___ I_____ și L___ V_____ N______ obligația de a depune cauțiunea în sumă de 10 000 euro, în termen de 30 zile de la comunicare.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel debitoarea C___ DE INSOLVENȚĂ TRANSILVANIA S.P.R.L. solicitând schimbarea în tot a sentinței civile nr. 335/2014 a Tribunalului Cluj în sensul respingerii ca nefondată a cererii de instituire a sechestrului asigurător, cu cheltuieli de judecată.

În motivare s-a arătat că măsura sechestrului asigurator este excesivă și abuzivă. Pentru realizarea aceleiași creanțe creditorii au înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj și o cerere de înființare a popririi asigurătorii, cerere admisă prin încheierea civilă nr. 197/2014 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX. Măsura a fost pusă în executare de către B__ Ș_____ I___ C____ în dosarul nr. 281/s/2014, în 3 dintre conturile bancare asupra cărora a fost înființată poprirea asiguratorie existând un sold de peste 1.800.000 lei, sumă suficientă pentru îndestularea creanței creditorilor în ipoteza obținerii ulterioare a unui titlu executoriu. Chiar dacă aceste conturi au fost poprite în prealabil și de către DNA conform ordonanței de instituire sechestru asigurător și poprire din 24.09.2012 din dosarul nr. 102/P/2011, atât intimații creditori cât și DNA sunt creditori chirografari, sumele disponibile urmând a fi împărțite proporțional cu creanța fiecăruia.

În condițiile în care intimații creditori beneficiază deja de o măsură asiguratorie ce le asigură disponibil bănesc suficient pentru acoperirea creanței, solvabilitatea prezentă și viitoare a debitoarei nu este pusă sub semnul întrebării, înființarea sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile și imobile apărând ca excesivă și abuzivă. Între cuantumul creanței creditorilor și nivelul măsurilor asigurătorii trebuie să existe o anumită corelare. Instituirea sechestrului în cazul solvabilității datornicului este nelegală, în caz contrar putându-se ajunge la situația în care debitorului care dispune de posibilități materiale pentru executarea obligațiilor să i se blocheze întreaga activitate comercială, cu consecințe în lanț față de toți partenerii săi de afaceri, fiind posibilă chiar și ____________________ insolvență.

Încuviințarea măsurii sechestrului asigurător, pe lângă cea a popririi asigurătorii este de natură a crea prejudicii ce depășesc cu mult suma reclamată prin acțiune de către creditori având în vedere perturbarea fluxului de încasări și plăți, cauțiunea depusă fiind derizorie în raport cu prejudiciul creat prin această măsură pur șicanatorie.

S-a arătat, de asemenea, că intimații creditori au prezentat o stare de fapt denaturată în fața instanței de fond, motivul neplății sumelor datorate creditoarei L___ O___ I_____ fiind tocmai sechestrarea conturilor bancare ale debitoarei. De altfel, debitoarea a propus creditoarei L___ O___ I_____ o modalitate amiabilă de stingere a creanței, deși sentința civilă nr. 274/2014 nu este în momentul de față titlu executoriu, fiind refuzată în mod categoric de către aceasta din urmă. O parte din sumele datorate în baza titlurilor executorii creditoarei au fost plătite voluntar de către asociații debitoarei.

Referitor la cuantumul cauțiunii stabilite de către instanța de fond s-a arătat că acesta este insuficient raportat la valoarea creanței.

Cauțiunea are drept scop să probeze seriozitatea cererii intimaților creditori și să garanteze contra eventualelor daune pe care debitoarea le-ar putea suferi prin indisponibilizarea bunurilor în cazul respingerii ca neîntemeiată a cererii.

Orice măsură asiguratorie se evidențiază în registrele specifice de publicitate, aspect care este de natură a crea un prejudiciu de imagine.

Prin stabilirea unui cuantum al cauțiunii de nici 5% din valoarea creanței reclamate se ajunge la negarea scopului în vederea căruia s-a prevăzut condiția legală a depunerii unei cauțiuni, cu atât mai mult cu cât creditorii beneficiază și de poprirea asiguratorie asupra conturilor bancare ale debitoarei pentru asigurarea executării aceleiași creanțe. Se impune deci ca în ipoteza menținerii măsurii sechestrului asigurător să se procedeze la majorarea cuantumului cauțiunii înspre maximul prevăzut de lege, de 20% din valoarea creanței.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 466-482, art. 953 alin. 3 din Noul C.pr.civ.

În probațiune s-au depus la dosar înscrisuri: acte din dosarul execuțional nr. 281/s/2014 al B__ Ș_____ I___ C____, invitația transmisă creditoarei în vederea stingerii amiabile a creanței, dovada plății voluntare a unei sume de bani în baza titlului executoriu reprezentat de decizia civilă nr. 44/2014 a Curții de Apel Cluj, extrase de cont din care rezultă existența unui sold de peste 1.800.000 lei în conturile debitoarei, ordonanța de instituire sechestru asigurător și poprire emisă de DNA – Serviciul Teritorial Iași în dosarul nr. 102/P/2011 (filele 10-36 dosar).

În apărare, intimații L___ O___ I_____ și L___ V_____ N______ au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat.

În ceea ce privește primul motiv de apel s-a arătat că acesta este neîntemeiat deoarece pentru a pronunța sentința apelată tribunalul a aplicat prevederile legale incidente în speță și a verificat îndeplinirea condițiilor impuse de lege pentru instituirea măsurii sechestrului asigurător, reținând în mod corect că aceste condiții sunt îndeplinite în speță.

Legea nu impune insolvabilitatea debitorului ca o condiție pentru instituirea sechestrului asigurător, în doctrină și jurisprudență stabilindu-se că solvabilitatea debitorului nu împiedică aplicarea sechestrului asigurător câtă vreme este o măsură de conservare ce nu prejudiciază activitatea debitoarei în plan economic și social. Decizia invocată în cererea de apel în sensul că în cazul solvabilității datornicului instituirea sechestrului este nelegală, nu are relevanța pe care o pretinde apelanta deoarece creanța creditoarei este exigibilă.

Nu poate fi primită nici susținerea în sensul că măsura sechestrului asigurător ar fi excesivă în condițiile în care s-a instituit și măsura popririi asigurătorii, legea neimpunând o alegere între cele două măsuri.

De altfel, conform art. 622 alin. 3 din Noul C.pr.civ. la momentul obținerii unui titlu executoriu se poate proceda la executarea silită în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv.

Nu corespunde realității afirmația conform căreia creditoarea beneficiază de măsuri asigurătorii suficiente pentru realizarea creanței, creanța deținută de organele penale depășind disponibilul din contul bancar al debitoarei. De asemenea, nu s-a reușit recuperarea nici unei sume ca urmare a executării silite demarate în baza deciziei civile nr. 185/A/2013 a Tribunalului Specializat Cluj, măsura popririi vădindu-se ca fiind ineficientă.

Nu se pune problema blocării activității comerciale a debitoarei, această activitate nefiind blocată nici după înființarea măsurilor asigurătorii de către DNA în anul 2012 pentru sume de 10 ori mai mari decât creanța creditoarei.

În ceea ce privește al doilea motiv de apel s-a arătat că nu este prezentată relevanța elementelor referitor la care se invocă omiterea prezentării și nici în ce măsură ar putea atrage acestea nelegalitatea sau netemeinicia sentinței.

Referitor la cauțiune s-a arătat că au fost avute în vedere la stabilirea cuantumului acesteia argumentele invocate de către creditoare, aspectele invocate de către debitoare nefiind în măsură să modifice dispoziția instanței.

Cauțiunea a fost stabilită cu respectarea prevederilor art. 952 alin. 1 coroborat cu art. 1056 alin. 2 din Noul C.pr.civ., neexistând un cuantum predeterminat de lege, rămânând la aprecierea judecătorului cuantumul exact al cauțiunii. Daunele pe care creditoarea le-ar putea pretinde nu sunt limitate la cuantumul cauțiunii, neputându-se stabili cu certitudine la acest moment dacă suma consemnată cu titlu de cauțiune ar putea acoperi eventualele prejudicii sau nu.

S-a mai învederat că în practica judiciară s-a stabilit că puterea discreționară a instanței de a fixa cuantumul cauțiunii nu este cenzurabilă prin control judiciar, singura condiție care trebuie respectată fiind aceea a plafonului maxim prevăzut de lege.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 471 și urm., art. 951 și urm., art. 1056 alin. 2 din Noul C.pr.civ.

În probațiune s-au depus la dosar înscrisuri: adresa nr. xxxxxx/2014 comunicată de BT în dosarul execuțional nr. 248/2014, adresa nr. xxxxxx/2014 comunicată de Unicredit Ț_____ Bank în același dosar execuțional și dovada consemnării cauțiunii în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX (filele 50-54 dosar).

Apelanta C___ de Insolvență Transilvania SPRL a formulat răspuns la întâmpinare prin care a arătat că în mod eronat s-a susținut prin întâmpinare faptul că măsura popririi asigurătorii deja înființată nu este eficientă, suma existentă în conturile bancare și asupra cărora a fost înființată poprirea fiind suficiente pentru îndestularea creanței. Măsura instituită în favoarea DNA nu are întâietate față de cea a intimaților iar măsurile asigurătorii instituire în cadrul procesului penal nu sunt de natură să împiedice executarea silită demarată în baza unui titlu executoriu conform C.pr.civ., subliniindu-se că aceasta este și poziția intimatei, poziție care rezultă din cererea de validare a popririi formulată împotriva debitoarei.

Referitor la caracterul excesiv al aplicării concomitente a ambelor măsuri asigurătorii față de același debitor s-a pronunțat deja Tribunalul Specializat Cluj prin încheierea civilă nr. 2017/01.07.2014 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, raționamentul fiind valabil și în cauza de față, relevantă fiind și decizia invocată în cererea de apel, contestată de către intimați.

În ceea ce privește starea de fapt s-a arătat că o prezentare corectă, obiectivă și cât mai precisă a acesteia este necesară pentru o justă soluționare a cauzei, apelul fiind o cale de atac devolutivă în cadrul căreia instanța va analiza din nou starea de fapt dedusă judecății.

Privitor la cuantumul cauțiunii s-a arătat că apărările intimaților în sensul imposibilității instanței de control judiciar de a cenzura acest cuantum sunt nefondate și ar determina nerespectarea dublului grad de jurisdicție și al dreptului la un proces echitabil.

Individualizarea cauțiunii trebuie făcută în așa fel încât să asigure debitorului suficiente garanții în vederea reparării eventualului prejudiciu, un cuantum de nici 5% din valoarea creanței fiind în mod evident o negare a acestui scop.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 254 alin. 1 pct. 3 și 4 din Noul C.pr.civ.

În probațiune s-au depus la dosar înscrisuri: încheierea civilă nr. 2017/2014 pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj, extras de pe portalul instanțelor cu privire la dosarul nr. xxxxx/211/2014 al Judecătoriei Cluj-N_____.

Intimații au formulat concluzii scrise, depuse la dosar la termenul de judecată din 16.09.2014.

Analizând apelul declarat de către debitoarea C___ DE INSOLVENȚĂ TRANSILVANIA S.P.R.L. împotriva sentinței civile nr. 335 din 03.07.2014 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, Curtea reține următoarele:

1.În primul rând se impune a se reține că prin cererea de apel nu se critică hotărârea instanței de fond din perspectiva neîndeplinirii condițiilor prevăzute de art.952 alin.1 C.pr.civ, textul de lege acceptat de părți ca fiind aplicabil în cauză, ceea ce se pune în discuție fiind oportunitatea instituirii măsurii sechestrului asigurător în situația concretă din cauză. Se pune deci în discuție netemeinicia hotărârii atacate iar nu nelegalitatea acesteia.

Critica principală formulată prin cererea de apel are la bază susținerea debitoarei în sensul că măsura sechestrului asigurător este excesivă și abuzivă în condițiile în care la acest moment este înființată o poprire asigurătorie asupra sumelor de bani urmăribile prezente și viitoare datorate debitoarei de către instituțiile bancare la care are deschise conturi, în prezent existând un sold de peste 1.800.000 lei, sumă suficientă pentru îndestularea creanței creditorilor, în cuantum de 200.880 Euro.

Într-adevăr, în situația în care în conturile debitoarei ar exista la acest moment suma de 1.800.000 lei, asupra căreia să fie înființată poprirea asigurătorie, s-ar putea pune problema caracterului excesiv al unui sechestru asigurător solicitat de către aceeași creditori, atât poprirea asigurătorie cât și sechestrul asigurător având același scop, scop care odată atins prin instituirea uneia dintre măsuri, nu se mai impune instituirea și a celeilalte.

Situația în cauză este însă alta, contrar susținerilor apelantei prezentând relevanță faptul că la acest moment este instituită măsura popririi asigurătorii asupra conturilor debitoarei și de către DNA, conform ordonanței de instituire a sechestrului asigurător și poprire pronunțată la data de 24.09.2012 în dosarul nr.102/P/2011(filele 35,36 dosar), până la concurența sumei de 2.019.465,48 Euro. În condițiile instituirii măsurii popririi asigurătorii și în favoarea altui creditor, a cărui creanță are un cuantum foarte ridicat, care depășește cu mult sumele existente în conturile debitoarei la acest moment, nu se mai poate aprecia în sensul că instituirea și a altei măsuri asigurătorii, pentru care sunt îndeplinite condițiile legale, ar fi excesivă sau abuzivă, numai prin instituirea acesteia din urmă atingându-se de fapt scopul avut în vedere de legiuitor prin reglementarea măsurilor asigurătorii, acela de asigurare a drepturilor care se valorifică prin acțiune.

Nu este deci în mod pertinent invocată în cauză soluția pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj prin încheierea nr.2017/01.07.2014 pronunțată în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, în acel dosar fiind soluționate concomitent cererile de înființare a popririi asigurătorii și a sechestrului asigurător, ori în cazul de față poprirea asigurătorie a fost înființată distinct, prin încheierea civilă nr.197/03.07.2014, care a rămas irevocabilă, nefiind atacată.

În ceea ce privește susținerea în sensul că nelegalitatea sechestrului ar rezulta din aceea că asupra debitorului nu planează suspiciuni referitor la solvabilitatea sa, se apreciază că aceasta este neîntemeiată. Printre condițiile de înființare a sechestrului asigurător, în cazul prevăzut de alin.1 al art.952 C.pr.civ. nu este menționată această condiție, referiri în acest sens fiind făcute numai în cazul prevăzut de alin.3 al art.952 C.pr.civ., respectiv pentru situația în care creditorul care solicită înființarea sechestrului asigurător nu are o creanță exigibilă.

Nu sunt apreciate întemeiate nici susținerile debitoarei referitoare la efectele instituirii sechestrului asigurător asupra activității sale comerciale în sensul blocării acesteia, a perturbării fluxului de încasări și plăți.

Subliniind faptul că efectele asupra activității comerciale ale debitoarei nu constituie o condiție prevăzută de lege care să fie avută în vedere de către instanță la soluționarea cererii de înființare a sechestrului asigurător, instanța reține că oricum nu se pune problema perturbării activității comerciale a debitoarei prin înființarea sechestrului asigurător. Prin instituirea sechestrului asigurător se ajunge la indisponibilizarea unor bunuri mobile și/sau imobile a e debitorului, pentru ca la nevoie, când creditorul va obține titlul executoriu, să poată fi valorificate, în vederea acoperirii creanței. Posibilitatea perturbării activității comerciale a debitoarei apare mai plauzibilă în situația popririi asigurătorii, ori această măsură, dispusă deja prin încheierea civilă nr.197/CC/2014 a Tribunalului Cluj, nu a fost contestată de către creditoare.

2.Critica referitoare la starea de fapt prezentată instanței de fond de către creditori este lipsită de relevanță în soluționarea cauzei raportat la faptul că, astfel cum s-a reținut mai sus, în cauză sunt îndeplinite condițiile pentru înființarea sechestrului asigurător conform art.952 alin.1 C.pr.civ. De altfel apelanta arată că acestea ar fi relevante numai din perspectiva cauțiunii , în vederea scutirii de la plata acesteia invocându-se de către creditori refuzul debitoarei de a-și îndeplini obligațiile stabilite prin titluri executorii. Ori, instanța de fond nu a scutit creditorii de obligația achitării cauțiunii, aceasta fiind stabilită la suma de 10.000 Euro.

3.Ultima critică formulată de către debitoare prin cererea de apel privește cuantumul cauțiunii stabilit de către instanța de fond în aplicarea art.952 alin.1 C.pr.civ.

Având în vedere că prin întâmpinarea formulată în cauză se invocă inadmisibilitatea cenzurării în calea de atac a cuantumului cauțiunii stabilit de către instanța de fond, se impune mai întâi pronunțarea asupra acestui aspect.

Curtea apreciază că în condițiile în care în primă instanță cererea de înființare a sechestrului asigurător se judecă conform art.953 alin.2 C.pr.civ. în camera de consiliu, fără citarea părților și ținând cont de efectul devolutiv al apelului care provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanța de apel statuând atât în fapt cât și în drept conform art.476 alin.1 C.pr.civ., instanța de apel este în măsură să se pronunțe și asupra cuantumului cauțiunii stabilit de către instanța de fond.

Analizând însă cuantumul cauțiunii stabilit de către instanța de fond și criticile formulate referitor la acest cuantum prin cererea de apel, se apreciază că nu există temeiuri pentru modificarea acestuia.

Conform art.952 alin.1 C.pr.civ., în situația în care sunt îndeplinite condițiile de înființare a sechestrului asigurător prevăzute de acest text de lege, plata unei cauțiuni de către creditor nu este obligatorie, rămânând la latitudinea instanței stabilirea acesteia. În cauza dedusă judecății instanța de fond nu a dat curs cererii creditorilor de înființare a sechestrului asigurător fără plata unei cauțiuni, stabilind cauțiunea la 10.000 Euro, cuantum care se încadrează în limitele stabilite de art.1056 alin.2 C.pr.civ., cauțiunea fiind stabilită deci în mod legal.

Suma de 10.000 Euro stabilită cu titlu de cauțiune și achitată de către creditori este de natură a înlătura orice dubiu în ceea ce privește buna credință și seriozitatea în formularea cererii de înființare a sechestrului asigurător, în ceea ce privește eventualele prejudicii suferite de către creditoare în cazul respingerii acțiunii de fond nefiind invocat nici un aspect concret care să determine reconsiderarea cuantumului cauțiunii stabilit în limite legale de către instanța de fond.

Prin urmare, în temeiul art. 953 alin.3 C.pr.civ. coroborat cu art.480 alin.1 C.pr.civ. Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de către debitoarea C___ DE INSOLVENȚĂ TRANSILVANIA S.P.R.L.împotriva sentinței civile nr. 335 din 03.07.2014, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, pe care o va păstra în întregime ca legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat apelul declarat de către debitoarea C___ DE INSOLVENȚĂ TRANSILVANIA S.P.R.L. cu sediul în Cluj-N_____, ________________________, _______________ C__ R_________, împotriva sentinței civile nr. 335 din 03.07.2014 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, pe care o păstrează.

Definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 16.09.2014.

PREȘEDINTE, A_______ C______		JUDECĂTOR, D___ C_______ G_______
	GREFIER, A_____ M_______

Red.A.C./dact.L.C.C.

5 ex./19.09.2014

Jud.fond: A___ F_____ D____