Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECTIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 991/2015

Ședința publică de la 08 Septembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M_____ G______

Judecător A______ M________ B______

Grefier M______ S_____

Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelanta intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, cu sediul în București, _____________________.401A, sector 6, CUI: xxxxxxxx, înregistrată în Registrul Comerțului sub numărul J40/552/15.01.2004, împotriva sentinței civile nr. 3153 din 09.03.2015, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul petent P____ L______, cu domiciliul în ______________________________, CNP: xxxxxxxxxxxxx

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care.

Tribunalul având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și rămâne în deliberare.

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătorie Ploiești la data de 18.09.2014‚ sub numărul XXXXXXXXXXXXX, petentul P____ L______ C_____ a formulat în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA- CESTRIN plângere împotriva procesului verbal _________ nr. xxxxxxxx din data de 03.09.2014, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea procesului verbal contestat, exonerarea de plata amenzii aplicate.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că autoturismul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX marca Renault Laguna i-a aparținut până în data de 14.03.2013 când a încheiat un contract de vânzare cumpărare cu numita I______ N_______ din ______________________________________, jud. Prahova. Petentul a arătat că de la data menționată nu a mai circulat cu autovehiculul în cauză întrucât a trecut în proprietatea persoanei arătate anterior.

Cererea nu a fost motivată în drept.

În probațiune, petentul a depus următoarele înscrisuri, în copie certificată pentru conformitate cu originalul,: act de identitate (fila 6); procesul verbal _________, nr. xxxxxxxx din data de 03.09.2014 (fila 7); dovadă comunicare proces verbal (fila 8), contract de vânzare cumpărare (fila 9); declarația pentru scoaterea vehiculului din circulație (fila 10), certificat nr. 642 din data de 17.09.2014 (fila 11).

Cererea a fost legal timbrată cu taxa de timbru în cuantum de 20 de lei (chitanță – fila 5).

Intimata a depus, la data de 21.11.2014, întâmpinare (filele 14-16) prin care a solicitat instanței să respingă plângere ,ca neîntemeiată, și să mențină procesului verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx ca fiind legal și temeinic.

Intimata a arătat că la data de 24.05.2014, pe DN1, km 48+800 m, pe raza localității Romanești, județul Prahova, vehiculul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, aparținând petentului a circulat pe drumurile naționale, fără a deține rovinietă valabilă, sens în care a fost întocmit, la data de 03.09.2014, procesului verbal _________, nr. xxxxxxx.

S-a arătat că procesul verbal contestat îndeplinește condițiile prevăzute de OG 15/2002 coroborat cu OG 2/2001. Procesul verbal a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 9 alin. 2, 3 din OG 15/2002, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Roviniete – SIEGMCR, contravenientul fiind identificat pe baza de date furnizate de Ministerul Afacerilor și Internelor – Direcția Regim de Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.

S-a susținut că procesul verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 7 din Legea 455/2001 cu prevederilor nr. OG 2/2001.

Intimata a arătat că în baza de date a Ministerului Afacerilor și Internelor – Direcția Regim de Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, petentul apare ca fiind proprietar, situația în care răspunderea contravențională îi revine.

A arătat că un înscris cu este și contractul de vânzare cumpărare poate fi opus numai în măsura în care a fost înregistrat la o instituție publică, și numai din acea zi.

A precizat că obligația de a achita rovinieta revine utilizatorului sau proprietarului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare, iar înscrierea în cartea de identitate a autovehiculului este o condiție de opozabilitate, condiție ce este obligatorie, nerespectarea ei atrăgând inopozabilitatea actului juridic față de terți.

Intimata a susținut că singura persoană care responsabilă de a fi circulat fără a deține rovinietă valabilă este persoana fizică sau juridică care are în proprietate sau poate folosi în baza unui drept legal vehiculul, menționată în certificatul de înmatriculare și care figurează în baza de date a Ministerului Afacerilor și Internelor – Direcția Regim de Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, neavând nicio relevanță faptul că până la momentul constatării contravenției au intervenit contracte de înstrăinare a vehiculului sau de cedare a folosinței acestuia, chiar dacă având dată certă, dar care nu au fost înregistrate pentru opozabilitate la autoritățile competente, în conformitate cu art. 11 din OUG 195/2002 raportat la Ordinul nr. 1501/2006 al Ministerului Afacerilor și Internelor.

S-a mai precizat că petentul are posibilitatea obligării noului proprietar de a înmatricula autovehiculul pe numele său și pe calea unei acțiunii în justiție.

În drept, au fost invocate dispozițiile OG 2/2001, OG 15/2002, Legea 455/2001, Ordinul MTI nr. 769/2010.

În probațiune, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

În susținerea cererii s-au depus următoarele înscrisuri: planșă fotografică (filele 19-20); dovada comunicării procesului verbal (fila 18) certificat calificat și autorizație de control (fila 17).

În temeiul art. 411 C.pr.civ., intimata a solicitat judecarea în lipsă.

Petentul a depus răspuns la întâmpinare (fila 23) prin care a susținut că amenda trebuie să îi fie aplicată numitei I______ N_______.

În susținerea răspunsului la întâmpinare, petentul a depus următoarele: copie contract de vânzare cumpărare (fila 24); certificatul de atestare fiscală (fila 25).

Instanța în baza dispozițiilor art. 255 rap. la art. 258 C.pr.civ. a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile mai sus arătate

Prin sentința nr.3153 din 09.03.2015 Judecătoria Ploiești admite plângerea formulată de petentul P____ L______, cu domiciliul în com. Brazi, __________________, CNP: xxxxxxxxxxxxx, în contradictoriu cu Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, cu sediul în București, _____________________.401A, sector 6, CUI: xxxxxxxx, înregistrată în Registrul Comerțului sub numărul J40/552/15.01.2004.Anulează procesul verbal _________, nr. xxxxxxx/03.09.2014.Exonerează petentul de plata amenzii în cuantum de 250 lei aplicată prin procesul verbal _________, nr. xxxxxxx/03.09.2014.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele.

În fapt, prin procesul verbal _________, nr. xxxxxxx din data de 03.09.2014, petentul a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 250 de lei, întrucât la data de 24.05.2014, orele 14.36, , pe DN1, km 48+800 m, pe raza localității Romanești, județul Prahova, vehiculul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, a fost surprins circulând pe drumurile publice fără a deține rovinietă valabilă (proces verbal fila 7), faptă ce este prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG 15/2002.

În drept, instanța reține că potrivit art. 8 alin. 1 din OG 15 din 2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România “fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă”, iar art. 7 din același act normativ statuează: “responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului”.

Potrivit art. 9 alin. 2 și 3 din OG 2/2001 constatarea contravențiilor se poate realiza și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției. În acest caz, procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. 1 (fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă).

Art. 17 din OG 2/2001, legea cadru în materie contravențională, prevede că lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului contestator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acestuia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului contestator atrage nulitatea procesului verbal. Nulitatea se constată și din oficiu”.

Verificând legalitatea procesului verbal de contravenției contestat prin prisma dispozițiilor mai sus amintite, instanța constată că acesta cuprinde numele și prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele petentului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia.

În ceea ce privește semnătura agentului constatator, instanța observă că procesul verbal ______________ verbal ______________ verbal _________, nr. xxxxxxx din data de 03.09.2014 conține mențiunea că a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii 455/2001 de către agentul constatator I__ G_____ S______.

Instanța reține că potrivit art. 5 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicata, înscrisul sub forma electronica, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsa bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale cu înscrisul sub semnătură privata.

Art. 4 din Legea nr. 455/2001, stipulează că, în sensul prezentei legi, datele in formă electronică sunt reprezentări ale informației în forma convenționala adecvata creării, prelucrării, trimiterii, primirii sau stocării acesteia prin mijloacele în forma electronica, iar înscrisul în formă electronica reprezintă o colecție de date în forma electronica între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar.

Din aceste dispoziții legale mai sus amintite, rezultă că semnătura electronica poate fi încorporata unui înscris în forma electronică destinat a fi citit prin intermediul unui program, nefiind posibila incorporarea unei semnături electronice unui alt înscris decât cel electronic.

În aceste condiții, rezultă că înscrisul electronic comunicat pe suport de hârtie de agentul constatator nu întrunește condițiile de valabilitate ale unui proces verbal de contravenție în sensul dispozițiilor OG 2/2001. Prin modalitate de a încheia și comunica procesul verbal nu sunt respectate condițiile de valabilitate ale proceselor verbale de contravenție prevăzute de legiuitor sub sancțiunea nulității, persoanei căreia i s-a comunicat în formă scrisă, și de altfel, nici instanța de judecată ,nu poate observa semnătură agentului constatator, element esențial al procesului verbal de contravenție.

Din întreaga economie a OG nr. 2/2001 rezulta ca procesul verbal de constatare a contravenției trebuie să îmbrace forma scrisa și să cuprindă mențiunile prevăzute în mod expres de lege. Aceleași dispoziții conduc la concluzia ca procesul – verbal în forma scrisa trebuie sa fie întocmit pe suport material, iar nu virtual, electronic. Legislația în vigoare nu oferă posibilitatea încheierii procesului verbal de contravenție în format electronic (sau comunicarea acestuia pe cale electronica).

Împrejurarea că Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 prevede posibilitatea constatării contravențiilor cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din Romania nu înseamnă că și procesele verbale de contravenție prin care se vor constata fapte ce intră sub incidența acesteia pot fi emise prin aceste mijloace tehnice (în format electronic). Pe de alta parte, semnătura electronica se face prin criptarea semnăturii sau a fișierului pe baza unor chei publice sau private (cheia privata fiind pe un stick usb-etoken) și trebuie ca destinatarul să fie și el înregistrat la un asemenea dispozitiv astfel încât să poată citi semnătura. Or, destinatarul este contravenientul căruia i se comunica procesul verbal în forma clasica, prin intermediul serviciilor poștale, iar nu electronic..

Nici dispozițiile OG nr. 2/2001 si nici cele ale OG nr. 15/2002, modificata si completata nu prevăd expressis verbis posibilitatea întocmirii de către agentul constatator a proceselor verbale în forma electronica, astfel încât devine aplicabil principiul potrivit căruia, acolo unde legiuitorul nu prevede în mod expres, nici interpretul nu poate să adauge.

Totodată, trebuie avut în vedere că, procesul – verbal de contravenție, depus la dosar, nu poarta nicio semnătura olografa, ci conține doar mențiunea ca a fost generat și semnat electronic, conform prevederilor Legii nr. 455/2001 si ale Hotărârii Guvernului nr. 1259/2001 privind aprobarea Normelor tehnice si metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronica.

Prin urmare, instanța constată că procesul verbal de contravenție nu conține unul dintre elementele sale esențiale, respectiv semnătura olografă a agentului constatator.

Pe cale de consecință, având în vedere că procesul verbal încalcă dispozițiile art. 17 din OG 2/2001, instanța urmează să constate că acesta este lovit de nulitate.

Totodată, instanța nu poate să nu observe că procesul verbal contestat încalcă și dispozițiile art. 9 alin. 3 din OG 15/2002 referitoare la termenul în care trebuie întocmit și comunicat.

Astfel, instanța reține că potrivit art. 13 alin. 1 și 2 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei, iar în cazul contravențiilor continue acest termen curge de la data constatării faptei. Contravenția este continuă în situația în care încălcarea obligației legale durează în timp. De asemenea, potrivit alin. 4 al aceluiași articol, prin legi speciale pot fi prevăzute și alte termene de prescripție pentru aplicarea sancțiunilor contravenționale.

Instanța constată că, potrivit art. 9 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, astfel cum a fost ea modificată prin Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002, “procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. 1" (fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă).

Instanța apreciază că art. 9 alin. 3 instituie un termen special de prescripție a aplicării sancțiunii contravenționale. Astfel, procesul verbal trebuie întocmit și comunicat în termen de 30 de zile de la data constatării faptei, nerespectare acestui termen imperativ atrăgând nulitatea procesului verbal de contravenție.

Astfel, instanța constată că fapta ce formează obiectul procesul verbal contestat a fost constatată prin mijloace tehnice la data de 24.05.2014 (proces verbal fila 7), iar procesul verbal a fost întocmit la data de 09.03.2014 și comunicat la data de 15.09.2014 (dovada fila 18) cu nerespectarea termenului de 30 de zile prevăzut de legiuitor la art.9 alin. 3 din OG 15/2002.

Instanța reține că prin art. 9 alin.3 din OG 15/2002 s-a instituit un termen special de prescripția a aplicării sancțiunii contravenționale a faptelor ce intră sub incidența ordonanței anterior menționate. Nerespectarea acestui termen atrage imposibilitate aplicării vreunei sancțiunii.

Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, instanța reține că la data constatării contravenției petentul nu mai avea calitate de proprietar sau deținător al autovehiculului cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX.

În acest sens, instanța reține că din înscrisurile depuse de petent la dosar rezultă că autovehiculul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX a fost înstrăinat numitului I______ L____ la data de 12.04.2013. Instanța reține că petentul a întreprins demersuri în vedere radierii autovehiculului mai sus menționat din evidențele sale fiscale, astfel cum rezultă din înscrisul existent la fila 25 (autoturismul fiind radiat din evidențele sale fiscale la data de 12.04.2013).

În sensul celor de mai sus, instanța reține că într-adevăr, art. 9 alin. 3 din OG 15/2002 statuează că în cazul constatărilor faptelor contravenționale cu ajutorul mijloacelor specifice procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor. Cu toate aceste, existența unor neconcordanțe între datele conținute de baza de date anterior menționată și situația reală nu poate fi imputată petentului, ci noului proprietar al autovehiculului cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX.

În sensul celor de mai sus, instanța reține că potrivit art. 8 din Ordinul 1501 din 13 noiembrie 2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul se efectuează la cererea noului proprietar. Totodată, art. 11 alin 1 din OUG 195 din 2002 stabilește că proprietarii vehiculelor sunt obligați să le înmatriculeze, iar alin. 2 prevede că înmatricularea vehiculelor este continuă de la admiterea în circulația până la scoaterea definitivă din circulație și presupune următoarele operațiuni: înscrierea în evidențele autorităților competente potrivit legii a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui vehicul de către primul proprietar; transcrierea în evidențele autorității competente potrivit legii a tuturor transmiterilor ulteriore ale dreptului de proprietate asupra vehiculului. A___. 4 al art. 11 din OUG 195 din 2002 stabilește că în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul datele noului proprietar se înscriu în evidențele autorităților competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării al fostului proprietar, iar pentru realizarea acestei operațiunii și emiterea unui nou certificat de înmatriculare noul proprietar este obligat să solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului.

Din dispozițiile anterior menționate rezultă că noul proprietar al vehiculului cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX trebuia să întreprindă demersurile necesare pentru transcrierea dreptului de proprietare și eliberării unui nou certificat de înmatriculare care să cuprindă datele noului utilizator, obligație pe care acesta nu și-a îndeplinit-o. Instanța reține că vânzătorul nu are posibilitatea radierii din evidențele serviciului public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare vehicule; activitatea de radiere a vechiului proprietar și înmatriculare a noului proprietar se realizează concomitent, simultan, acțiunea cumpărătorului în acest sens fiind obligatorie. Inacțiunea cumpărătorului nu poate fi imputată vânzătorului și nici să atragă răspunderea contravențională a petentului.

Pe cale de consecință, având în vedere caracterul personal al răspunderii contravenționale, neputându-se reține în sarcina petentului calitatea de subiect activ al contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG 15/2002, instanța constată că prezumția de temeinicie a procesului verbal a fost răsturnată.

Pentru considerentele mai sus arătate, față de motivele de nelegalitate și netemeinicie constatate, instanța va admite cererea formulată de petentul P____ L______ în contradictoriu cu Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, va anula procesul verbal _________, nr. xxxxxxx/03.09.2014, va exonera petentul de plata amenzii în cuantum de 250.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel organul constatator, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,susținând în esență că în mod eronat instanța de fond nu a reținut că potrivit art.7 și art.1 alin.1 lit.b din OG nr.15/2002 obligația de plată revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare și că utilizator este persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare care are în proprietate sau care, după caz poate folosi vehiculul în baza unui drept legal. Se solicită admiterea apelului, schimbarea in parte a sentinței și pe fond, respingerea plângerii contravenționale. Se mai arata ca, in cuprinsul OG nr. 15/2002, asa cum a fost modificat prin Legea nr. 144/2012, nu este prevazut un termen de prescriptie a aplicarii sanctiunii contraventionale, sens in care, cu privire la aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale prin procesul-verbal contestat, se aplica dispozitiile OG nr. 2/2001. Legal citat, intimatul nu a formulat întâmpinare..

Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea prezentei cauze, tribunalul constată că apelul este nefondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare.

Potrivit art. 9 alin. 3 OG nr. 15/2002, astfel cum a fost modificat de art. I pct. 3 din LEGEA nr. 144 din 23 iulie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 24 iulie 2012, În cazurile prevăzute la alin. (2), procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. 1.

In cauza de fata, procesul-verbal de contraventie nu a fost incheiat si comunicat in termenul de 30 de zile calculat de la data savarsirii faptei.

La momentul savarsirii faptei, precum si la cel al intocmirii procesului verbal atacat, OG 15/2002 nu continea aceasta prevedere, fiind aplicabile dispozitiile art. 13 alin. 1 si 14 din OG 2/2001, potrivit carora “aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei” si “executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o luna de la data aplicării sancțiunii.

Tribunalul mai retine ca, potrivit art. 15 alin. 2 din Constitutia Romaniei, legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.

Dispozitiile art 12 din OG nr. 2/2001, conform carora legea contraventionala mai favorabila se aplica retroactiv numai in anumite situatii( respectiv -1-Dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar dacă a fost săvârșită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ;-2- Dacă sancțiunea prevăzută în noul act normativ este mai ușoară se va aplica aceasta. In cazul în care noul act normativ prevede o sancțiune mai grava, contravenția săvârșită anterior va fi sancționată conform dispozițiilor actului normativ în vigoare la data săvârșirii acesteia.) nu pot fi insa interpretate in sensul ca numai in acele cazuri legea contraventionala mai favorabila devine aplicabila retroactiv. In realitate, ca urmare a revizuirii din anul 2003 a Constitutiei, textul art. 15 din Constitutie a fost completat prin introducerea principiului aplicarii retroactive a legii contraventionale mai favorabile, fara ca dispozitiile art. 12 din OG nr. 2/2001 sa fie la randul lor completate in raport de noile prevederi constitutionale. Totusi, art. 15 alin 2 din Constitutie este direct aplicabil ori de cate ori legiuitorul adopta norme care stabilesc si sanctioneaza contraventii in conditii mai favorabile decat in trecut, prevederile nou introduse urmand sa fie aplicabile si proceselor aflate pe rol.

Tribunalul constata ca prevederile art. 9 alin. 3 teza a II-a, introduse prin L 144/2012, se subsumeaza notiunii de lege contraventionala, avand in vedere ca reglementeaza un alt termen de prescriptie a raspunderii contraventionale.

Potrivit dreptului comun (art. 13 alin 1 si alin 2 din OG nr. 2/2001), termenul de prescriptie a raspunderii contraventionale este de 6 luni de la data savarsirii faptei, iar in cazul contraventiilor continue de 6 luni de la data constatarii faptei.

Se constata de asemenea, abrogarea dispozitiilor art. 8 alin 3, alin 3¹ si alin 6 din OG nr. 15/2002.

In consecinta, tribunalul retine incidenta in cauza a prevederilor art. 15 alin. 2 din Constitutia Romaniei, dispozitiile legii contraventionale mai favorabile aplicandu-se si faptelor savarsite anterior intrarii in vigoare a L 144/2012.

In cauza de fata, tribunalul constata ca procesul verbal de contraventie desi a fost intocmit in termen 6 luni de la momentul savarsirii faptei (termenul comun de prescriptie a raspunderii contraventionale), nu a fost incheiat in termenul de prescriptie nou introdus prin legea nr. 144/2012, acela de 30 de zile de la momentul savarsirii faptei, astfel incat la data incheierii sale contravenientul nu mai raspundea contraventional, fiind implinit termenul de prescriptie a raspunderii contraventionale.

Se constata si ca procesul-verbal de contraventie nu cuprinde semnatura agentului constatator.

Potrivit dispozitiilor art. 17 din OG nr. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata și din oficiu.

Avand in vedere regimul juridic al nulitatii absolute reglementat de art. 178 alin. 1 c. pr. civ., conform caruia nulitatea absoluta poate fi invocata de orice parte din proces, de judecator sau, dupa caz, de procuror, in orice stare a judecatii cauzei, precum si faptul ca procesul-verbal de contraventie este un act administrativ constatator, tribunalul constata ca procesul-verbal de contraventie contestat in prezenta cauza nu poarta semnatura olografa a agentului constatator, astfel ca este lovit de nulitate.

Potrivit art. 4 pct. 1 din Legea nr. 455/2001, date in forma electronica sunt reprezentari ale informatiei __________________________ adecvata crearii, prelucrarii, trimiterii, primirii sau stocarii acesteia prin mijloace electronice.

Conform art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001, inscris in forma electronica reprezinta o colectie de date in forma electronica intre care exista relatii logice si functionale si care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificatie inteligibila, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar.

Un act juridic, inteles atat ca negotium, cat si ca instrumentum, poate sa intre in sfera de aplicare a Legii nr. 455/2001 doar atunci cand manifestarea de vointa a celui de la care actul emana imbraca forma electronica si, de asemenea, ajunge la destinatarul transmiterii in aceeasi forma, prin intermediul unor mijloace de transmitere a datelor in format electronic.

In situatia in care manifestarea de vointa a emitentului actului ajunge la destinatarul sau pe suport hartie, inscrisul astfel transmis nu mai este in forma electronica.

In temeiul art. 5 din Legea nr. 455/2001, inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv si generata cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice, este asimilat, in ceea ce priveste conditiile si efectele sale, cu inscrisul sub semnatura privata.

Asadar, legiuitorul a prevazut expres ca actul in format electronic ce poarta o semnatura electronica extinsa este asimilat unui act sub semnatura privata, insa acesta este destinat exclusiv folosirii in sistemul electronic.

Art. 6 din Legea nr. 455/2001 prevede ca: „inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica, recunoscut de catre cel caruia i se opune, are acelasi efect ca actul autentic intre cei care l-au subscris si intre cei care le reprezinta drepturile.”

Ca atare, legiuitorul instituie conditia recunoasterii actului in forma electronica de cel caruia i se opune pentru ca acesta sa aiba acelasi efect juridic ca actul autentic.

In baza dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 455/2001, in cazurile in care, potrivit legii, forma scrisa este ceruta ca o conditie de proba sau de validitate a unui act juridic, un inscris in forma electronica indeplineste aceasta cerinta daca i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat si generata prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii.

Semnatura electronica este definita de art. 4 pct. 3 din Legea nr. 455/2001 ca reprezentand „date in forma electronica, care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare”.

Semnatura electronica extinsa este definita de art. 4 pct. 4 din Legea nr. 455/2001 ca reprezentand „acea semnatura electronica care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a) este legata in mod unic de semnatar;

b) asigura identificarea semnatarului;

c) este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;

d) este legata de datele in forma electronica, la care se raporteaza in asa fel incat orice modificare ulterioara a acestora este identificabila.”

Din analiza dispozitiilor legale citate se desprinde concluzia ca semnatura electronica nu se poate atasa decat unui inscris in forma electronica. Ca atare, ea nu poate fi aplicata pe un inscris aflat pe suport hartie.

Se mai retine ca, prin decizia nr.6, pronuntata în dosarul nr. 14/2014, ICCJ a admis recursul in interesul legii formulat de Avocatul Poporului și a stabilit că: în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, raportate la dispozițiile art.4 pct.1-4 și art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art.8 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art.9 alin.(1) lit.a), alin.(2) și alin.(3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.

In raport de aceste considerente, in baza art. 480 cod de procedura civila, tribunalul va respinge apelul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelanta intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, cu sediul în București, _____________________.401A, sector 6, CUI: xxxxxxxx, înregistrată în Registrul Comerțului sub numărul J40/552/15.01.2004, împotriva sentinței civile nr. 3153 din data de 09.03.2015, pronunțată de Judecătoria Ploiești, ca nefondat, în contradictoriu cu intimatul petent P____ L______, cu domiciliul în ______________________________, CNP: xxxxxxxxxxxxx.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 08 Septembrie 2015.

Președinte, M_____ G______		Judecător, A______ M________ B______
	Grefier, M______ S_____

RED. GM / 2EX/ 21.09.2015

d.f. XXXXXXXXXXXXXX – Judecătoria Ploiești

j.f. S____ R_____ O___

Operator date cu caracter personal nr. 5595