Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL G_____

SECTIE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ Nr. 429

Ședința publică de la 15 Septembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE- M_______ G____

Judecător -M________ M_____

Grefier- D______ R____

Pentru astăzi fiind amânată judecarea apelului declarat de apelantul-petent J______ H_____ împotriva sentinței civile nr. xxxxx/28.11.2014 pronunțată de Judecătoria G_____, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G_____, având ca obiect „anulare proces verbal de contravenție CP NR. xxxxxxx”.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 07.09.2015 când instanța a avut nevoie de timp pentru deliberare și a amânat pronunțarea cauzei la data de 15.09.2015.

INSTANȚA

Asupra apelului de față.

Prin sent. civ. xxxxx/28.11.2014 (ds XXXXXXXXXXXXX ) a Judecătoriei G_____ s-a dispus:

„Respinge plângerea contravențională formulata de petent J______ H_____, domiciliat in Braila, Calea Calarasilor nr.77, _____________, CNP-xxxxxxxxxxxxx, împotriva procesului verbal de contraventie ________ nr. xxxxxxx/04.05.2014 emis de intimatul I__ G_____, cu sediul in G_____, ____________________, ca neîntemeiată.”

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 04.05.2014 de I__ G_____ – Biroul Rutier (fila 8), petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 765 lei și reținerea permisului de conducere, motivat de faptul că în data de 04.05.2014 a condus autoturismul Audi XXXXXXXXX pe ____________________ G_____ în timp ce se afla sub influența băuturilor alcoolice, fiind testat cu aparatul etilotest Drager ARRK 0309, poziția 1500, iar rezultatul fiind 0,26 mg/l alcool pur în aerul expirat.

1. Față de apărarea petentului potrivit căreia nu este menționat în cuprinsul procesului-verbal locul săvârșirii contravenției, instanța a respins această apărare motivat de faptul că pe lângă loc. G_____, în procesul-verbal de contravenție a fost indicată și ________________ condus petentul, respectiv _________________________>

Această indicare a străzii pe care a fost surprins petentul este suficientă pentru descrierea locului săvârșirii contravenției, cu atât mai mult cu cât față de obiectul contravenției nu se impune o descriere mai exactă a locului săvârșirii contravenției.

2. Față de nesemnarea procesului-verbal de către un martor asistent, instanța a respins și această apărare, motivat de faptul că potrivit art. 19 din OG 2/2001, semnătura martorului este necesară în situația în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, or, în cauză, petentul a semnat procesul-verbal de contravenție.

Nu există nici o dispoziție legală care să prevadă că procesul-verbal de contravenție se semnează de un martor asistent în situația în care petentul este o persoană de altă cetățenie decât cea română.

Dacă petentul nu ar fi înțeles cele menționate în cuprinsul procesului-verbal de contravenție, ar fi putut solicita ajutorul unui interpret, ceea ce petentul nu a făcut.

3. Pe fondul cauzei, instanța a constatat că plângerea este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 102 alin. 3 lit. a din OUG 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile conducerea sub influența băuturilor alcoolice, dacă fapta nu constituie, potrivit legii, infracțiune.

În privința prezumției de nevinovăție în procedura contravențională, CEDO a elaborat o bogată jurisprudență, stabilind că această prezumție impune ca instanțele să nu pornească de la premiza că cel trimis în judecată a comis actul incriminat, ca sarcina probei să revină acuzării, îndoiala fiind în beneficiul acuzatului (in dubio pro reo).
Curtea a stabilit că această prezumție nu este absolută, în fiecare sistem de drept fiind operante prezumții de drept sau de fapt, iar Convenția nu le interzice în principiu, atât timp cât statele respectă anumite limite și nu încalcă drepturile apărării.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului menționează în mod expres că prezumția de nevinovăție nu este una absolută, ca, de altfel, nici obligația organului constatator de a suporta întreaga sarcină a probei. Procesul-verbal de contravenție nu este doar un „act de acuzare”, asemănător rechizitoriului, ci și un mijloc de probă, forța probantă a proceselor-verbale fiind lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, instanțele având însă obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul.

OG 2/2001 nu conține dispoziții exprese referitoare la forța probantă a procesului-verbal de constatarea a contravenției, însă fiind vorba despre un act administrativ, se aplică principiile generale din dreptul administrativ privind prezumția de legalitate. Întrucât art. 47 din OG 2/2001 dispune că procedura de judecată prevăzută de acest act normativ se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă, se vor aplica regulile din procesul civil privind admisibilitatea, administrarea și aprecierea probelor și având în vedere caracterul mixt al probelor, care aparțin atât procedurii civile, cât și dreptului civil , sunt aplicabile reglementările dreptului substanțial în această materie, anume art. 1169-1206C.civ.

Din această perspectivă, în materie contravențională, i-ar reveni petentului obligația de a propune probe și aduce probe care să dovedească contrariul celor reținute în procesul verbal de constatare a contravenției.

Astfel, prezumția de legalitate de care se bucură în sistemul nostru de drept procesul verbal de constatare a contravențiilor nu este contrară dispozițiilor art.6 par.2 și trebuie să se facă de către instanțe o analiză de la caz la caz, dacă această prezumție aduce sau nu atingere principiului proporționalității între scopul urmărit și mijloacele utilizate, mai ales in ceea ce privește dreptul la apărare al petentului.

Nu se poate nega forța probatorie a procesului verbal de constatare a unei contravenții, acesta fiind totuși un act întocmit de către un agent al statului, însă toate acestea până la limita de a-l pune pe contravenient în imposibilitate de a se apăra. În măsura în care procesul verbal de constatare a contravenției nu este susținut de dovezile în baza cărora s-a întocmit, iar contravenientul nu are altă probă de nevinovăție, nu se mai poate susține temeinicia procesului verbal fără a se încălca prezumția de nevinovăție instituită de art. 6, practica instanțelor interne prin care petentului i se solicită să dovedească faptul că nu a săvârșit contravenția fiind una contrară prevederilor Convenției.

În cauză, instanța a constatat că petentul nu s-a aflat în imposibilitate de a se apăra, nefiind surprins de sancțiunea primită. Petentul a semnat procesul-verbal de contravenție fără a avea obiecțiuni.

Totodată, petentul a formulat plângere contravențională în cadrul căreia a avut posibilitatea de a propune administrarea de probe în vederea dovedirii unei situații de fapt contrare celei reținute în procesul-verbal de contravenție.

Instanța nu a primit apărările petentului referitoare la consemnările de la rubrica „Alte mențiuni” din procesul-verbal întrucât acesta a semnat procesul-verbal de contravenție fără a avea obiecțiuni față mențiunile din procesul-verbal.

Pe de altă parte, instanța a constatat că intimatul a depus rezultatul testului alcooltest (fila 18) care confirmă situația de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție.

Chiar dacă în acest înscris nu se menționează numele petentului, există alte elemente care fac legătura cu petentul. Astfel, ______________, respectiv ARRK-0309, precum și numărul testului 1500, au fost menționate în cuprinsul procesului-verbal de contravenție.

În aceste condiții, instanța a constatat că petentul a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa.

Pentru toate aceste motive, instanța a respins plângerea ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel J______ H_____ – cetățean sirian, posesor al cărții de rezidență permanentă în România _________ nr. 2262 emisă de O.R.I. B_____ la data de 26.06.2009, valabilă până la data de 25.06.2019. A invocat disp. OG 2/2001. A solicitat:

- Admiterea apelului

- În rejudecare, admiterea plângerii și anularea procesului verbal cu consecința anulării amenzii și a măsurii complementare de suspendare a dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 90 zile

- Fără cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii de apel apelantul a arătat că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală deoarece:

1. În concluziile scrise depuse la dosarul de fond a învederat instanței că intimatul nu a depus întâmpinare și ca atare, în baza art. 208 al. 2 NCPC acesta a fost decăzut din dreptul de a propune probe și a invoca excepții. Înscrisurile trimise la dosar de intimat, la solicitarea petentului, au fost depuse după împlinirea termenului de depunere al întâmpinării astfel încât instanța ar fi trebuit să nu le ia în considerare la pronunțarea sentinței. Apreciază că nefiind depusă întâmpinare, a fost răsturnată prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal.

2. Prima instanță a rezolvat greșit excepțiile invocate, respectiv nulitatea procesului verbal pentru lipsa consemnării locului săvârșirii contravenției, fiind consemnat doar mun. G_____ – art. 17 din OG 2/2001 și nulitatea procesului verbal pentru lipsa confirmării mențiunilor din procesul verbal de către un martor în condițiile în care petentul nu este cetățean român, nu scrie românește și citește cu greutate românește iar agentul constatator nu i-a asigurat un translator – art. 17, 18 și 19 din OG 2/2001.

La termenul din 7.09.2015 petentul prin avocat M____ O_____ a declarat că înțelege să nu mai critice soluția primei instanțe cu privire la soluționarea primei excepții, ci numai soluția cu privire la cea de-a doua excepție.

3. Pe fond, datele testului de la poziția xxxxx sunt fără numele petentului iar instanța de fond nu a luat în considerare lipsa acestei dovezi. Raportul agentului constatator (f. 17 fond) a fost încheiat pe data de 26.06.2014, respectiv după 52 zile de la încheierea procesului verbal și ulterior contestării în instanță a procesului verbal.

Cererea de apel a fost legal timbrată cu 20 lei taxă de timbru conform art. 19 din OUG 80/2013 (f. 26).

Apelantul a depus copie de pe cartea de rezidență permanentă în România _________ nr. 2262 emisă de O.R.I. B_____ la data de 26.06.2009, valabilă până la data de 25.06.2019 (f. 27).

Intimatul I__ G_____ nu a formulat întâmpinare și nu a fost reprezentat în instanță.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, instanța de control judiciar a constatat că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:

Respectând disp. art. 34 al. 1 din OG 2/2001 și implicit principiul preeminenței dreptului, instanța de fond a examinat mai întâi legalitatea procesului verbal și ulterior temeinicia sa, constatând că procesul verbal a fost legal și temeinic întocmit.

Această soluție este corectă.

Prima critică, referitoare la obligația primei instanțe de a nu lua în considerare înscrisurile depuse la dosar de I__ G_____, este nefondată.

Este adevărat că I__ G_____ nu a formulat întâmpinare în cadrul etapei scrise în fața primei instanțe. Totuși instanța nu i-a încuviințat probe și nici excepții intimatului . Înscrisurile depuse de intimat la dosar – rezultatul etilotestului și raportul agentului constatator (f. 17 – 19 fond) – au fost depuse la cererea petentului (f. 26 fond). Din acest considerent solicitarea petentului este contradictorie. Pe de o parte solicită să fie depuse actele ce au stat la baza întocmirii procesului verbal iar pe de altă parte solicită ca instanța să nu le ia în considerare deoarece au fost depuse după expirarea termenului de depunere al întâmpinării.

Tribunalul apreciază că în baza art. 22 din NCPC care prevede că judecătorul trebuie să stăruie în aflarea adevărului, prima instanță în mod corect și-a întemeiat soluția pe actele depuse de intimat. De altfel, art. 254 al. 2 din NCPC reglementează posibilitatea încuviințării de probe și în cursul procesului în situația în care acestea nu au fost solicitate prin întâmpinare. Singura condiție în acest sens este ca legea să nu dispună altfel. În speță, nicio prevedere legală nu oprește instanța să solicite documentația ce a stat la baza întocmirii procesului verbal.

A doua critică, referitoare la nulitatea procesului verbal pentru lipsa confirmării mențiunilor din procesul verbal de către un martor în condițiile în care petentul nu este cetățean român, nu scrie românește și citește cu greutate românește iar agentul constatator nu i-a asigurat un translator, este nefondată.

Apelantul își întemeiază această critică pe prev. art. 17, 18 și 19 din OG 2/2001 care prevăd următoarele:

Art. 17:

Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.

Art. 18:

Contravenientul este obligat să prezinte agentului constatator, la cerere, actul de identitate ori documentele în baza cărora se fac mențiunile prevăzute la art. 16 alin. (3). În caz de refuz, pentru legitimarea contravenientului agentul constatator poate apela la ofițeri și subofițeri de poliție, jandarmi sau gardieni publici.

Art. 19:

(1) Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia.

(2) Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.

(3) În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.

În speță, procesul verbal a fost semnat de către petent. În această situație nu mai este incident art. 19 din OG 2/2001. De asemenea se observă că art. 19 din OG 2/2001 nu instituie pentru agentul constatator obligația asigurării unui translator pentru contravenienții cetățeni străini. Apreciem că nici nu se impunea un translator în speță, în condițiile în care petentul este rezident în România din anul 2009 și știe să citească românește conform propriei recunoașteri din cererea de apel. Dacă știe să citească românește înseamnă și că știe să vorbească românește.

A treia critică, referitoare la netemeinicia procesului verbal pentru lipsa numelui petentului pe bonul emis de aparatul etilotest, este nefondată.

În acord cu prima instanță considerăm că deși în acest înscris nu se menționează numele petentului, există alte elemente care fac legătura cu petentul. Astfel, ______________, respectiv ARRK-0309, precum și numărul testului 1500, au fost menționate în cuprinsul procesului-verbal de contravenție. În plus, la rubrica „Alte mențiuni” s-a consemnat: „am consumat o bere. Nu solicit recoltarea de sânge”.

Pe baza celor ce preced, Tribunalul reține că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției reținută prin procesul verbal, urmând ca în baza art. 480 din NCPC să respingă apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge apelul declarat de apelantul-petent J______ H_____, domiciliat în B_____, _________________________.77, ______________.91, împotriva sentinței civile nr. xxxxx/28.11.2014 pronunțată de Judecătoria G_____, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G_____, cu sediul în G_____, ___________________, având ca obiect „anulare proces verbal de contravenție CP NR. xxxxxxx”, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 15.09.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

M_______ G____ M________ M_____ D______ R____

Red.MG

Tehnored.DR/4exp/28.09.2015

Fond- R_____ D___