Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX Apel – plângeri contravenționale
TRIBUNALUL B_______
Secția a II-a Civilă, de C_________ Administrativ și Fiscal
Ședința publică din data de 25.05.2015
Instanța compusă din:
Președinte – B______ L_____
Judecător - T________ C_______
Grefier - B____ C______
Pe rol judecarea apelului formulat de apelantul I____________ T_________ de Muncă B_______, în contradictoriu cu intimata ________________ B_______, împotriva Sentinței civile nr. xxxxx/21.10.2014 pronunțată de Judecătoria B_______.
La apelul nominal realizat în ședința publică, a răspuns avocat M____ A__ în substituirea avocatului D______ R_____, pentru intimată, lipsă fiind reprezentantul apelantului.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, după care:
Apărătorul intimatei depune la dosar împuternicire avocațială de substituire și concluzii scrise.
Instanța, văzând că nu mai sunt cereri de formulat și că nu se invocă excepții, constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul părții prezente, asupra cererii de apel.
Apărătorul intimatei solicită respingerea apelului și menținerea sentinței apelate ca legală și temeinică, conform motivelor expuse pe larg în concluziile scrise, având în vedere că programul de lucru al instructorilor auto se realizează în funcție de cursanți, iar nu în funcție de voința administratorului societății.
T R I B U N A L U L,
Asupra cererii de apel de față,
P___ plângerea înregistrată pe rolul judecătoriei B_______ sub nr. XXXXXXXXXXXXXX din data de 22.07.2013, petenta ___________________________ a contestat procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxxx încheiat la data de 08.07.2013 de reprezentanții Inspectoratului T_________ de Muncă B_______.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că motivele invocate de către organul constatator sunt nefondate întrucât, la Punctul de lucru Școala de șoferi, programul de lucru, prezența, ora de începere și terminarea programului, zilele când se lucrează și când sunt libere, nu sunt impuse de către administratorul societății sau de o altă persoană delegată în acest scop, activitatea desfășurându-se în funcție de posibilitățile clientului și de comun acord cu instructorul, activitatea instructorilor fiind dovedită prin foaia de parcurs nu pe baza condicii de prezență.
A mai arătat petenta că instructorul poate să stabilească numărul de ore cu clienții în zilele de sâmbătă și duminică, important fiind să respecte numărul lunar de ore, conform contractului individual de muncă, respectiv 176 ore.
În dovedire petenta a depus la dosar înscrisuri și a solicitat audierea martorilor D_______ D____ și B_____ T_____.
Legal citată, intimata a formulat prin care a solicitat respingerea, ca nefondată, a plângerii și menținerea procesului-verbal de contravenție, ca fiind temeinic și legal întocmit.
A arătat intimata că la controlul efectuat în data de 04.07.2013, la punctul de lucru aparținând petentei, situat în B_______, ___________________ și la sediul I.T.M. B_______, în cadrul Campaniei naționale la școlile de conducere, verificând foile de parcurs pentru autovehiculele „școala”, s-a constatat că petenta nu a respectat prevederile legale privind munca suplimentară, astfel: în luna mai 2013, salariatul B_____ T_____, instructor școlar auto, a prestat activitate în total 271 ore, lucrând în unele zile 10-17 ore/zi. Din verificarea foilor de parcurs ale autovehiculului XXXXXXXXX rezultă că, în intervalul 01-04.05.2013, a lucrat 48 ore, în perioada 06-12.05.2013, a lucrat 59 ore, în perioada 13-19.05.2013, a lucrat 73 ore, iar în perioada 20-26.xxxxxx a lucrat 80 ore, fiind astfel încălcate disp.art. 112,114 și 120 din Legea nr. 53/2003 republicată, fiind sancționată contravențional cu o amendă contravențională în sumă 1500 lei.
A relevat intimata că, totodată, s-a constatat că petenta nu acorda salariaților repaus săptămânal două zile, încălcând astfel prevederile art. 137 din Codul Muncii, fiind sancționată cu Avertisment. De asemenea, a fost sancționată cu Avertisment pentru că, în ziua de 01.05.2013 declarată sărbătoare legală în care nu se lucrează, instructorul B_____ T_____ a desfășurat activitate, fiind încălcate prev.art. 139 alin.1 din Codul Muncii.
A învederat intimata că procesul verbal contestat de petentă este în concordanță cu cele constatate, că s-a ținut cont de împrejurările în care au fost săvârșite faptele, de modul și amploarea de săvârșire a acestora, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenției precum și de gradul de pericol social, aplicându-se sancțiunea amenzii minime.
A mai arătat intimata că nu se justifică înlocuirea sancțiunii pecuniare cu cea a Avertismentului, întrucât petenta a săvârșit fapta contravențională cu vinovăție și nu a făcut dovada unei alte situații de fapt, iar înlocuirea sancțiunii ar însemna o gravă sfidare la adresa celorlalți angajatori care se străduiesc să-și desfășoare activitatea respectând legile și o primă de încurajare pentru societățile care ignoră cadrul legal în care ar trebui să-și desfășoare activitatea, ceea ce nu trebuie permis într-un stat de drept.
În dovedire, intimata a depus la dosar înscrisuri (filele 13-52 ds)
P___ Sentința civilă nr. xxxxx/21.10.2014, Judecătoria B_______ a admis în parte plângerea contravențională și a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii, cu sancțiunea „Avertisment”, menținând celelalte dispoziții ale procesului verbal. Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Petenta ___________________________ a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxxx încheiat la data de 08.07.2013, de reprezentanții Inspectoratului T_________ de Muncă B_______, prin care a fost sancționată contravențional cu o amendă în cuantum de 1500 lei, pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 112,114 și 120 din Legea nr. 53/2003 republicată, și cu sancțiunea Avertisment pentru săvârșirea contravențiilor prev. de art. 137 și art. 139 alin.1 din Codul Muncii.
Petenta a fost sancționată cu o amendă în cuantum de 1500 lei, pentru săvârșirea contravenției prev. de art. art. 112,114 și 120 din Legea nr. 53/2003 republicată, întrucât nu a respectat prevederile legale privind munca suplimentară, cu sancțiunea Avertisment pentru că nu a acordat salariaților repaus săptămânal două zile, încălcând astfe prevederile art. 137 din Codul Muncii, și cu sancțiunea Avertisment pentru că în ziua de 01.05.2013, care era declarată sărbătoare legală în care nu se lucrează, instructorul B_____ T_____ a desfășurat activitate, fiind încălcate prev.art. 139 alin.1 din Codul Muncii.
Procesul verbal a fost comunicat prin poștă petentei, cu confirmare de primire, aceasta formulând ulterior, în termenul legal de 15 zile (art. 31 din OG nr. 2/2001), prezenta plângere.
Procedând la verificarea legalității prezentului proces verbal de constatare și sancționare a contravenției, prima instanță a arătat că, pentru a fi legal întocmit, procesul verbal trebuie să cuprindă toate mențiunile obligatorii prevăzute de art.16/O.G. nr.2/2001. La întocmirea actului au fost respectate condițiile formale impuse de lege, neexistând motive care sa atragă constatarea nulității absolute.
În ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție încheiat, fiind considerat un act administrativ contravențional - este emis de un organ administrativ învestit cu putere publică, respectiv de a constata și sancționa contravenții - procesul-verbal se bucură de o prezumție de legalitate, autenticitate și veridicitate, făcând dovada până la proba contrarie.
Deși OG nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese privind forța probantă a procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției, din ansamblul dispozițiilor din acest act normativ și în special ale art. 34, reiese că din interpretarea dispozițiilor legale în materie contravențională rezultă că procesul verbal de constatare a contravenției se bucură de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie, sarcina probei contrare revenindu-i petentului.
Martorii audiați în cauză, D_______ D____ și B_____ T_____ (filele 72-73 ds), arată că lucrează la societatea petentă în calitate de instructori auto, că nu există un orar stabilit, activitatea societății fiind fluctuantă, că programul de lucru nu îl fixează administratorul societății, ci acesta se face în funcție de cursanți. Au mai relevat martorii că evidența orelor de lucru este dovedită prin foaia de parcurs, nu pe baza condicii de prezență, și că atunci când sunt solicitări din partea cursanților, în zilele libere sau sărbători legale s-au ținut cursuri, pentru că atunci cursanților le-a permis timpul
Având în vedere împrejurările săvârșirii contravenției, s-a apreciat că fapta respectivă nu prezintă un grad de pericol atât de ridicat încât să se justifice aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale. Instanța de fond a înlocuit sancțiunea pecuniară cu o sancțiune morală, cea a Avertismentului, atrăgând atenția petentei că dacă va mai săvârși o altă contravenție i se va aplica o sancțiune mai aspră. În acest sens, instanța de fond a apreciat că sancțiunile juridice nu constituie mijloace de răzbunare ale societății, ci de prevenire a săvârșirii faptelor ilicite, de educare a persoanelor vinovate.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat apel intimatul-apelant ITM B_______, solicitând modificarea hotărârii în sensul respingerii plângerii contravenționale.
A învederat apelantul, în esență, că în speță nu se justifica înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului, întrucât petenta a săvârșit fapta cu vinovăție și nu a făcut dovada unei alte situații de fapt, individualizarea sancțiunii fiind realizată în mod corect de agentul constatator. A mai arătat că măsura înlocuirii amenzii încurajează practica muncii la negru, reprezentând totodată o gravă sfidare la adresa angajatorilor care își desfășoară activitatea cu respectarea legii.
S-a subliniat că, prin același proces-verbal, petenta a fost sancționată cu alte două avertismente, tot pentru încălcarea prevederilor Codului muncii.
P___ concluziile scrise depuse la dosar, intimata a solicitat respingerea apelului și menținerea soluției primei instanțe. A învederat, în esență, că nu s-a creat vreo vătămare persoanelor în cauză și nici pericol pentru ordinea publică. De asemenea, s-a arătat că la primul control efectuat, inspectorii de muncă ar fi trebuit să dea îndrumări, lămuriri și atenționări pentru cazul neconformării pentru viitor.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor formulate, Tribunalul constată că apelul este neîntemeiat și urmează a-l respinge, pentru cele ce în continuare se vor arăta:
P___ procesul-verbal contestat în cauză, societatea intimată a fost sancționată pentru un număr de trei abateri contravenționale săvârșite în domeniul relațiilor de muncă, anume încălcarea normelor privind munca suplimentară, neacordarea repausului săptămânal de 2 zile consecutive, nerealizarea evidenței privind orele de muncă. Deși este adevărat că intimata a încălcat reguli distincte, care determină încadrări și sancțiuni diferite, nu trebuie omis faptul că faptele în concret săvârșite nu sunt absolut independente, ele aflându-se într-o relație cauzală, de determinare.
Așa fiind, nu s-ar putea susține că sancțiunea avertisment aplicată pentru două dintre fapte exclude posibilitatea aplicării unei sancțiuni similare și pentru a treia faptă. Dimpotrivă, dată fiind legătura menționată (neacordarea repausului săptămânal a determinat încălcarea regimului orelor suplimentare), este posibil și oportun a se aprecia că gradul de pericol social al unei fapte este asemănător pericolului prezentat de celelalte.
Dincolo de acestea, este de reținut că în dosar nu s-a făcut proba persistenței intimatei într-un comportament contravențional și anterior sancționat, comportament care să dovedească „rezistența” la corijare a contravenientei și, în consecință, ineficiența unei prime sancțiuni pur morale.
Se mai notează că, în pofida susținerilor apelantului, înlocuirea cu avertisment a sancțiunii pecuniare nu creează o situație de egalitate între petenta contravenientă și angajatorii care își respectă fără întârzieri obligațiile, date fiind existența și menținerea procesului-verbal de contravenție contestat în speță. Procesul-verbal în discuție o atestă pe reclamantă drept contravenientă, determinând constituirea unui cazier contravențional pentru aceasta, și, în plus, instituie în sarcina sa o sancțiune principală care, deși nu are caracter pecuniar, este destinată, în egală măsură, a retribui fapta și a preveni săvârșirea unor abateri similare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
H O T Ă R Ă Ș T E:
Respinge, ca neîntemeiat, apelul formulat de apelantul I____________ T_________ de Muncă B_______, cu sediul în B_______, Calea Națională nr. 83A, jud. B_______, în contradictoriu cu intimata ________________ B_______, cu sediul în B_______, ______________________. 2, ___________, ___________________, împotriva Sentinței civile nr. xxxxx/21.10.2014 pronunțată de Judecătoria B_______.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 25.05.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red. TC
Tehnored. TC/BC
Jud. fond. H_____ F_______
4 ex./ 03.07.2015