R O M Â N I A

TRIBUNALUL B_____

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR.1058/A DOSAR NR.XXXXXXXXXXXXXX

Ședința publică din data de 11.09.2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: B_______ D______ - judecător

JUDECĂTOR: V________ A_____ T______

GREFIER: N____ M______

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanta-intimată C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA împotriva Sentinței civile nr.1701/18.02.2015 pronunțată de Judecătoria B_____ în contradictoriu cu intimata-petentă G______ C___________ SRL, având ca obiect anulare proces-verbal de contravenție.

Se constată că dezbaterile au avut loc la data de 4.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acel termen, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea data de 11.09.2015, hotărând următoarele:

TRIBUNALUL,

Constată că prin sentința civilă nr. 1701/18.02.2015 a Judecătoriei B_____ s-a admis plângerea contravențională formulată de către petentul G______ C___________ SRL, cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat P___ N__ R____ S________ în _____________________. 7, jud. B_____, în contradictoriu cu intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, cu sediul în Mun. București, _____________________. 401A.A fost anulat procesul-verbal _________ nr. xxxxxxx din data de 04.08.2014, întocmit de către intimată. S-a dispus exonerarea petentul de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 250 de lei. A fost obligata intimata la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa de timbru, în cuantum de 20 lei, în favoarea petentului.

Pentru a dispune în acest mod instanța de fond a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal _________ nr. xxxxxxx/04.08.2014 petentul G______ C___________ SRL a fost sancționat contravențional cu suma de 250 de lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. (1) din O.G. 15/2002, cu modificările ulterioare și completările ulterioare.

În fapt, s-a reținut că, la data de 13.02.2014, ora 06:13, pe DN 1 km 149 + 500 m, Timișul de Sus, județ B_____, vehiculul categoria A, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, aparținând petentului G______ C___________ SRL, a circulat fără a deține rovinietă valabilă. Totodată, întocmirea procesului verbal de constatare a contravenției s-a făcut în baza probei cu planșa fotografică.

Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța a reținut că acesta nu a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente.

Instanța a reținut că, deși procesul-verbal de constatare a contravenției cuprinde data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitații faptei; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, termenul de exercitare a caii de atac și organul la care se depune plângerea, acesta nu a fost întocmit în termenul legal de 30 de zile de la data constatării faptei.

Instanța a apreciat că nerespectarea termenului stabilit de lege pentru aplicarea sancțiunii contravenționale reprezintă un motiv de nulitate de ordine publică. La momentul încheierii procesului verbal de sancționare a contravenției este necesar ca acesta să îndeplinească toate condițiile fond și de formă, inclusiv să nu fii trecut termenul pentru aplicarea sancțiunii incidente.

Totodată, instanța a reținut că normele ce reglementează prescripția aplicării sancțiunii contravenționale sunt de interes general în sensul că vizează activitatea agentului constatator ca reprezentant al statului, fiind, totodată, edictate în favoarea contravenientului.

În acest sens, instanța a apreciat că aplicarea sancțiunii contravenționale în termenul legal este necesară pentru respectarea securității raporturilor juridice, precum și pentru respectarea celerității aplicării sancțiunilor contravenționale, astfel încât contravenientul să fie atenționat, într-un termen rezonabil stabilit de legiuitor, că a săvârșit o contravenție.

Concluzionând, instanța a reținut că agentul constatator este obligat să aplice sancțiunea contravențională în termenul stabilit de legiuitor, iar în cazul nerespectării acestui termen, instanța, din oficiu, poate invoca acest motiv de nulitate al procesului-verbal de contravenție, întrucât agentul constatator nu poate amâna sine die aplicarea sancțiunii.

În ceea ce privește termenul în care agentul constatator trebuia să aplice sancțiunea, instanța a reținut că potrivit art. 13 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei. Conform art. 14 alin. 1, executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.

Pe de altă parte, art. 9 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 144/2012, prevede că procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. 1.

Comparând prevederile normei speciale cu cele ale legii generale în materie contravențională, se constată că, dacă în ceea ce privește termenul de comunicare a procesului-verbal de sancționare, nu sunt diferențe esențiale, respectiv 30 de zile, față de 1 lună, referitor la termenul de aplicare a sancțiunii amenzii, acesta diferă semnificativ, respectiv 30 de zile, față de 6 luni.

Cum în legea specială nu sunt prevăzute expres sancțiunile care intervin în cazul nerespectării acestor termene, devin aplicabile dispozițiile normei generale, respectiv prescripția aplicării și cea a executării sancțiunii amenzii contravenționale.

Instanța a apreciat că, pe lângă interdicția încheierii altor procese verbale de sancționare în intervalul celor 30 de zile ulterioare momentului constatării contravenției și până la comunicarea actului sancționator, legea nouă a impus și un termen special de prescripție a sancționării contravenționale de 30 de zile, de la momentul constatării contravenției și până la întocmirea procesului verbal de contravenție.

În ceea ce privește momentul constatării faptei, raportat la specificul acestei contravenții, instanța a reținut că, potrivit art. 9 alin. 2 din O.G. nr. 15/ 2002, începând cu data de 1 octombrie 2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.

Totodată, potrivit art. 11 alin. 1 din Ordinul nr. 769/ 2010, constatarea contravențiilor prevăzute la art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, se efectuează cu ajutorul mijloacelor tehnice, parte a SIEGMCR, care, conform alin. 2 lit. b, pot fi dispozitive amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, respectiv sisteme de camere video, fixe sau mobile și care au rolul de a identifica, în regim static ori dinamic, numărul de înmatriculare al vehiculului, în vederea interogării bazei de date a SIEGMCR cu privire la achitarea corespunzătoare a tarifului de utilizare pentru vehiculul verificat.

A___. 3 stipulează că, în cazul utilizatorilor români, dacă se constată, prin intermediul mijloacelor tehnice prevăzute la alin. 2 lit. b, lipsa rovinietei valabile pentru vehiculul verificat, în baza datelor privind utilizatorul acestuia furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția regim permise de conducere și înmatriculare vehicule, personalul abilitat aplică sancțiunea și încheie procesul-verbal de constatare a contravenției. Conform alin. 5 procesul-verbal de constatare a contravenției prevăzut la alin. 3 se încheie ulterior, în lipsa contravenientului. Potrivit alin. 7, procesul-verbal de constatare a contravenției, încheiat conform alin. 3 sau 6, se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002.

Sintetizând aceste dispoziții legale, instanța a reținut că, în cazul comiterii contravențiilor incriminate de O.G. nr. 15/2002, atunci când sunt utilizate sisteme de camere video amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, ca în cauza de față, constatarea abaterii se face în momentul folosirii respectivului dispozitiv, care identifică numărul de înmatriculare al vehiculului, și, prin interogarea bazei de date a SIEGMCR cu privire la achitarea corespunzătoare a tarifului de utilizare pentru vehiculul verificat, se poate stabili lipsa rovinietei.

Ulterior acestui moment, în baza datelor privind utilizatorul autovehiculului, furnizate de Ministerul Administrației și Internelor, se aplică sancțiunea și încheie procesul-verbal de constatare a contravenției.

Față de specificul modalității de constatare a unor astfel de abateri, având în vedere și modificările legislative survenite, instanța apreciază că momentul constatării faptei este cel al utilizării dispozitivului omologat, când se realizează captura fotografică a autovehiculului, moment de la care agentul constatator are obligația ca, în termen de 30 de zile, să obțină datele utilizatorului acestuia furnizate de Ministerul Administrației și Internelor și să încheie actul sancționator, în cazul depășirii acestui termen survenind prescripția aplicării sancțiunii contravenționale.

Față de cele de mai sus, instanța a constatat că fapta care face obiectul procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției _______ 14 nr. xxxxxxx a fost constatată la data de 13.02.2014, iar procesul-verbal a fost întocmit la data de 04.08.2014, la mai mult de 30 de zile de data constatării faptei, iar dreptul de a aplica sancțiunea contravențională s-a prescris.

Având în vedere toate cele expuse anterior și luând în considerare că respectarea termenului de întocmire a procesului verbal constituie o condiție de valabilitate a acestuia, instanța a admis plângerea contravențională și a anulat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor _________ nr. xxxxxxx/04.08.2014, iar pe cale de consecință a exonerat petentul de plată amenzii contravenționale în cuantum de 250 de lei.

În ceea ce privește obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată, instanța, a reținut că potrivit art. 453 C.proc.civ. partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

Instanța nu a reținut apărarea intimatei în sensul că nu poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată deoarece este o instituție abilitată să întocmească procese verbale de contravenție. În acest sens, instanța a reținut că întocmirea proceselor verbal trebuie făcută în conformitate cu legea, iar în situația în care procesul verbal nu este legal, acesta va fi anulat, iar partea care pierde procesul va fi obligată la cheltuieli de judecată.

Față de aceste considerente, instanța a admis cererea petentului de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces în cuantum de 20 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimata CNADNR prin care a solicitat modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii plângerii.

În dezvoltarea motivelor de apel s-a arătat că probele au fost greșit interpretate în raport de art. 304 pct. 8 și art. 312 alin. 3 Cod procedruă civilă și art. 9 alin. 3 din OG 15/2002. Fapta a fost săvârșită la data de 13.02.2014 iar amenda a fost aplicată la data de 4.08.2014 când a fost întocmit procesul verbal de contravenție adică în termenul legal de prescripție de 6 luni de la săvârșirea faptei așa cum prevede art. 13 din OG 2/2001. Procesul verbal a fost comunicat contravenientului la data de 25.08.2014 respectând dispozitiile art. 14 din OG 2/2001. Din aplicarea prevederilor articolelor mai sus menționate, rezultă faptul că, prin apariția legii 144/2012 intenția legiuitorului a fost aceea ca, în intervalul de 30 de zile de la data constatării faptei să nu se pot încheia alte procese verbale limitând astfel caracterul continuu al contravenției la perioada de 30 de zile și în nici un caz art. 9 alin. 3 nu prevede un termen de prescriptie a răspunderii contravenționale mai scurt decât termenul general de 6 luni.

În drept s-a invocat art. 466 Cod procedură civilă.

Intimata-petentă G______ Corporation SRL a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului arătându-se că potrivit deciziei 6/2015 a ICCJ s-a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului prin care s-a arătat că procesele verbale de contravenție ce poartă semnătura electronică sunt lovite de nulitate. Potrivit art 517 alin 4 Cod procedură civilă aceasta decizie este obligatorie. In fața primei instante a fost invocată nulitatea procesului verbal de contravenție pe lipsa semnăturii agentului constatator. Deasemeni, s-a arătat ca procesul verbal a fost întocmit la data de 4.08.2014 și comunicat la data de 25.08.2014 iar nu în termen de 30 de zile de la data constatării faptei.

În probațiune nu s-au administrat probe noi.

Analizând apelul declarat prin prisma motivelor și apărărilor formulate , Tribunalul îl va admite pentru următoarele considerente:

Potrivit deciziei nr. 6/2015 a ICCJ dată în recursul în interesul legii s-a arătat că :” În interpretarea și aplicarea dispozitiilor art. 17 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 cu modificările și completările, raportate la art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea 455/2001 privind semnătura electronică republicată, procesele verbale de constatare și sanctionare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. 1 din OG 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe reteaua națională de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări si completări prin Legea 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate poitrivit art. 9 alin. 1 lit a, alin. 2 și alin. 3 din acest act normativ, transmise persoanleor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnaturii olografe a agentului constatator.”

În mod corect a arătat intimata că această decizie are caracter obligatoriu potrivit art. 517 Cod procedură civilă..

În consecință, Tribunalul va constata că procesul verbal de contravenție este lovit de nulitate absolută, sanctiune ce atrage soluția constatării nulității procesului verbal de contravenție și a respingerii apelului declarat.

În baza art. 453 Cod procedruă civilă apelanta va fi obligată să plăteasca intimatei suma de 400 lei cheltuieli de judecată reprezentand onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de apelanta CNADNR România SA prin CESTRIN împotriva sentinței civile nr.1701/18.02.2015 a Judecătoriei B_____ pe care o menține.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 11.09.2015.

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,

B_______ D______ V________ A_____ T______

GREFIER,

N____ M______

Red._____________

Dact.NM/29.09.2015

4 ex.

Judecător fond-D______ I_____ T______