Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL G_____

SECTIE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE NR. 70/2015

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 09 FEBRUARIE 2015

COMPLETUL COMPUS DIN:

PREȘEDINTE V_______ D_________

JUDECĂTOR C_______ L___

GREFIER C_______ P_________

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului promovat de apelanta ____________,cu sediul social in loc. Focșani, ____________________ nr. 15, ___________________________________ civile nr. 787/06.11.2013, pronunțată de Judecătoria Liești in dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, in contradictoriu cu intimatul I____________ T_________ DE MUNCĂ G_____, cu sediul in G_____, ______________________ nr. 46A, având ca obiect „anulare proces verbal de contravenție”.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 26.01.2015, consemnate în încheierea de ședință din aceeași dată care face parte integrantă din prezenta când, Tribunalul având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 09.02.2015, pronunțând următoarea decizie:

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra apelului civil de față , constată următoarele;

Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Liești sub nr. XXXXXXXXXXXXX , petenta ____________ a solicitat , în contradictoriu cu intimatul I____________ T_________ de Muncă G_____ , anularea procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/26.06.2013 întocmit de intimat și exonerarea sa de la plata amenzii aplicate . În subsidiar, a solicitat înlocuirea amenzii aplicate cu avertisment.

În motivarea plângerii, în esență, petenta a arătat că , în urma controlului efectuat de reprezentanții intimatei , a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 40.000 de lei pentru fapta de a primi la muncă fără a încheia contracte individuale de muncă pe numiții: I____ V_____ C______, N____ G_______, N____ C_____ și P_______ E___ I____.

Petenta arată faptul că nu este de acord cu reținerile agentului constatator, formulând următoarele obiecțiuni:

1. Referitor la reținerile agentului constatator ce vizează presupusa dată a începerii activității, se arată că numiții I____ V_____ C______, N____ G_______, N____ C_____ și P_______ E___ I____ prestau anumite activități din data de 19.06.2013, dată care coincide cu cea a controlului faptic. Petenta arată că ora controlului fiind conform actului, intervalul 11,00-11,40, nu se poate reține elementul timp de natură și esență a unui raport juridic de muncă în sensul că lipsește elementul de repetitivitate pentru a califica drept raport juridic de muncă, menționând că nu se poate afla în fața unui raport juridic tipic de muncă, contractului lipsindu-i elementul consensual. Petenta precizează că persoanele care „prestau anumite activități” se aflau în acea locație cu scopul de a-l ajuta pe administrator o perioadă scurtă de timp în vederea igienizării locației, constând în ștergerea geamurilor și îndepărtarea gunoiului. Se mai arată că, prin derogare de la dispozițiile Legii nr.53/2003, Legea nr.52/2011 privind reglementarea regimului de muncă al zilierilor permite ca pentru anumite activități, inclusiv pentru activități de curățenie, folosirea unor persoane în acest regim de muncă, cu îndeplinirea formalităților legale.

2. Referitor la reținerile agentului constatator din anexa actului sancționator privind faptul că din interogarea aplicației electronice a Registrului de evidență al salariaților nu a reieșit efectuarea vreunei transmisii a contractelor de muncă pentru lucrătorii identificați la locația angajatorului, petenta arată că înregistrarea și transmiterea în aplicația informatică a unui contract de muncă apare ca act subsecvent încheierii în forma scrisă ca și condiție de validitate a acestuia, ori , în cauză , nu se afla în fața unui raport juridic de muncă consfințit și asumat de părți.

Petenta concluzionează că , în raport de prevederile art.6 din CEDO , beneficiază de prezumția de nevinovăție, acuzația adusă fiind o acuzație în materie penală. Totodată, petenta arată că aplicarea sancțiunii contravenționale a amenzii în cuantum de 40.000 lei apare ca fiind o sancțiune excesivă.

În drept , au fost invocate dispozițiile OG nr. 2/2001, ale Legii nr. 53/2003 și ale HG nr. 500/2011.

Petenta a anexat plângerii, în copie , înscrisuri.

Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat, pe excepție, anularea acțiunii ca netimbrată, iar , pe fond, respingerea plângerii ca nefondată și neîntemeiată.

În motivarea excepției, intimata a arătat că, în conformitate cu prevederile art.36 din OG nr. 2/2001, pentru plângerea împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției se percep taxele judiciare de timbru prevăzute de lege.

Pe fond, intimata a arătat că , la data de 19.06.2013, între orele 11.00-11.40, a fost efectuat un control la punctul de lucru al ______________, situat în _____________________________, unde au fost identificate persoane, respectiv I____ V_____ C______, N____ G_______, N____ C_____ și P_______ E___ I____, care prestau activitate de curățenie fără forme legale de angajare, motiv pentru care, conform art.260 alin.1 lit. e din Codul Muncii, a fost sancționată petenta cu amendă de 40.000 de lei.

În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 53/2003, ale OG nr. 2/2001 și ale HG nr. 500/2011.

Intimatul a anexat întâmpinării, în copii certificate , documente.

La termenul de judecată din data de 17.10.2013 instanța a respins ca nefondată excepția netimbrării acțiunii.

În cauză a fost încuviințată proba cu înscrisurile depuse la dosar de ambele părți și , la solicitarea petentei , proba testimonială cu martorii I____ V_____ C______, N____ G_______ și P_______ E___ I____.

Prin sentința civilă nr. 787/06.11.2013 , Judecătoria Liești a respins plângerea ca nefondată.

Pentru a dispune astfel , instanța de fond a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/26.06.2013 întocmit de intimatul I____________ T_________ de Muncă G_____, petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum total de 40.000 de lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute și sancționate de art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003 , în sarcina acesteia reținându-se faptul că , în urma controlului efectuat la data de 19.06.2013, la punctul de lucru al societății din _____________________________, s-a constatat că a primit la muncă pe numiții I____ V_____ C______, N____ G_______, N____ C_____ și P_______ E___ I____, fără a încheia contracte individuale de muncă.

În cauza A_____ contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că procedura contravențională este asimilată unei proceduri penale și, prin urmare, trebuiesc respectate întru totul cerințele formale ale actului de acuzare și sancționare, respectiv ale procesului-verbal de contravenție.

În ceea ce privește legalitatea procesului verbal contestat, instanța a constatat că acesta a fost întocmit cu respectarea acestor condiții.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 16 alin. 1 din O.G. nr. /2001, privind regimul juridic al contravențiilor,cu modificările și completările ulterioare „procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea”.

Art. 17 din O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare prevede :” Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu”.

Astfel , instanța a reținut că doar încălcarea prevederilor din art. 17 din O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor,cu modificările și completările ulterioare, mai exact lipsa totală din procesul verbal a mențiunilor invocate în acest articol atrage nulitatea procesului verbal contestat, nulitate ce se constată și din oficiu.

În ceea ce privește lipsa altor mențiuni , partea care le invocă trebuie să dovedească o vătămare care nu se poate înlătura decât prin anularea actului, așa cum prevede art. 105 alin. 2 din Codul de procedură civilă.

Nulitatea procesului verbal de contravenție nu poate fi antrenată de orice omisiune a unei mențiuni din procesul verbal de constatare și sancționare, ci numai de acele lipsuri declarate de lege ca fiind esențiale, mai exact cele indicate de art.17 din O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare sau acele lipsuri care atrag vătămări esențiale, constatate ca atare de instanță, care nu pot fi înlăturate decât prin anularea procesului verbal. O interpretare mult prea extensivă a cauzelor de nulitate ar contraveni intenției legiuitorului și ar fi de natură să încurajeze încălcarea normelor legale.

Pe cale de consecință, instanța a constatat că procesul verbal contestat este legal.

Pe fond, petentul susține că nu a săvârșit fapta contravențională reținută în sarcina sa.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, începând cu cauza Öztürk contra Germaniei din 21.02.1984, se reține în mod clar și constant că indiferent de distincțiile care se fac în dreptul intern între contravenții și infracțiuni, persoana acuzată de comiterea unei fapte calificate în dreptul intern ca fiind contravenție trebuie să beneficieze de garanțiile specifice procedurii penale. Recent și România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza A_____ împotriva României, pe motiv că s-a încălcat prezumția de nevinovăție într-o procedură contravențională ( a se vedea paragrafele 66-69 din Hotărârea A_____ împotriva României, publicată pe site-ul oficial al Curții Europene a Drepturilor Omului).

Față de cele expuse mai sus , instanța a concluzionat că acuzația adusă petentului este o acuzație penală în sensul convenției, iar acesta beneficiază de prezumția de nevinovăție care a fost instituită cu scopul de a proteja indivizii față de posibilele abuzuri din partea autorităților, motiv pentru care sarcina probei în procedura contravențională desfășurată în fața instanței de judecată revine în primul rând organului constatator și nu petentului.

În privința probațiunii, este de remarcat că petentul ar trebui să facă dovada contrarie celor consemnate în procesul verbal doar în situația în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanța în privința vinovăției „acuzatului” dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Forța probantă a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, iar instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul( cauza Bosoni împotriva Franței, Hotărârea din 07.09.1999) .

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinite și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.

Într-adevăr , procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil.

În ce privește temeinicia actului sancționator, instanța a constatat că intimata a făcut dovada temeiniciei situației de fapt.

Instanța, în baza probatoriului administrat, a reținut faptul că, la data de 19.06.2013, a fost efectuat un control la punctul de lucru al ____________, situat în _____________________________, unde au fost identificați prestând activitate de curățenie numiții I____ V_____ C______, N____ G_______, N____ C_____ și P_______ E___ I____.

Persoanele respective au declarat lucrătorilor ITM că lucrează pentru administratorul ____________, L____ M_____. Ulterior, s-a trecut la identificarea lucrătorilor de la punctul de lucru prin completarea de către aceștia a fișelor de identificare, după cum urmează:

Numitul I____ V_____ C______ a precizat în fișa de identificare că prestează activitate pentru ____________ ca ajutor necalificat de la data de 19.06.2013, cu un program de lucru de 6 ore/zi, de la ora 8,00 până la ora 14,00, că pentru munca prestată nu a negociat un salariu lunar și că nu a semnat un contract de muncă cu angajatorul. A mai precizat că lucrează împreună cu numitul N____ G_______.

Numitul N____ G_______ a precizat în fișa de identificare că prestează activitate pentru L____ M____ ca ajutor de la data de 19.06.2013, cu un program de lucru de 6 ore/zi, de la ora 8,00 până la ora 14,00, că pentru munca prestată nu a negociat un salariu lunar și că nu a semnat un contract de muncă cu angajatorul. A mai precizat că lucrează împreună cu numitul N____ C_____.

Numitul N____ C_____ a precizat în fișa de identificare că prestează activitate pentru L____ M____ ca muncitor necalificat de la data de 19.06.2013, cu un program de lucru de 2 ore/zi, de la ora 11,00 până la ora 13,00, că pentru munca prestată a primit tablă pentru acoperiș și că nu a semnat un contract de muncă cu angajatorul. A mai precizat că lucrează împreună cu numitul N____ G_______.

Numitul P_______ E___ I____ a precizat în fișa de identificare că prestează activitate pentru L____ M____ ca muncitor la șters geamuri de la data de 19.06.2013, cu un program de lucru de 5 ore/zi, fără a preciza intervalul orar, că pentru munca prestată nu a negociat un salariu lunar și că nu a semnat un contract de muncă cu angajatorul. A mai precizat că lucrează împreună cu numitul N____ C_____ și N____ G_______.

În fața instanței, martorul I____ V_____ C______ a declarat că , anterior efectuării controlului , s-a deplasat la punctul de lucru al societății unde este administrator L____ M____, respectiv în _____________________________, pentru a consuma o cafea cu acesta, iar , în urma discuțiilor purtate , la solicitarea acestuia , a acceptat să-l ajute la curățenie. A doua zi a trecut pe la sediul societății în jurul orelor 10,30-11,00, unde a constatat că mai erau două persoane de sex masculin. Martorul precizează că s-a întâlnit cu P_______ E___ în timp ce se deplasa către sediul societății, pe care l-a rugat să-l aștepte până când termină munca. Tot martorul arată că a prestat muncă constând în ștergerea unor geamuri în intervalul orar 10,30 - 12,00, fără a fi de față alte persoane, când au sosit lucrătorii ITM G_____. Precizează că a fost dat jos de pe o schelă pentru a face declarații, în prealabil făcându-i-se poze. Martorul precizează că a completat o fișă, cu mențiuni contra voinței sale și sub dictarea unei doamne. Astfel, arată că deși nu a fost de acord, de frică a precizat că prestează serviciul pentru domnul L____, cu un program orar 8,00-12,00, fără a fi remunerați, fără contract de muncă. Martorul mai menționează că a prestat această activitate ca un ajutor în favoarea domnului L____ M____, întrucât și acesta l-a ajutat la rândul său pe tatăl lui, transportându-l la spital pentru efectuarea unui tratament.

În fața instanței, martorul N____ G_______ a declarat că se ocupă de colectarea fierului vechi, că l-a întrebat pe domnul L____ M____ dacă are fier vechi, acesta răspunzându-i că poate trece oricând. Martorul arată că în ziua controlului, pe la orele 8,30-9,00, a trecut pe la sediul firmei aparținând domnului L____ M____ și că la un moment dat a sosit o echipă formată din 6-7 persoane și doi jandarmi. Martorul arată că la punctul de lucru se mai aflau N____ C_____ și o altă persoană, E___. Tot martorul arată că, la solicitarea organelor de constatare, a completat o fișă în care a făcut mențiunile respective de frică, deși nu a fost amenințat de vreo persoană.

La termenul de judecată din data de 30.10.2013 instanța, având în vedere poziția apărătorului petentului de renunțare la administrarea probei testimoniale cu martorul P_______ E___, întrucât acesta este plecat din țară, a luat act de această solicitare, considerând că probatoriile administrate sunt suficiente pentru soluționarea cauzei.

Examinând declarațiile martorilor, instanța a reținut faptul că aceștia și-au schimbat pozițiile avute în fața organelor de constatare ale ITM G_____, motivând că au completat fișele de identificare sub imperiul amenințărilor sau de frică.

Instanța a constatat că în cauză nu a fost dovedită alterarea consimțământului numiților N____ G_______ și I____ V_____ C______ în completarea fișelor de identificare, motiv pentru care instanța a ținut seama la soluționarea cauzei de depoziția acestora avută în fața lucrătorilor ITM G_____.

Art.16 din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii prevede:

„ (1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.

(2) Anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă.

(3) Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activității, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă.

(4) Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă. ”

Conform art.260 alin.1 litera e din Codul Muncii:

„ (1) Constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte:

---------

e) primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată”.

Din baza de date a Inspecției Muncii la nivel central, prin accesarea aplicației REGES, s-a constatat că societatea nu a transmis elementele contractelor individuale de muncă pentru cei 4 lucrători depistați prestând activitate.

Instanța a mai constatat că ____________ deține, într-adevăr, un punct de lucru în comuna Liești, ___________________, DN 25, județul G_____.

Instanța a reținut faptul că legislația română în materie nu prevede ajutorul dat unui administrator de către unele persoane ca nefiind o formă de prestare a unei activități, munca fără formă legală antrenând sustragerea angajatorului de la achitarea obligațiilor datorate către bugetul asigurărilor sociale de stat. Mai mult, Codul Muncii sancționează primirea la muncă a unei persoane fără contract individual de muncă.

Instanța, având în vedere prezumția de veridicitate și autenticitate de care beneficiază procesul verbal de contravenție și probatoriul administrat, ținând cont de depoziția martorilor în fața organelor de constatare și observând că petenta nu a făcut dovada contrară, a constatat faptul că a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa.

Pe cale de consecință, instanța a constatat că procesul verbal contestat este temeinic.

În analiza principiului proporționalității, s-a apreciat că trebuie observat că dispozițiile Codului Muncii au drept scop respectarea drepturilor persoanelor salariate generate în temeiul contractului de muncă împotriva oricăror abuzuri aduse de angajator.

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Prin urmare, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Pentru săvârșirea contravențiilor reținute, agentul constatator a aplicat petentei o amendă contravențională în cuantum de 40.000 de lei, fiind vorba de minimul prevăzut în art. 260 alin. 1 lit. e din Codul Muncii, cuantum pe care instanța l-a apreciat ca fiind proporțional cu gravitatea faptei săvârșite.

Este adevărat că potrivit art. 7 alin. 3 din OG nr. 2/2001 instanța poate înlocui sancțiunea amenzii cu sancțiunea avertismentului, chiar dacă actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune, însă această măsură poate fi dispusă numai dacă anumite circumstanțe de ordin personal sau real demonstrează că fapta concretă este de gravitate redusă.

Cum în cauză nu au fost dovedite asemenea circumstanțe, petenta aflându-se într-o situație identică cu a oricărui alt contravenient care nu respectă dispozițiile art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003, s-a apreciat că nu este oportună înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment întrucât s-ar încălca principiul legalității sancțiunii și nu s-ar mai realiza scopul urmărit de legiuitor prin incriminarea acestor contravenții. O soluție contrară ar genera o situație de inegalitate între petentă, care ar ajunge astfel să-și desfășoare activitatea cu încălcarea dispozițiilor incidente în domeniul relațiilor de muncă și alți angajatori care respectă dispozițiile legale.

În aceste condiții, instanța a apreciat că , pentru corectarea conduitei petentei , este necesară menținerea sancțiunii aplicate prin procesul-verbal contestat.

Pentru considerentele mai sus expuse, instanța și-a format convingerea că petenta a comis fapta reținută în sarcina sa, motiv pentru care plângerea formulată este nefondată, fiind respinsă.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel , în termen legal , petenta ____________ , solicitând casarea sentinței pronunțată de instanța de fond și , în rejudecare , admiterea plângerii .

În dezvoltarea motivelor de apel , petentul a reiterat motivele invocate în plângerea formulată , apreciind că instanța de fond nu a analizat și nu a coroborat toate probele administrate în cauză , neindicând pentru fiecare persoană în parte de ce a apreciat că avea un raport juridic de muncă cu societatea.

În ceea ce privește sancțiunea aplicată , apreciază că aceasta nu este proporțională cu gravitatea faptei și cu realitățile economice actuale , plata acesteia destabilizând situația financiară a firmei. În plus , arată că societatea are mulți angajați , iar personalul pentru punctul de lucru din Liești a fost angajat cu contracte de muncă , la data de 25.06.2013.

În drept , invocă dispozițiile art. 466 – 482 C.p.c.

Legal citat , intimatul nu a fost reprezentat în fața instanței , dar a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat motivat de faptul că , în primul rând , procesul verbal nu este afectat de nici una dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001.

Pe fond , apreciază că în mod corect a fost respinsă plângerea formulată având în vedere probatoriul administrat în cauză .

În drept , a invocat dispozițiile O.G. nr. 2/2001 , ale Codului muncii și ale art. 471 alin. 5 C.p.c.

La solicitarea apelantei , instanța de apel a admis proba testimonială în cadrul căreia a fost audiat martorul P_______ E___ I____ , constatând totodată imposibilitatea audierii numitului N____ C_____.

Analizând pe fond hotărârea atacată în limitele criticilor formulate prin motivele de apel și în raport de probatoriile administrate, în temeiul dispozițiilor în temeiul dispozițiilor art. 477 și 478 din Noul C.p.c. ,Tribunalul constată că apelul este nefondat , hotărârea instanței de fond fiind temeinică și legală pentru considerentele ce se succed:

În sarcina contravenientului s-a reținut că a primit la muncă patru persoane fără a încheia contract de muncă , aplicând o amendă în cuantum de 420.000 lei și avertisment pentru că acesta nu a respectat termenele de înregistrare în Registrul general de evidență a salariaților a acestor contracte de muncă.

Față de motivele de apel invocate , Tribunalul constată că instanța de fond s-a raportat la toate cererile și apărările petentului , pe care le-a analizat și le-a raportat legislației pertinente aplicabile speței. Împrejurarea că argumentarea instanței nu i-a profitat contravenientului , ca de altfel întreaga soluție , nu constituie temei pentru reformarea hotărârii.

Astfel , Tribunalul apreciază că , în mod corect instanța de fond a reținut că nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului verbal contestat în condițiile în care petenta – apelantă nu a făcut dovada existenței unei situații contrare.

În speță , instanța de fond , cu respectarea dreptului la apărare al petentei , a admis acesteia atât proba cu înscrisuri , cât și proba testimonială.

Cu toate acestea , este de reținut că , așa cum în mod corect a constatat și instanța de fond , din probele administrate nu rezultă o altă situație.

Astfel , cu ocazie efectuării controlului , toate cele patru persoane depistate au declarat că lucrează pentru petentă fără a li se încheia contracte de muncă.

Ulterior , Instanța de fond a audiat nemijlocit martorii I____ V_____ C______ și N____ G______ , două dintre persoanele depistate la control , care și-au schimbat declarația , fără însă a oferit o explicație plauzibilă pentru această conduită.

Dacă cei doi anterior indicați au arătat în continuare că prestau activități pentru petentă , chiar dacă sub formă de ajutor acordat administratorului , numitul P_______ E___ I____ a declarat în fața instanței de apel ( fila 53 ) că se afla se sediul societății doar pentru a folosi toaleta , contrar celor declarate cu ocazia controlului , contrar celor susținute de ceilalți martori și contrar chiar celor menționate în plângere. Că această declarație este subiectivă și făcută pro causa este dovedită și de cele precizate cu privire la numitul I____ C______ despre care martorul a arătat că îl însoțea în acea zi , dar nu a intrat în clădire societății , ci doar l-a așteptat să revină de la toaletă. Aceste aspecte vin în contradicție evidentă cu cele declarate în fața instanței de fond de martorul I____ C______ care , la rândul său , a precizat că venise să ajute la curățenie , iar în acest timp P_______ E___ I____ , care îl însoțea , l-a așteptat.

În consecință , Tribunalul va înlătura și această declarație ca evident nesinceră.

Cu privire la sancțiunea aplicată , instanța reține că , potrivit art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 , sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.

Conform dispozițiilor art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta , de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia , de scopul urmărit , de urmarea produsă , precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

În cauză , se reține însă că fapta este cu atât mai gravă cu cât , pe de o parte , privează pe salariat de drepturile cuvenite cu titlul de asigurări sociale și de sănătate (drept la ajutor de șomaj, la pensie , la asigurare în caz de boală). Pe de altă parte , prin nereținerea și nevirarea contribuțiilor la bugetul de stat este prejudiciat și statul. Este de reținut și atitudinea petentei care a încercat să acopere săvârșirea faptei , ceea ce conturează , odată în plus , gravitatea sporită.

Având în vedere aceste aspecte , Tribunalul apreciază că nu se impune înlocuirea amenzii aplicate , de altfel , în cuantum minim , cu avertisment.

Față de toate aceste aspecte , Tribunalul apreciază că prima instanță a pronunțat o hotărâre temeinică și legală , care nu se impune a fi reformată , cu consecința respingerii apelului ca neîntemeiat , în temeiul dispozițiilor art. 480 alin. 1 din Noul C.p.c.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge apelul promovat de apelanta ____________,cu sediul social in loc. Focșani, ____________________ nr. 15, ______________, împotriva sentinței civile nr. 787/06.11.2013, pronunțată de Judecătoria Liești in dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, in contradictoriu cu intimatul I____________ T_________ DE MUNCĂ G_____, cu sediul in G_____, ______________________ nr. 46A, având ca obiect „anulare proces verbal de contravenție”, ca neîntemeiat.

Definitiva.

Pronunțată in ședință publică, azi, 09.02.2015.

Președinte, V_______ D_________		Judecător, C_______ L___
	Grefier, C_______ P_________

Red. C.L.

Dact. C.P.

4 ex. / 08.04.2015

_____________ ______

Fond: HA