ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX
DECIZIA NR. 849
Ședința publică din: 14.10.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: B___ L____
JUDECĂTOR: G______ A__-M____
GREFIER: N____ L_______
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de apelanta-petentă _______________, având CUI xxxxxxxx și J40/xxxxx/2006, cu sediul în București, ____________________, _______________________, _______________, cu domiciliul procesual ales în București, __________________________. 12, _____________, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 1216/21.11.2014, pronunțată de Judecătoria Răcari în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul I____________ T_________ DE MUNCĂ DÂMBOVIȚA, cu sediul în Târgoviște, ________________________, parter plus _____________________, având ca obiect anulare proces-verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns apelanta-petentă prin avocat P_____ A___, fără împuternicire avocațială, și intimatul prin consilier juridic B_____ M_____ N_______, cu delegație aflată la fila 29 dosar fond.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței obiectul cauzei, stadiul procesual, modul de îndeplinire a procedurii de citare, faptul că apelul a fost amânat în vederea administrării probei cu înscrisuri și a probei testimoniale, după care:
Tribunalul procedează, după identificarea martorului propus de apelanta-petentă, Puliuc Ș_____, la audierea acestuia sub prestare de jurământ, declarația sa fiind consemnată, semnată de acesta și atașată dosarului cauzei.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, tribunalul acordă cuvântul asupra apelului.
Apelanta-petentă, prin avocat, având cuvântul, solicită admiterea apelului și arată că judecătorului fondului nu a analizat conținutul fișei de identificare, deși a fost completată de martor, există elemente nereale de identificare. Solicită să se verifice valoarea acestei fișe care cuprinde informații discrepante față de realitate, în raport chiar și de înscrisurile depuse de către intimat. Menționează că procesele-verbale contravenționale ar fi asimilabile unei proceduri penale și aceasta se aplică și în prezentul dosar. Totodată, arată că, în ipoteza în care se contestă un proces-verbal, atât contestatorul cât și agentul constatator au obligația de a face dovada celor consemnate în procesul-verbal, precum și faptul că judecătorul fondului nu a aplicat procedura penală în speța de față. Referitor la motivul 3 al cererii de apel, precizează că acesta este legat de obiectivitatea instanței de fond. Menționează că instanța de fond a reținut că nu poate lua în calcul aceste argumente întrucât este posibil să se fi desfășurat activitate fără înregistrarea în casa de marcat, însă această afirmație nu este susținută nici de procesul-verbal. De asemenea, arată că, la momentul controlului, agentul constatator era însoțit de poliția economică, iar aceasta ar fi trebuit să constate că se săvârșește infracțiunea de evaziune fiscală. Concluzionează că judecătorul fondului nu a răspuns nici acestui argument. Solicită admiterea apelului și pe fond admiterea plângerii și anularea procesului-verbal.
Intimatul, prin consilier juridic, având cuvântul, solicită respingerea apelului ca nefundat și arată că instanța de fond a reținut în mod corect că nu s-a răsturnat prezumția de nevinovăție și că ITM Dâmbovița a făcut dovada susținerilor acestuia. Precizează că la fond s-a opus audierii martorului datorită legăturii de afinitate cu partea, martorul fiind subiectiv, așa cum rezultă și din declarația de martor. Totodată, arată că inspectorii de muncă au obligația să impună doar completarea, nu și conținutul acestei fișe, iar pe de altă parte nu s-a făcut dovada impunerii conținutului fișei. Menționează că decesul socrului, care s-a realizat mai târziu nu justifică prezența martorului la pct. de lucru.
De asemenea, arată că administratorul societății a trimis prin fax procura referitoare la desfășurarea activității ,însă această procură nu acoperă activitatea.
Apelanta - petentă, prin avocat, arată că procura a fost dată în 2006 și era pentru înființarea societății.
Tribunalul, socotindu-se lămurit, în temeiul art. 482 coroborat cu art. 395 NCPC, rămâne în deliberare asupra apelului.
T R I B U N A L U L
Deliberând asupra apelului de față :
Prin sentința civilă nr. 1216/21.11.2014, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, Judecătoria Răcari a respins plângerea contravenționala formulată de petenta _______________, prin administrator I___ M____, în contradictoriu cu intimata I____________ T_________ DE MUNCĂ DÂMBOVIȚA, ca neîntemeiata.
Prin aceeași sentință, instanța de fond a dispus menținerea ca legal și temeinic a procesului verbal ________ nr. xxxxxxx /12.06.2014, întocmit de intimată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin procesul verbal contestat, petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de xxxxx lei, întrucât la controlul efectuat la data de 31.03.2014, ora 08.15, la punctul de lucru al petentei din localitatea Potlogi, la Târgul Săptămânal, la standul de produse alimentare și nealimentare, s-a constatat că angajatorul a primit la muncă și a desfășurat activitate de comercializare produse cu lucrătorul P______ Ș_____, fără a avea încheiat anterior un contract individual de muncă, conform art. 16 alin. 1 din Codul Muncii, faptă prevăzută de dispozițiile art. 16 alin.1 rap. la art. 260 alin. 1 lit. e din Legea. nr. 53/2003.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal contestat, instanța a constatat că din înscrisul denumit „ Fișă de identificare” completat de martorul P______ Ș_____ în data de 31.03.2014 la ora 08.10 în prezența reprezentanților intimatei, rezultă că acesta presta activitatea de vânzător din anul 2009, cu normă de 2 ore pe zi, 3 zile pe săptămână, de la 08 la 10, și primea un salariu de 400 lei pe lună.
Prin cererea de chemare în judecată, petenta a solicitat ascultarea ca martor a numiților P______ M____, sora administratorului și Puliuc Ș_____, soțul acestuia.
Prin întâmpinarea depusă, I____________ T_________ de Muncă Dâmbovița s-a apus ascultării martorilor, întemeindu-și solicitarea pe dispozițiile art. 315 alin.1 C.proc.civ., potrivit căruia nu pot fi ascultați ca martori rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv.
De asemenea, prin adresa nr. xxxxx/05.11.2014, I____________ T_________ de Muncă Dâmbovița a arătat că se opune ascultării ca martor a numitului P______ M____, în conformitate cu dispozițiile art. 315 alin.1 punctul 3 C.pro.civ., potrivit căruia nu pot fi ascultați ca martor cei aflați în legături de interese cu vreuna dintre părți, arătând că pe de parte aceasta este soția administratorului societății,iar soțul său P______ Ș_____, este angajatul petentei.
Instanța a reținut că intimata se opune ascultării martorilor P______ M____ și Puliuc Ș_____, în temeiul art. 315 alin.1 punctul 1 și 3 C.proc.civ. .
În condițiile în care cei doi martori propuși de petentă, nu au putut fi ascultați având în vedere poziția exprimată de intimată, unul fiind sora administratorului, iar celălalt în prezent angajat al petentei, instanța a soluționat plângerea contravențională pe baza celorlalte probe administrate în cauză.
Astfel, înscrisurile depuse la dosar de intimată, respectiv rapoartele casei de marcat fiscale, coroborat cu susținerile acesteia potrivit cărora în data de 31.03.2014, la punctul de lucru al societății nu a fost desfășurată activitate de vânzare, nu sunt în măsură să răstoarne prezumția de temeinicie a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției. Astfel, este posibil ca la punctul de lucru al petentei să se fi desfășurat activitate comercială fără înregistrarea în casa de marcat a vânzărilor. În plus, în înscrisul denumit „ Fișă de identificare” completat de numitul P______ Ș_____ în data de 31.03.2014 la ora 08.10 în prezența reprezentanților intimatei, rezultă că acesta presta activitatea de vânzător din 2009, cu normă de 2 ore pe zi, 3 zile pe săptămână, de la 08 la 10, și primea un salariu de 400 de lei pe lună. În consecință, și dacă s-ar admite că în data de 31.03.2014, nu s-a desfășurat activitate comercială în punctul de lucru, fapta contravențională reținută în procesul verbal contestat privește o perioadă mai mare, și anume începând cu anul 2009.
În privința legalității procesului verbal, instanța a constatat că acesta conține mențiunile obligatorii cerute de articolul 17 din OG nr. 2/2001 a căror omisiune este sancționată cu nulitatea actului și se constată și din oficiu,respectiv: numele și calitatea agentului constatator, nume și prenumele contravenientului, fapta și data săvârșirii acesteia, semnătura agentului constatator.
În drept, fapta săvârșită de petentă este prevăzută de art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003 care prevede că este contravenție primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), și se sancționează cu amendă de cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată.
În consecință, cu privire la încadrarea juridică dată a faptei reținută în procesul verbal contestat, instanța constă că aceasta este corect stabilită iar sancțiunea aplicată este în limitele prevăzute de lege.
Potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța a considerat că sancțiunea aplicată pentru fapta săvârșită este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșită, ținându-se seama de împrejurările în care au fost săvârșită, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmările produse, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
În temeiul art. 148 – art. 194, împotriva sentinței instanței de fond, în termen legal, petenta _______________ – reprezentată legal, a declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de apel, se arată că soluția instanței de fond este nemotivata sub aspectul motivelor invocate de petentă, în anularea procesului verbal.
Astfel, analiza instanței de fond trebuia sa privească si veridicitatea consemnărilor din "fisa de identificare" urmând sa justifice care este valoarea unei declarații pe care petentul o contesta, documentele intimatei confirma ca nu corespunde realității, iar contextul denota o puternica presiune asupra "martorului" ; care este motivul pentru care instanța a apreciat ca valabil acest document, în raport de susținerile părților ; care este finalitatea cercetării judecătorești dacă premisele nu au fost analizate.
În speța dedusă judecății, instanța a luat, drept buna "fisa de identificare", nu a analizat-o, procedând ca si inspectorul de munca.
Considerațiile instanței, în privința practicii C.E.D.O. sunt apreciate ca fiind nelegale, întrucât nu corespund realității juridice, consfințite de practica invocata.
Apelanta arată că susținerea instanței nu are niciun suport legal si temeinic pentru ca, procedând în acest fel, transforma „a-priori" cetățeanul în infractor/ contravenient.
Astfel, instanța susține că argumentele petentei legate de lipsa evidentei fiscale din ziua respectiva nu prezintă relevanță, arătând că :"este posibil ca la punctul de lucru sa se fi înregistrat activitate comerciala fara înregistrarea în casa a comenzilor".
Ori, din această argumentație, desi nu există niciun element concret care sa conducă la concluzia ca s-a desfășurat activitatea de vânzare, totuși instanța crede ca petentul este un evazionist.
Instanța se dovedește a fi chiar mai "echidistanța" decât inspectorul de munca, prezumând ca, în afara de faptul ca se foloseau angajați "la negru", se făcea si evaziune fiscala. Acceptând aceasta "posibilitate", în ciuda evidentei fiscale, instanța considera petenta ca fiind un infractor.
In realitate, instanța trebuia sa explice de ce anume da eficienta acestei credințe intime personale în condițiile în care documentele contabile dovedesc contrariul, iar intimata nu a identificat nici un martor (dintr-o piața publica) care sa poată sa confirme susținerile sale din procesul verbal spre deosebire de petenta care a solicitat audierea celor doi martori.
Pentru aceste motive, se solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței, în sensul admiterii plângerii așa cum a fost formulata.
In drept, au fost invocate disp. art.466 si urm. Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată, intimata I.T.M. Dâmbovița, se învederează că în opinia sa se poate aprecia că instanța de fond a motivat soluția dată, prin prisma constatărilor organului de control și a declarației persoanei identificată în activitate astfel cum rezultă din fișa de identificare.
Deși apelanta invocă „lipsa motivării" pe considerentul că instanța nu a analizat corectitudinea celor consemnate în fișa de identificare, respectiv faptul că în perioada 2009-2012 martorul P______ ar fi avut încheiat contract individual de muncă, situația contractuală din perioada 2009 - 2012 este un aspect ce
excede cauzei suspusă a fi analizată de instanță, aceasta fiind investită cu analizarea existenței sau nu a contractului individual de muncă la data de 31.03.2014, data inițierii controlului.
Intimata învederează că fișa de identificare al cărui conținut este impus de prevederile art. 15 din H.G. nr. 1377/2009 a fost completată pe propria răspundere de persoana identificată, fără a fi silită sau intimidată, după cum este menționat chiar în cuprinsul acesteia.
Acestea constituie anexă la H.G. nr. 1.377/18 noiembrie 2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Inspecției Muncii, precum și pentru stabilirea unor măsuri cu caracter organizatoric, fiind un document a cărui completare poate fi impusă de inspectorul de muncă.
Ca atare, fișa de identificare, completată de numitul P______ Ș_____, care este de natură a produce consecințe juridice, se prezumă a conține adevărul atâta timp cât împotriva acestuia nu s-a formulat plângere și nu a fost pronunțată o hotărâre judecătorească irevocabilă care să constate că cele declarate sunt false.
Contrar susținerilor apelantei, conform jurisprudenței C.E.D.O. dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare.
În speță, dat fiind că este vorba despre o contravenție care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit, constatată pe loc de agentul constatator și confirmată prin fișa de identificare completată pe propria răspundere de persoana identificată în activitate se poate constata că s-a făcut dovada deplină a temeiniciei procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor.
Referitor la apărările, potrivit cărora instanța ar transforma cetățeanul în infractor/contravenient, intimata arată că, în speță contravenient nu este o persoană fizică, ci una juridică.
Faptul că un operator economic eliberează sau nu bon fiscal din casa de marcat este un aspect ce excede competențelor noastre de verificare, însă constatările ex propriis sensibus ale inspectorilor de muncă sunt acelea în care au identificat activitatea de vânzare desfășurată de numitul P______ Ș_____, confirmată chiar de acesta prin completarea fișei de identificare.
Pe de altă parte, nu eliberarea bonului fiscal în sine definește activitatea de comercializare, ci si perioadele în care persoana respectivă se află la punctul de lucru, în vederea desfășurării activități, respectiv descărcarea și aranjarea mărfurilor în scopul desfășurării activității declarate de vânzător.
Față de cele expuse, se solicită respingerea apelului, precum și judecarea cauzei în lipsă.
În drept, au fost invocate Legea nr. 53/2003 republicată - Codul muncii, Legea nr. 108/1999 republicată, privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii.
De asemenea, se solicită admiterea probei cu înscrisurile depuse la instanța de fond, procesul verbal de control nr. xxxxx/12.06.2014, procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. xxxxx/12.06.2014, înștiințarea nr. 1318/2014, fișa de identificare Paulic Ș_____, procura pentru Paulic, extras Revisal la data controlului.
Tribunalul examinând sentința apelată în raport de motivele de apel, de actele și lucrările dosarului, dar și în raport de dispozițiile legale incidente în cauză, urmează să respingă apelul pentru următoarele considerente:
Deși apelanta apreciază că soluția instanței de fond este nemotivată sub aspectul celor invocate de petentă în plângerea contravențională, tribunalul reține că judecătorul fondului, chiar dacă nu a răspuns la fiecare dintre motivele invocate în plângere și-a întemeiat soluția pe probele administrate.
În legătură cu fișa de identificare, despre care apelanta arată că instanța trebuia să se pronunțe asupra veridicității consemnărilor, se reține că aceasta a fost analizată, în coroborare cu celelalte probe ajungându-se la concluzia că nu s-a putut răsturna prezumția de temeinicie a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției.
În condițiile în care petenta avea dubii cu privire la cele consemnate în fișa de identificare, în sensul că persoana identificată a declarat ceva, iar în fișă s-ar fi consemnat altceva, ar fi avut posibilitatea să se înscrie în fals cu privire la cele consemnate, lucru care nu s-a întâmplat. Astfel, din moment ce petenta nu s-a înscris, în fals cu privire la cele consemnate în fișă, iar persoana identificată a confirmat cele consemnate, prin semnare fișei, în mod evident că instanța de fond nu avea cum să înlăture acest înscris, prin simpla contestate a petentei nesusținută de nici o altă probă.
Din moment ce fișa de identificare a fost completată pe propria răspundere de persoana identificată, fără a fi silită sau intimidată, după cum este menționat chiar în cuprinsul acesteia, instanța de fond, în mod corect i-a acordat valoare probatorie, având în vedere că a fost coroborată cu celelalte înscrisuri.
Pe de altă parte, chiar dacă cele declarate nu au fost favorabile petentei se presupune că persoana identificată nu avea nici un interes să declare aspecte neadevărate numai pentru a fi sancționată petenta, cu atât mai mult cu câr era și rudă cu administratorul.
Referitor la motivul de apel potrivit căruia, considerațiile instanței de fond cu privire la practica CEDO, sunt nelegale, tribunalul apreciază că potrivit jurisprudenței invocate dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu unul absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare.
Din moment ce procesul verbal de contravenție cuprinde constatările personale ale agentului constatator aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, reprezintă un mijloc de probă în sine deoarece dacă s-ar pune sub semnul îndoielii cele constatate, prin propriile simțuri de agentul constatator, ar însemna o subminare a credibilității instituției pe ca o reprezintă.
În ceea ce privește susținerea apelantei că, instanța de fond transformă a-priori cetățeanul în infractor/contravenient, tribunalul apreciază că este neîntemeiată, întrucât din lecturarea sentinței nu se desprinde o asemenea concluzie, iar pe de altă parte simpla referire a judecătorului la faptul că petenta nu ar fi făcut toate înregistrările în casa de marcat fiscală, nu are nici o relevanță în cauză, câtă vreme nu a fost sancționată pentru această faptă.
În raport de aceste considerente tribunalul urmează ca în baza art.480 C. pr. civ. să respingă apelul, menținând sentința instanței de fond, ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiat, apelul declarat de apelanta-petentă _______________, având CUI xxxxxxxx și J40/xxxxx/2006, cu sediul în București, ____________________, _______________________, _______________, cu domiciliul procesual ales în București, __________________________. 12, _____________, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 1216/21.11.2014, pronunțată de Judecătoria Răcari în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul I____________ T_________ DE MUNCĂ DÂMBOVIȚA, cu sediul în Târgoviște, ________________________, parter plus _____________________, având ca obiect anulare proces-verbal de contravenție.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 14.10.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
L____ B___ A__-M____ G______
GREFIER,
L_______ N____
Judecătoria Răcari
Judecător fond S______ M_____ R___
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX
Red. ALB
4 EX. / 21.12.2015
_______________________________>
_______________
I____________ T_________ DE MUNCĂ DÂMBOVIȚA
Termeni și Condiții
Politica de confidențialitate
Politica Cookies
© Copyright Avocatura.com SRL 2003-2025