R O M Â N I A

JUDECĂTORIA A_________ JUDEȚUL TELEORMAN

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. 3329

Ședința publică din 07 octombrie 2015

Instanța constituită din :

Președinte : A_____ R___ D____

Grefier : N_______ P________

*********

Pe rol fiind judecarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională formulată de petentul V______ F_____, domiciliat în A_________, ______________________, _______________, _____________________________, împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 01.07.2015, încheiat de intimata I____________ Județean de Poliție Teleorman.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că:

• dosarul se află la primul termen de judecată, în fața primei instanțe,
• procedura de citare este legal îndeplinită,
• plângerea este timbrată cu suma de 20 lei reprezentând taxă judiciară de timbru,
• intimata a formulat întâmpinare , după care:

Instanța, în baza art. 131 N. C.pr.civ., raport la disp. OG nr.2/2001, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.

În temeiul art. 258 raportat la art.255 NCPC, instanța încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, ca fiind pertinente, concludente și utile cauzei.

In temeiul art. 394 N C.pr.civ. declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.

I N S T A N Ț A

Deliberând asupra cauzei de față, instanța constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată sub nr. XXXXXXXXXXXXX, la data de 10.07.2015, petentul V______ F_____ a solicitat anularea procesului verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din 01.07.2015 de intimata IPJ Teleorman, ca fiind nelegal și netemeinic.

În motivare se arată în esență că, la data menționată, în timp ce conducea autoturismul XXXXXXX, purta centura de siguranță. Solicită proba video.

Cererea nu a fost întemeiată în drept.

În susținere, a depus procesul-verbal contestat (fila 4) și dovadă comunicare a acestuia.

Cererea este legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 20 de lei.

Intimata a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale, ca neîntemeiată.

A arătat că petentul, la data de 01.07.2015, ora 16:18, a condus auto marca Opel Astra cu numărul XXXXXXX pe ____________________. A_________, fără a purta centură de siguranță în timpul mersului, acesta aflându-se singur în autoturism.

Petentul a fost sancționat cu 2 puncte amendă, în valoare de 210 lei și 2 puncte penalizare, conform art. 108 alin. 1 lit. a pct. 3 din OUG nr. 195/2002.

Abaterea a fost filmată cu mijloace tehnice, certificate de lege.

Întâmpinarea a fost întemeiată pe disp. art. 36 alin. 1, art. 108 alin. 1 lit. a pct. 3 din OUG nr. 195/2002.

A solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, depunând planșă foto (fila 11).

Petentul nu a depus răspuns la întâmpinarea intimatei.

Sub aspect probatoriu, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile solicitate de părți.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

La data de 01.07.2015, a fost încheiat de către intimată procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 01.07.2015, prin care s-a reținut în sarcina petentului săvârșirea contravenției prevăzute de art. 108 alin. 1 lit. a pct. 3 din O.U.G nr. 195/2002, fiind aplicată o sancțiune în cuantum de 210 lei amendă (2 puncte-amendă) și 2 puncte de penalizare.

În drept, potrivit art. 108 din OUG nr. 195/2002 , alin. (1), ,,Săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a uneia sau mai multor contravenții atrage, pe lângă sancțiunea amenzii, și aplicarea unui număr de puncte de penalizare, după cum urmează:-a) 2 puncte de penalizare pentru săvârșirea următoarelor fapte: 3. nerespectarea obligației de a purta, în timpul circulației pe drumurile publice, centura de siguranță ori căștile de protecție omologate, după caz.``

S-a reținut în sarcina petentului că, la data de 01.07.2015, ora 16:18, a condus auto marca Opel Astra cu numărul XXXXXXX pe ____________________. A_________, fără a purta centură de siguranță în timpul mersului. Conducătorul auto se afla singur în autoturism.

Petentul nu a semnat procesul-verbal de contravenție, nefiind de față la încheierea procesului-verbal.

Instanța constată că plângerea contravențională a fost formulată în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001.

Prin urmare, verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001 și având în vedere decizia nr. XXII/19 martie 2007 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente.

Cazurile de nulitate absoluta sunt strict și limitativ prevăzute, și se regăsesc doar în cuprinsul art.17 din OG 2/2001, în toate celelalte situații poate interveni doar nulitatea relativă, și pentru a se dispune anularea procesului-verbal de constatare a contravenției este necesar ca petentul să dovedească că această încălcare i-a produs o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal.

Prin urmare, instanța constată că procesul-verbal de contravenție a fost în mod legal întocmit.

Cu privire la analiza temeiniciei procesului verbal, trebuie avute în vedere particularitățile procedurii contravenționale.

In acest sens, așa cum s-a reținut de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa contravenția întrunește elementele expuse în art. 6 paragraful 1 din CEDO, întrucât câmpul de aplicare a OUG 195/2002 privește toți cetățenii, iar sancțiunea instituită are caracter preventiv și represiv. Pe cale de consecință, petentului îi sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală în ceea ce privește dreptul la un proces echitabil, printre care și prezumția de nevinovăție. Această prezumție legală relativă conduce la răsturnarea sarcinii probei.

Cu toate acestea, ceea ce apare ca fiind esențial din punctul de vedere al instanței europene este faptul că instanțele naționale să ofere reclamantului cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina părții responsabilitatea modalității efective în care a înțeles să uzeze de drepturile sale procedurale. (CEDO, Decizia de inadmisibilitate din data de 28 iunie 2011 în cauza I___ P__ c. României)

Instanța europeană a mai statuat că în cazul în care petentul nu dorește administrarea altor probe decât cele prezente la dosarul cauzei s-a expus în mod conștient riscului de a fi „condamnat” doar în baza elementelor de la dosar, inclusiv în temeiul procesului-verbal de contravenție, pe care chiar el l-a depus la instanță, și care se bucura de o prezumție de temeinicie care putea fi răsturnată.(CEDO, hotărârea din data de 3 aprilie 2012 în cauza N_______ G_______ c. României).

Instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța).

Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța).

În favoarea intimatei operează prezumția instituită prin art. 249 C.civ privind legalitatea, veridicitatea și autenticitatea actului întocmit de un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu și în limitele competenței sale. Prezumția instituită prin art. 249 C.civ are insă un caracter relativ care dispensează de sarcina probei și este susceptibilă de a fi combătută prin proba contrară.

Avem așadar de a face cu două prezumții legale, ambele cu caracter relativ, câte una în favoarea fiecărei părți, iar pentru a asigura echilibrul procesual dintre ele, urmează ca fiecare dintre ele să producă în fața instanței probe pertinente și concludente în susținerea afirmațiilor sale.

În cauza de față, dat fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, instanța apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.

Petentul nu a administrat niciun fel de probă în sensul purtării centurii de siguranță la momentul constatării faptei contravenționale, deși i-au fost comunicate planșele foto depuse de intimată cu privire la contravenția constatată (fila 11).

Față de principiile expuse, instanța reține că petentul nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în sarcina sa prin procesul-verbal de contravenție, deși, potrivit art. 249 C.proc.civ., lui îi incumba sarcina acestei probe.

Faptele, așa cum a fost reținute în procesul verbal, întrunesc elementele constitutive ale contravenției reținute în sarcina sa, iar petentul nu a făcut dovada netemeiniciei sau nelegalității actului constatator.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, instanța reține că amenda contravențională aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, este corespunzătoare punctelor-amendă aplicate, ținând seama de împrejurările în care au fost săvârșite faptele, de modul și mijloacele de săvârșire, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, fiind aplicată către minimul special al limitelor amenzii pentru fiecare din faptele săvârșite.

Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât urmează să respingă plângerea, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, ca neîntemeiată și să mențină procesul-verbal atacat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E:

Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul V______ F_____, domiciliat în A_________, ______________________, _______________, __________, județul Teleorman, împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 01.07.2015, încheiat de intimata I____________ Județean de Poliție Teleorman.

Menține procesul-verbal atacat.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Calea de atac se depune la Judecătoria A_________.

Pronunțată în ședință publică azi, 07.10.2015.

Președinte, Grefier,

A_____ R___ D____ N_______ P________

Red. Tehnored. /A.R.D/15.10.2015

Comunicat 2 ex…………

grefier