R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXXX

Cod operator de date cu caracter personal 3184

aflate sub incidența Legii nr. 677/2001

DECIZIA CIVILĂ Nr. 612/2015

Ședința publică de la 16 Iunie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A__-S_____ S______

JUDECĂTOR: D____ T___

GREFIER: G_______ P_____

S-a luat spre examinare apelul promovat de către reclamanta T____ D______ D___ în contra Sentinței civile nr. 3774 din 16.04.2015 pronunțată de Judecătoria Cluj-N_____ în prezentul dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXXX, privind și pe intimatul pârât M_____ M_____ V_____, având ca obiect sechestru asigurător.

La apelul nominal făcut în ședința publică de la ora 09:47, au răspuns: reprezentantul apelantei, avocat S____ N______ în substituirea avocat Gidro S_____ I____ care depune delegația la dosar precum și reprezentanta intimatului, avocat S_____ I____ A____ care depune împuternicirea la dosar, lipsind părțile.

Procedura legal îndeplinită.

Tribunalul dispune a se consemna că prezentul apel a fost formulat în termen, motivat, comunicat și legal timbrat. Dispune a se consemna prezența reprezentanților părților, avocat S____ N______ pentru apelantă și avocat S_____ I____ A____ pentru intimat după care, în baza art. 248 raportat la art. 131 NCPC tribunalul pune în discuție excepția necompetenței funcționale secției civile a tribunalului raportat la calitatea părților.

Reprezentantul apelantei și reprezentanta intimatului arată că sunt de acord, nu ei au trimis dosarul la această instanță.

Tribunalul reține cauza în vederea pronunțării, pe excepția invocată.

T R I B U N A L U L

Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 3774 din 16.04.2015 pronunțată de Judecătoria Cluj-N_____ în prezentul dosar s-a respins cererea formulata de reclamanta T____ D______ D___, în contradictoriu cu pârâtul M_____ M_____ V_____, având ca obiect instituire sechestru asigurator ca inadmisibila.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr. XXXXXXXXXXX15 reclamanta a solicitat instanței să fie obligat pârâtul M_____ M_____ V_____ să îi achite suma care i se cuvine cu titlu de profit de pe urma asocierii în participațiune încheiată cu acesta pentru realizarea blocului de locuințe din loc. Florești, _____________________. 2A, jud. Cluj, înscris în CF col. xxxxx-C1 Florești ridicat pe terenul înscris în CF xxxxx Florești nr. cad xxxxx, corespunzător aportului său în cadrul asocierii în participațiune, profit pe care îl estimează provizoriu la o valoare minimă de 70.000 lei .

Instanța a constatat că reclamanta și-a întemeiat prezenta cerere pe dispozițile art. 952, alin. 2 din C__. Respectând principiul disponibilității părților care sunt singurele în măsură să stabilească cadrul procesual, atât din punct de vedere al părților implicate, al obiectului cât și al motivelor de fapt și de drept, instanța va analiza prezenta cerere de instituire a sechestrului asigurator strict prin prisma prevederilor art. 952, alin. 2 C__.

S-a reținut faptul că măsurile asiguratorii sunt mijloace procesuale care au ca scop asigurarea părții - prin indisponibilizarea bunurilor urmăribile ale debitorului - asupra posibilității de realizare efectivă a executării silite după obținerea titlului executoriu, însă acestea nu se pot dispune decât cu respectarea condițiilor prevăzute în mod expres de lege.

Astfel, Art. 952, al. 1 C.pr.civ. ( la care face trimitere alin. 2) prevede ca și condiții de admisibilitate a cererii următoarele: creditorul nu are titlu executoriu, creanța este constatată în scris, este exigibilă și s-a intentat cerere de chemare în judecată. A___.2 are în vedere ipoteza în care creanța creditorului nu este constatată în scris, păstrându-se însă celelalte condiții de admisibilitate și anume, creditorul nu are titlu executoriu, creanța este exigibilă și s-a intentat cererea de chemare în judecată. Spre deosebire de alin. 1, unde instanța este cea care fixează cuantumul cauțiunii, la alin. 2 se impune creditorului să depună o cauțiune de jumătate din valoarea reclamată.

Art. 662 C.pr.civ. definește caracterul cert, lichid și exigibil al unei creanțe. Astfel, creanța este exigibilă dacă obligația debitorului a ajuns la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.

Reclamanta nu își motivează caracterul exigibil al creanței sale apreciind, în mod eronat în opinia instanței, că singurele condiții pentru admisibilitatea cererii de înființare a sechestrului asigurator ar fi doar dovada intentării acțiunii și depunerea cauțiunii în cuantumul stabilit de lege.

Or, nu trebuie omis faptul că pentru a se putea analiza cererea de înființare a sechestrului asigurator, trebuie să existe în primul rând o creanță, exigibilă, astfel cum se precizează expres la art. 952, alin.1 C__. Art. 952, alin. 2 C__ nu poate fi aplicat de sine stătător, fără a fi avut în vedere și conținutul alin. 1, alineatul 2 referindu-se strict la ipoteza în care nu există o creanță constatată în scris.

Câtă vreme, în ipoteza de la alin. 1, care se referă la existența unui înscris constatator al creanței, se cere îndeplinirea caracterului exigibil al acesteia, cu atât mai mult, în cazul în care nu există un înscris, creanța trebuie să fie exigibilă.

Or, dosarul de fond are ca obiect să se stabilească dacă există o creanță, întinderea acesteia și abia apoi aceasta va deveni exigibilă, în ipoteza admiterii acțiunii.

Instanța nu poate analiza în cadrul soluționării cererii de instituire a măsurii sechestrului asigurator, dacă există o creanță și dacă aceasta este exigibilă, datorită specificului procedurii, urgente, fără citarea părților. O soluție contrară ar echivala de altfel și cu o antepronunțare în ceea ce privește dosarul de fond.

Așadar, câtă vreme nu există o creanță pentru care să fie fixat un termen în care pârâtul ar trebui să plătească o sumă de bani reclamantei, sau din care acesta să fi fost decăzut, instanța de fond a apreciat că nu este întrunită condiția caracterului exigibil al creanței pe care reclamanta ar deține-o față de pârât, prin urmare cererea privind instituirea sechestrului asigurator a fost respinsă ca inadmisibilă.

Împotriva sentinței civile nr.3774/2015 PRONUNȚATĂ DE Judecătoria Cluj-N_____ în dosar nr.XXXXXXXXXXXXXXXX a promovat apel reclamanta (f.3) solicitând admiterea apelului, schimbarea în totalitate a hotărârii atacate și pe cale de consecință, admiterea cererii de instituire a sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile și imobile ale debitorului M_____ M_____ V_____ până la concurența sumei de 70.000 lei.

În motivarea apelului învederează că s-a stabilit cu putere de lucru judecat că: înțelegerea reală dintre apelantă și debitorul M_____ este cea de asociere în participațiune în vederea edificării blocului de locuințe din loc. Florești, ________________. 2A, în scopul împărțirii foloaselor obținute; că are o contribuție în cadrul asocierii în participațiune de 240.000 Euro; că antecontractele încheiate au avut doar rolul de a garanta sumele învestite în cadrul asocierii (240.000 Euro)

Acțiunile formulate în aceste două dosare au fost respinse cu motivarea că reclamanta nu se poate prevala de antecontractele de vânzare-cumpărare (actele aparente) ci doar de actul secret (contractul de asociere în participațiune) singurul care produce efecte în părțile simulației conform art. 977 și art. 1175 din Vechiul Cod Civil.

Raportat la aceste hotărâri judecătorești a promovat litigiul din dosarul XXXXXXXXXXX15 - acțiunea a fost anexată cererii de sechestru -, în care solicit executarea contractului de asociere în participațiune și obligarea pârâtului să îi achite partea de profit de pe urma asocierii, pe care a estimat-o provizoriu la o valoare minimă de 70.000 lei.

Cererea de sechestru a fost întemeiată pe dispozițiile art. 952 alin 2 din Codul de Procedură Civilă potrivit cu care dreptul la instituirea sechestrului asigurător este deschis și creditorului a cărui creanță nu este constatată în scris dacă dovedește că a intentat acțiune și depune odată cu cererea de sechestru o cauțiune de jumătate din valoarea reclamantă.

A considerat îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege pentru instituirea sechestrului asigurător însă prima instanță a apreciat ca nefiind îndeplinită condiția exigibilității creanței.

Punctul de vedere al primei instanțe nu poate fi reținut.

În primul rând, chiar dacă în motivarea cererii de sechestru nu a argumentat condiția exigilității creanței, nu se poate susține că aceasta nu ar fi fost dovedită. Dimpotrivă, solicită instanței de apel să observe că această condiție a exigibilității creanței rezultă cu prisosință din actele dosarului - respectiv hotărârile judecătorești pronunțate în litigiile anterioare dintre părți și extrasul de carte funciară a blocului de locuințe ce a făcut obiectul asocierii în participațiune. Hotărârile anterioare care au stabilit existența asocierii în participațiune și a contribuției apelantei de azi cu suma de 240.000 Euro. (dosarul 163/12&5/2014 a rămas irevocabilĂ prin respingerea recursului său la data de 10.12.2014).

Ca atare, condiția exigibilității creanței a fost dovedită pe deplin dovedită din elemente care au legătură cu finalizarea irevocabilă a proceselor din cele două dosare și cu faptul că pârâtul a încasat deja venituri din asocierea în participațiune.

Creanței îi lipsește doar înscrisul probatoriu care să o constate și un caracter cert, însă este o creanță lichidă și determinabilă prin raportare la prevederile comune în materie de asociere în participațiune, și de asemenea, este o creanță scadentă având în vedere finalizarea proiectului imobiliar ce a făcut obiectul asocierii în participațiune și a vânzării aproape integrale a apartamentelor.

Așadar, chiar dacă creanța nu este constatată în scris, neexistând un act care să o constate ca atare și în mod determinat, exigilitatea sa nu poate fi contestatată raportat la considerentele mai sus expuse.

Mai mult, cererea din dosarul de fond vizează în mod evident o creanță exigibilă adică scadentă (având în vedere considerentele de mai sus) pentru că în caz contrar am discuta despre prematuritatea cererii de chemare în judecată. Din modul în care prima instanță își motivează soluția sa ar rezultă că creanța încă nu are caracter scadent (ceea ce ar echivala cu o antepronunțare a instanței asupra acestui aspect).

Creanța reclamantei apelante nu devine exigibilă prin pronunțarea instanței asupra fondului cauzei, astfel cum susține prima instanță, scadența fiind evident anterioară. Prin pronunțarea instanței pe fondul cauzei, creanța capătă doar caracter cert și determinat (raportat la cazul concret și la faptul că subsemnata doar am estimat cota de profit de 70.000 lei) și caracter executoriu în cazurile prevăzute de lege.

Nu se poate susține că exigibilitatea unei creanțe se dobândește doar odată cu pronunțarea instanței asupra fondului cauzei întrucât într-o asemenea ipoteză nu s-ar mai dispune nicicând instituirea sechestrului asigurător în baza art 952 alin 2 întrucât creanțele nu ar fi niciodată exigibile, iar această condiție nu ar fi niciodată îndeplinită.

Caracterul exigibil ar creanței neconstatate în scris rezultă din natura raportului dintre părți iar în cazul nostru concret din pronunțarea irevocabilă a instanțelor anterioare care au calificat raportul dintre reclamantă și pârât ca fiind asociere în participațiune și din ajungerea la final a obligațiilor rezultate din asocierea în participațiune astfel cum rezultă din extrasul de carte funciară, pârâtul înstrăinând aproape toate apartamentele din __________________________________ toate aceste considerente solicită admiterea prezentului apel cu consecința admiterii cererii de instituire a sechestrului.

în drept: art. 466 și urm. C__, art. 952 alin 2

Prin întâmpinarea formulată (f.17) intimatul a solicitat respingerea ca neîntemeiat a apelului.

La termenul de judecată din data 16 iunie 2015, fixat pentru soluționarea apelului, Tribunalul, din oficiu a invocat și a pus în discuție excepția necompetenței materiale a acestei instanțe.

Analizând cu prioritate excepția necompetenței materiale a Tribunalului Cluj - Secția civilă, instanța o va admite, pentru considerentele ce urmează:

Asupra excepției de necompetență materială, tribunalul reține că în speță este vorba de un litigiu între profesioniști, conform definiției date de noul Cod civil, iar demersul judiciar al reclamanților vizează un contract în participațiune și se solicită obligarea la restituire aportului la asociere.

Se constată că în ce privește intimatul M_____ M_____ V_____ este investitor, deci profesionist, în înțelesul art.3 din noul Cod civil., iar reclamanta au pretins de la acesta prin acțiunea promovată obligarea restituirea sumei adusă ca aport la asocerea în participațiune.

Potrivit art.34 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, (1) Tribunalele sunt instanțe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui județ și al municipiului București, și au, de regulă, sediul în municipiul reședință de județ.

(2) Tribunalul București funcționează și ca instanță specializată pentru judecarea cauzelor privind proprietatea intelectuală, potrivit legii.

(3) În circumscripția fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din județ sau, după caz, din municipiul București.

(4) În cadrul tribunalelor funcționează secții pentru cauze civile și secții pentru cauze penale și, în raport cu natura și numărul cauzelor, secții maritime și fluviale sau pentru alte materii.

Potrivit art.35 din acelaș;i act normativ, tribunalele specializate sunt:

a) tribunale pentru minori și familie;

b) tribunale de muncă și asigurări sociale;

c) tribunale comerciale;

d) tribunale administrativ-fiscale.

(2) Tribunalele specializate sunt instanțe fără personalitate juridică, care funcționează la nivelul fiecărui județ și al municipiului București și au, de regulă, sediul în municipiul reședință de județ.

În fine, potrivit art.44, tribunalele comerciale judecă în primă instanță procesele și cererile în materie comercială, inclusiv cele în materie de reorganizare judiciară și faliment, în afară de cele date prin lege în competența judecătoriilor.

Prin înființarea Tribunalului Comercial Cluj, acesta a preluat potrivit dispozițiilor art.34-44 din Legea nr.304/2004 cauzele de competența tribunalului în domeniul în care s-a înființat, respectiv cauzele de natură comercială, în prezent și litigiile dintre sau cu profesioniști

Se reține în acest sens faptul că, deși criteriul de delimitare a cauzelor prin raportare la dreptul material și-a pierdut funcționalitatea, niciuna dintre normele noului Cod civil ori ale Legii nr.71/2011 de punere în aplicare a acestuia, nu interzice separarea litigiilor în care cel puțin una dintre părți are calitatea de profesionist în materia „activităților de producție, comerț sau prestări de servicii” (expresie care, conform art. 8 din Legea nr. 71/2011, înlocuiește expresiile „acte de comerț”, respectiv „fapte de comerț”) de celelalte litigii care implică profesioniști în alte materii și conferirea competenței de soluționare a primei categorii tribunalelor specializate, astfel cum a procedat, implicit, Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 654/31 august 2011.

Pe de altă parte , dispozițiile art. 226 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 au un caracter enunțiativ și nu limitativ prevăzând posibilitatea înființării în cadrul secțiilor civile, a unor complete specializate pentru soluționarea anumitor categorii de litigii, în considerarea obiectului sau naturii acestora, precum: cereri în materie de insolvență, concordat preventiv și mandat ad hoc; cereri în materia societăților comerciale și a altor societăți, cu sau fără personalitate împiedicarea ori denaturarea concurenței; cererile privind titlurile de valoare și alte instrumente financiare.

Conform art. 228 din Legea nr. 71/2011, normă specială față de art. 227 din același act normativ, până la data intrării în vigoare a Codului civil, tribunalele comerciale Argeș, Cluj și M____ se reorganizează ca tribunale specializate sau, după caz, ca secții civile în cadrul tribunalelor Argeș, Cluj și M____, în condițiile art. 226.

Stabilirea întregii sfere de competență a tribunalelor specializate revine, conform art. 226 alin. 1 din Legea nr. 71/2011, Consiliului Superior al Magistraturii, dispozițiile art. 227 din Legea nr. 71/2011 vizând doar o parte dintre cauzele de competența tribunalelor specializate, respectiv cele pentru care legile speciale prin raportare la noul Cod civil prevăd expres că anumite cauze sunt de competența tribunalelor comerciale ori, după caz, de competența secțiilor comerciale ale tribunalelor sau curților de apel.

Tribunalele comerciale Argeș, Cluj și M____ au fost reorganizate ca tribunale specializate, prin Hotărârea CSM nr. 654/31 august 2011. Pentru a pronunța această hotărâre, Consiliul Superior al Magistraturii a avut în vedere volumul de activitate înregistrat la nivelul celor trei tribunale comerciale prin comparație cu volumul de activitate în materie comercială de la alte tribunale situate în localități în care își au sedii curți de apel, similar cu situația în care se află cele trei tribunale specializate și care au o schemă relativ apropiată cu cea rezultată din comasarea schemei tribunalului specializat cu cea a tribunalului de drept comun.

Deși Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a pronunțat expres asupra competenței materiale a tribunalelor specializate, a avut în vedere, în mod neechivoc, volumul de activitate al acestor instanțe, volum care include toate cauzele a căror natură „comercială” era determinată prin aplicarea dispozițiilor art. 3, art. 4, art. 7, art. 9 și art. 56 din Codicele de comerț din 1887. În consecință, nu se poate reține intenția legiuitorului de a transfera competența de soluționare a acestor cauze în favoarea secțiilor civile ale tribunalelor de drept comun, reorganizarea păstrând în favoarea tribunalelor specializate competența materială în limitele competenței fostelor tribunale comerciale.

În cauză, intimatul are calitatea de profesionist iar cererea de chemare în judecată este în legătură calitatea acestuia de constructor, ceea ce atrage competența instanței specializate.

Având în vedere motivele expuse mai sus, în baza dispozițiilor art.248 alin.1 raportat la art.132 Cod de procedură civilă, tribunalul va admite excepția invocată și va declina competența de soluționare a apelului în favoarea Tribunalului Specializat Cluj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului Cluj – Secția civilă.

Declină competența de soluționare a apelului promovat de către reclamanta T____ D______ D___ în contra Sentinței civile nr. 3774 din 16.04.2015 pronunțată de Judecătoria Cluj-N_____ în prezentul dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXXX, în favoarea Tribunalului Specializat Cluj.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 16 Iunie 2015.

Președinte, A__-S_____ S______		Judecător, D____ T___
	Grefier, G_______ P_____

Red/Dact/SS

4ex.24.06.2015