cod operator 4204

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MARAMUREȘ

SECȚIA A II-A CIVILĂ DE C_________

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR.1148/A

Ședința publică din 18 Septembrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: V______ I_____

Judecător S_____ O_____

Grefier C_______ M____ C____

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelantul-petent S_____ T_____ împotriva sentinței civile nr. 242 din 18.02.2015 pronunțată de Judecătoria V____ de Sus în contradictoriu cu intimatul I____________ J_______ IN CONSTRUCTII MARAMUREȘ- PRIN I____________ REGIONAL ÎN CONSTRUCȚII NORD VEST și intimatul intervenient în nume propriu P_______ C______ M_____-Ș_____ T_____, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc în data de 18.09.2015, când s-a dispus amânarea cauzei în pronunțare la data de azi, după deliberare pronunțându-se hotărârea de mai jos.

TRIBUANLUL

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.242 din 18.02.2015, Judecătoria V____ de Sus a respins în principiu și în fond cererea de intervenție accesorie formulată de P_______ C______ M_____- Ș_____ T_____, cu sediul în loc.M_____, nr.1300,jud.Maramureș, respingând plângerea contravențională formulată de către petentul Ș_____ T_____, domiciliat în loc.M_____, nr.323/A,jud.Maramureș, având c.n.p. xxxxxxxxxxxxx în contradictoriu cu I____________ Regional în Construcții Nord-Vest- I____________ Județean în Construcții Maramureș, cu sediul în Cluj-N_____, _______________________,jud.Cluj și a menținut Procesul-verbal _______ nr.xxxxxxx încheiat de intimat la data de 28.08.2014.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției, atacat prin plângere, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 5000 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art.26 alin.1 lit.i din Legea 50/1991 , pentru aceea că a eliberat autorizația de construire nr.37 din 20.09.2013 în lipsa documentelor de urbanism aprobate , încălcându-se prev. art.2 alin.2 din același act normativ.

Potrivit art.art.34 din O.G.nr.2/2001 instanța investită cu soluționarea plângerii verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.

Cu privire la legalitatea procesului-verbal, instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din OG 2/2001 acesta cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, respectiv: numele, prenumele, calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, data comiterii acesteia, semnătura agentului constatator.

Din fișa postului reiese că martorul semnatar Rotter Norbert este angajat al petentei desfășurând activități de secretariat , fără a avea și calitatea de agent constatator , astfel că nu au fost nerespectate prev. art.19 din OG 2/2001. Apoi, nerespectarea acestor obligații nu se regăsește printre cazurile expres și limitativ arătate în articolul anterior menționat și care ar duce la nulitatea procesului verbal fără dovedirea unei vătămari , în toate celelalte cazuri putând fi vorba de o nulitate relativă condiționată de dovedirea unei vătămări a petentului și care nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea actului sancționator.

În acest sens este și Decizia nr. 22 din 19 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 833 din XXXXXXXXXX, Înalta Curte de Casație și Justiție .

Petentul nu a dovedit o astfel de vătămare, mai mult, eventualele vătămări ce i s-ar fi putut crea acestuia , pot fi înlăturate prin formularea plângerii contravenționale.

S-a apreciat că petentul are calitatea de subiect activ în ce privește săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa , deoarece în conformitate cu art. 26 pct. 5 din Legea 50/1991 rep. ,sancțiunea se aplică funcționarilor publici responsabili de verificarea documentațiilor care stau la baza emiterii certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire sau desființare , precum și semnatarilor, potrivit atribuțiilor stabilite conform legii. Ori , primarul în conformitate cu art. 4 din Legea 50/1991 rep. și Legea 215/2001 , semnează autorizațiile de construire sau desființare.

Răspunderea contravențională este una personală , aparținând persoanei fizice care îndeplinește funcția de primar.

Pentru aceste considerente instanța a respins cererea de intervenție accesorie formulată de P_______ comunei M_____ , așa cum s-a arătat răspunderea fiind una personală, interesul terțului intervenient nefiind justificat.

S-a constatat așadar că procesul-verbal contestat a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale , neexistând cauze de nulitate sau care ar putea duce la anularea lui.

Referitor la temeinicia procesului-verbal instanța a reținut aceeași situație de fapt ca cea reliefată de agentul constatator în procesul-verbal contestat.

Potrivit articolului 2 alin.2 din Legea 50/1991, autorizația de construire se emite în baza documentației pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții, elaborată în condițiile prezentei legi, în temeiul și cu respectarea prevederilor documentațiilor de urbanism, avizate si aprobate potrivit legii ,pentru ca art.26 alin.1 lit.i din același act normativ să incrimineze emiterea unei astfel de autorizații fără respectarea dispozițiilor legale.

Din probatoriul administrat , care se coroborează și cu recunoașterea petentului, s-a reținut că a fost emisă autorizația de construire nr.37/20.09.2013 pe numele beneficiarei I_____ L____(f.8).

Așa cum arată petentul ultimul PUG al comunei M_____ a fost realizat în anul 1990.

Potrivit art.46 alin. 1 din Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanism ,planul urbanistic general are atât caracter director și strategic, cât și caracter de reglementare și reprezintă principalul instrument de planificare operațională, constituind baza legală pentru realizarea programelor și acțiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate administrativ-teritorială trebuie să își actualizeze la maximum 10 ani Planul urbanistic general în funcție de evoluția previzibilă a factorilor sociali, geografici, economici, culturali și a necesităților locale.

S-a reținut că la data emiterii autorizație de construire sus menționată _______________________ un PUG în vigoare , actualizat în conformitate cu dispozițiile legale .

Nici până la această dată nu s-a făcut dovada că există un astfel de plan urbanistic.

Instanța a constatat așadar, că fapta contravențională există, este săvârșită de petent cu vinovăție, întrunind elementele constitutive ale contravenției pentru care acesta a fost sancționat.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunilor aplicate petentului, instanța a avut în vedere art.5 alin.5 și criteriile prevăzute de art.21 alin.3 din O.G.nr.2/2001 care prevăd că sancțiunea se va aplica în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, de modul si mijloacele de săvârșire a acesteia , de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum total de 5000 de lei , minimul prev. de art. 26 alin.2 din din Legea 50/1991 rep.

Sancțiunea aplicată este corect individualizată în condițiile în care petentul a emis o autorizație de construire fără respectarea tuturor dispozițiilor legale în materie, creând un pericol social concret ridicat în materia disciplinei în construcții, astfel că o reindividualizare a sancțiunii este nejustificată.

Apoi, nici până la data pronunțării prezentei hotărâri petentul nu a făcut dovada că s-au îndeplinite obligațiile impuse de dispozițiile legale privind elaborarea și aprobarea de către Consiliu local a unui PUG.

Sancțiunile sunt justificate și prin prisma scopului lor punitiv, păstrând un just echilibru între gravitatea faptelor și starea de pericol creată și fiind necesară pentru a i se atrage atenția petentului asupra pericolului faptelor sale și a-l determina ca pe viitor să adopte un comportament care să se conformeze obligațiilor impuse în vederea autorizării și executării lucrărilor de construcții.

Mai mult, potrivit dispozițiilor art. 26 pct. 6 din Legea nr. 50/1991: „În condițiile prezentei legi nu se aplică sancțiunea avertisment”, iar dispozițiile art.74 al. 4 din Ordinul 839/2009 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare ale Legii nr. 50/1991 prevăd următoarele: „în domeniul disciplinei autorizării executării lucrărilor de construcții și al execuțiilor acestuia în baza autorizațiilor emise, la aplicarea sancțiunilor contravenționale: nu se aplică sancțiunea avertisment”.

În acest sens este și Decizia civilă nr.250/A/09.05.2015 pronunțată în dos. nr.XXXXXXXXXXXX.

Pentru aceste considerente, instanța, în temeiul art.34 din O.G.2/2001, a respins plângerea contravențională, ca nefondată, și a menținut procesul-verbal contestat , ca fiind legal și temeinic.

Împotriva sentinței a declarat apel petentul Ș_____ T_____ solicitând anularea acesteia în principal și rejudecând pe fond, instanța de apel să admită plângerea astfel cum a fost formulată iar în subsidiar, schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul admiterii plângerii și anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției pentru netemeinicie și nelegalitate.

Apelantul a arătat că hotărârea apelată este nelegală și netemeinică, în principal fiind anulabilă pentru faptul că instanța de fond nu a comunicat petentului fișa postului martorului semnatar al procesului verbal ignorând prevederile art.14 al.6 Cod procedură civilă în condițiile în care prin plângere s-a invocat nulitatea procesului verbal pentru nerespectarea art.19 al.2 din OG 2/2001.

În subsidiar, apelantul a susținut că se impune schimbarea hotărârii motivat de împrejurarea că instanța de fond a interpretat eronat prevederile legale în vigoare, autorizația de construire fiind emisă în baza PUG-ului din anul 1990, prin urmare s-a reținut greșit că nu există PUG și ca atare nu există contravenția prevăzută de art.26 al.1 lit.i din Legea 50/1991.

Apelantul a învederat tribunalului că neactualizarea PUG-ului excede conținutului contravenției reținute în procesul verbal atacat.

Conform art.1 teza a II-a din OG 2/2001 constituie contravenție fapta prevăzută de lege ori adăugarea în ipoteza normei prev. la art.26 al.1 lit.i din Legea 50/1991 și a situației PUG-lui neactualizat așa cum a făcut agentul constatator, instanța de fond achiesând la aceasta înseamnă a adăuga la lege ceea ce este nelegal întrucât doar Parlamentul și în situații excepționale Guvernul le poate legifera.

Apelantul a reiterat aceleași apărări pe care le-a susținut la fond privitoare la nulitatea actului constatator precizând că Decizia nr.22/2007 a ÎCCJ se referă la prevederile art.16 al.7 din OG 2/2001, neavând relevanță în speța de față.

În altă ordine de idei,era obligatoriu și esențial pentru soluționarea acestui motiv de anulare a procesului verbal ca instanța să solicite fișa postului domnului Rotter Norbert din perioada când a semnat procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției respectiv din 28 august 2013 pentru a verifica dacă la acea dată avea sau nu atribuții de control. Este surprinzător faptul ca în întâmpinare intimata a susținut că domnul Rotter Norbert este expert în cadrul ISC iar la termenul din data de 12.02.2015 (conform considerentelor hotărârii întrucât aceasta nu i-a fost comunicată) a fost depusă o fișă a postului cu atribuții de secretariat.

În drept, a invocat prevederile art.34 al.2 din OG 2/2001, art.14 al.6, art.480 al.6 Cod procedură civilă.

Exprimându-și poziția procesuală cu privire la apel, intimata I____________ de Stat în Construcții a solicitat respingerea acestuia și menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică.

Intimata a arătat că în cauză nu sunt îndeplinite cerințele art.480 al.6 Cod procedură civilă pentru anularea hotărârii în sensul solicitat de apelant, probele fiind discutate anterior dezbaterii însă apelantul nu s-a prezentat în instanță.

Intimata a susținut că martorul semnatar al procesului verbal nu a avut și nu are calitatea de agent constatator, din fișa postului rezultă că acesta nu are atribuții de control.

Încercarea apelantului de a convinge instanța că fapta nu poate fi încadrată în prevederile art.26 al.1 lit.i din Legea 50/1991 nu este susținută de nici o probă.

Mai mult, apelantul a depus la instanța de fond o Hotărâre a Consiliului Local M_____ nr.71/18.11.2013, deci ulterior emiterii autorizației de construire, prin care se aprobă elaborarea PUG al comunei M_____.

Prin răspunsul la întâmpinare, apelantul a menționat că intimata dă dovadă de ignoranță în ceea ce privește protejarea drepturilor procesuale a părților în lumina NCPC dar și în ceea ce privește jurispridența constantă a CEDO cu privire la încălcarea dreptului la un proces echitabil (art.6 din Convenție).

A mai arătat că în cauză a fost încălcat principiul contradictorialității, vătămarea apelantului fiind evidentă raportat la jurisprudența CEDO.

Analizând apelul care a fost timbrat corespunzător și declarat în termenul prevăzut de art.468 Cod procedură civilă, raportat la susținerile apelantului, tribunalul reține următoarele:

Procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ce formează obiectul plângerii deduse judecății în dosarul pendinte a fost încheiat în lipsa petentului fiind semnat de martorul Rotter Norbert.

Potrivit art.19 al.1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, în cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor.

Din economia textului de lege enunțat anterior, reiese că rolul martorului semnatar este acela de a confirma împrejurările pentru care actul constatator n-a fost semnat de contravenient.

Este real că în conformitate cu art.19 al.2 din aceeași ordonanță, nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator însă în cauză s-a dovedit că martorul semnatar nu a avut și nu are calitatea de agent constatator, motiv pentru care a fost înlăturată întemeiat apărarea petentului sub acest aspect.

Se impune precizarea că obiectul plângerii îl constituie anularea procesului verbal de contravenție iar instanța de fond a analizat legalitatea acestuia ținând seama de prevederile art.34 din OG 2/2001, ca atare nu poate fi primită susținerea apelantului conform căreia i s-ar fi încălcat dreptul la un proces echitabil raportat la faptul că nu i-a fost comunicată copia fișei postului martorului semnatar al procesului verbal.

Contrar celor susținute de apelant, hotărârea pronunțată nu se fundamentează doar pe acest înscris care nu este esențial în cauză, prima instanță reținând că motivele de nulitate absolută sunt cele expres prevăzute de art.17 din OG nr.2/2001, iar în litigiul pendinte nu sunt prezente astfel de motive.

Referitor la temeinicia actului constatator și sancționator, instanța de fond a statuat corect că fapta contravențională descrisă de agentul constatator este confirmată de probele de la dosar, fapta fiind recunoscută de petent.

Încercarea apelantului de a induce o altă stare de fapt, nu poate fi primită de tribunal, având în vedere că agentul de control a reținut că autorizația de construire nr.37 din 20.09.2013 a fost emisă în lipsa documentațiilor de urbanism aprobate (planul urbanistic general este neactualizat și în lipsa planului urbanistic zonal) iar conform dispozițiilor art.26 al.1 lit.i din Legea 50/1991, constituie contravenție emiterea de autorizații de construire/desființare în lipsa sau cu nerespectarea prevederilor documentațiilor de urbanism, aprobate potrivit legii.

Față de cele arătate și ținând seama că petentul apelant a confirmat faptul că în localitatea M_____ PUG-ul este din anul 1990, fără a fi actualizat, alegațiile acestuia sunt simple afirmații care au fost înlăturate justificat de instanța de fond și care nu pot fi luate în considerare de instanța de apel.

Referitor la individualizarea sancțiunii, prima instanță a apreciat corect că aceasta respectă criteriile prevăzute de art.21 al.3 raportat la art.5 al.5 din OG 2/2001, aceasta fiind proporțională cu fapta săvârșită.

Din perspectiva considerentelor expuse, tribunalul constată că aspectele invocate în motivele de apel nu sunt de natură să determine anularea sau schimbarea hotărârii în sensul solicitat de petentul-apelant, situație în care apelul este nefondat și va fi respins în baza art.480 al.1 Cod procedură civilă, urmând ca hotărârea atacată să fie păstrată ca temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de petentul Ș_____ T_____ domiciliat în M_____ nr.323/A contra sentinței civile nr.242/18.02.2015 a Judecătoriei V____ de Sus, județul Maramureș.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința publică de azi, 25 septembrie 2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTORGREFIER

I_____ V______ O_____ S_____ C____ C_______ M____

Red.I.V.-12.10.2015

Tehnored.C.C.-16.10.2015/4 ex.

Judecător la fond:V_____ F_____ F_____