DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL M________

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 657

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 13 OCTOMBRIE 2015

COMPLETUL COMPUS DIN:

PREȘEDINTE : S_____ N_______ C__________

JUDECĂTOR : C______ T___ B________

GREFIER : C_____ T______ P_______

Pe rol judecarea apelului formulat de apelanta – petentă S.C. V___ E___ S.R.L., împotriva sentinței civile nr. 1372/06 aprilie 2015, pronunțată de Judecătoria Drobeta T____ S______, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX, intimată fiind C.N.A.D.N.R. S.A. – D.R.D.P. C______ – S.D.N. DROBETA T____ S______, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx din 05.12.2014.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns av. N_______ O___, pentru apelanta – petentă, lipsă fiind părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

La interpelarea instanței, apărătorul apelantei – petente solicită proba cu înscrisuri și depune o planșe foto în acest sens și arată că nu are excepții de ridicat, cereri de formulat ori probe de administrat.

Instanța, având în vedere că, la termenul de azi, apărătorul apelantei – petente, arată că nu are alte probe de administrat, iar intimatul, prin întâmpinare, nu a solicitat administrarea de noi probe, apreciind cercetarea judecătorească încheiată, a acordat cuvântul asupra apelului părții prezente.

Apărătorul apelantei – petene, a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței și pe fond admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție și exonerarea petentei de plata amenzii, iar, în subsidiar, aplicarea sancțiunii „Avertisment”, susținând pe larg motivele invocate în cererea de apel.

T R I B U N A L U L,

Deliberând asupra apelului de față, instanța constată următoarele:

Prin sentința nr. 1372/06 aprilie 2015, pronunțată de Judecătoria Drobeta T____ S______, a fost respinsă plângerea formulată de petenta S.C. V___ E___ S.R.L.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției _________ numărul xxxxxxx din data de 05.12.2014, petenta a fost sancționată contravențional conform art. 46 (1) și art. 53 (1) din OG nr. 43/1997 modificată, cu suma de 3.000 lei, întrucât în data 05.12.2014, ora 11.10, agentul I__________ S____ a constatat că petenta a realizat o cale de acces la brutărie, fără a avea acordul administratorului drumului.

Împotriva procesului-verbal menționat petenta a formulat plângere contravențională la data de 6 ianuarie 2015, în termenul legal prevăzut de art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001.

În procedeul verificării legalității procesului-verbal de contravenție, instanța de fond nu poate să se limiteze doar la aspectele invocate de către petent în cererea sa, ci trebuie să aibă în vedere și acele neregularități care rezultă din cuprinsul actului și care pot fi invocate de către aceasta din oficiu. În concret, acest demers presupune verificarea aspectelor de nelegalitate care sunt stabilite sub sancțiunea nulității absolute, putând fi astfel invocate și constatate de instanță din oficiu.

Sub aspectul legalității întocmirii procesului verbal de contravenție _________ numărul xxxxxxx din data de 05.12.2014, instanța de fond a reținut că acesta este întocmit cu respectarea tuturor cerințelor prev. art. 16 si 17 din O.G.2/2001.

Astfel, în speță nu au fost identificate motive de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care să poată fi invocate din oficiu, iar eventualele deficiențe de formă ale procesului-verbal de contravenție care trebuie să cuprindă elementele cerute de art. 16 din OG nr. 2/2001, sunt sancționate cu nulitatea relativă care nu poate fi invocată decât de partea interesată.

Fiind vorba de o nulitate virtuală, anularea actului intervine în condițiile art. 175 C.proc.civ. doar în măsura dovedirii unei vătămări care să decurgă din viciul constatat și care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului.

Or, nu a invocat vătămarea sa și nici nu a dovedit vătămarea care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului verbal contestat.

Prima instanță a mai reținut că au fost respectate dispozițiile art. 19 din OG nr. 2/2001, în sensul că procesul-verbal a fost întocmit în lipsa petentului, însă în prezența unui martor, fiind astfel îndeplinite cerințele legale.

De asemenea, instanța nu a putut reține nerespectate dispozițiile art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001, întrucât, petentul nefiind de față la întocmirea procesului-verbal, nu avea cum să facă obiecțiuni.

Analizând procesul-verbal de constatare a contravenției instanța de fond a reținut că petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 3.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 46 (1) și art. 53 (1) din OG nr. 43/1997 modificată.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, prima instanță a reținut că acesta este un act administrativ de autoritate, cu caracter jurisdicțional, ce face dovada deplină a situației de fapt până la proba contrară, potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România).

Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Potrivit art. 46 alin. 1 din OG nr. 43/1997, Rep., privind regimul drumurilor, realizarea sau amplasarea în zona drumului public a panourilor publicitare, a oricăror construcții, accesuri, amenajări sau instalații, în orice scop, fără a periclita siguranța circulației, este permisă pe baza autorizației de construire și doar în condițiile existenței acordului prealabil și a autorizației de amplasare și/sau de acces în zona drumului public emise de administratorul drumului respectiv.

De asemenea, potrivit art. 53 alin. 1 din OG nr. 43/1997, Rep. , căile de acces realizate în zona drumului deschis circulației publice, fără avizul administratorului drumului sau fără respectarea condițiilor impuse prin autorizația de amplasament și acces, respectiv fără respectarea planului de situație aprobat, precum și căile de acces neutilizate se vor desființa de către cei care le dețin cu orice titlu, pe cheltuiala acestora, în termenul stabilit de administrator, restabilindu-se continuitatea elementelor geometrice în zona drumului deschis circulației publice.

Este evident că intenția legiuitorului a fost de a se menține o ordine stradală, cu consecințe asupra siguranței participanților la trafic, aspect ce este de interes general într-o societate civilizată. Calea de acces la drumul public trebuie realizată cu aprobarea administratorului întrucât implică impunerea de reguli sau restricționări în traficul rutier, montarea de indicatoare sau semne de circulație sau chiar semaforizarea eventualei intersecții ce s-ar crea, toate acestea în vederea asigurării siguranței acestui segment de activitate.

Or, s-a reținut de instanța de fond că, petenta nu a făcut dovada contrară, întrucât din declarația martorului I___ C_________ C_______, dincolo de caracterul subiectiv ce decurge din calitatea de angajat al petentei, rezultă că angajații petentei folosesc o cale de acces mai scurtă, care iese în stația de autobuz.

Pentru aceste considerente, s-a apreciat de prima instanță că, în ceea ce privește această faptă, procesul-verbal de contravenție este temeinic întocmit, apreciindu-se că petenta nu a răsturnat prezumția de temeinicie a procesului-verbal, iar pe de altă parte, intimata a dovedit existența faptei și deci temeinicia procesului-verbal contestat.

În circumstanțierea faptei, instanța a reținut împrejurarea că petenta a fost notificată pentru a intra în legalitate – f. 15, a semnat de primirea notificării, dar cu toate acestea, nu a făcut nici un demers pentru a remedia situația. S-a mai reținut și faptul că amenda aplicată a fost în cuantumul minim prevăzut de lege, iar un eventual avertisment nu este în măsură să conducă la îndreptarea petentului.

Opinia instanței de fond a avut la bază pe de o parte disp. art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001 (potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite), art. 21 alin. 3 din același act normativ (conform căruia la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină cont și de „împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului”), precum și art. 7 alin. 3 din OG nr. 2/2001 (prin care se prevede că avertismentul se aplică și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravențiilor respective nu prevede în mod expres această sancțiune).

Pentru aceste considerente, instanța a respins plângerea contravențională formulată de petenta S.C. V___ E___ S.R.L. și a menținut dispozițiile procesului-verbal de constatare a contravenției nr. xxxxxxx/5 decembrie 2014, iar în baza art. 453 C.prociv., instanța a lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe, a formulat apel petenta S.C. V___ E___ S.R.L., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

Astfel, a susținut că, a atacat procesului-verbal _________ nr. xxxxxxx încheiat la data de xxxxxxxxxxx de către Compania de Autostrăzi si Drumuri Naționale din România S.A. – D.R.D.P. C______ – S.D.N. Drobeta T____ S______ prin care a fost amendat contravențional cu suma de 3.000 lei, considerând ca acest proces verbal este nelegal si netemeinic, solicitând ca procesul verbal sa fie anulat sau să fie înlocuită sancțiunea amenzii cu avertisment. Instanța de fond in mod incorect a respins plângerea, considerând ca situația de fapt reținuta in procesul verbal este cea adevărata, probatoriul administrat in cauza nerăsturnând starea de vinovăție reținuta de agentul constatator.

În motivare a arătat că, în data de 05.12.2014, la sediul întreprinderii, s-a prezentat un inspector al intimatei pentru a verifica daca societatea are acordul administratorului drumului pentru accesul pe care 1-a realizat la imobil, ocazie cu care, a fost încheiat procesul – verbal prin care s-a constatat ca accesul se face direct in drumul național fără acordul intimatei.

Totodată, a invocat excepția nulității absolute a procesului verbal, întrucât construcția în care se afla brutăria nu aparține S.C. V___ E___ S.R.L, ci întreaga construcție se afla in proprietatea lui T_______ V_____ și a arătat ca nu putea sa fie amendata societatea pentru o presupusa fapta contravenționala săvârșita de o alta persoana, vătămarea in acest sens fiind evidenta. Aceasta excepție, deși este evidențiata in cuprinsul plângerii si s-a reiterat si in concluziile orale după depunerea înscrisurilor doveditoare, nici măcar nu este amintita in cuprinsul sentinței atacate, instanța nepronunțându-se in privința ei.

Acest motiv evident de nelegalitate dovedește superficialitatea cu care au fost cercetate piesele din dosar.

In apel solicită ca hotărârea atacata să fie anulata, excepția invocata să fie cercetată prin prisma înscrisurilor doveditoare, sa fie admisa si sa se constate nulitatea procesul verbal.

Privitor la fondul cauzei, a susținut si probat ca accesul la drumul național atât al autoturismelor cât și a personalului se face pe calea de acces a S.C. MECANOENERGETICA S.A. (cale de acces realizata de către aceasta instituție), chiar lângă această ieșire fiind o stație de autobuz (stație care nu este in administrarea intimatei).

Atât din declarația martorul audiat, cât si din cuprinsul planșelor foto depuse de intimată, se poate trage o singura concluzie și anume că imobilul proprietatea lui T_______ V_____ nu are acces direct la drumul național, ci la spațiul din fata întreprinderii MECANOENERGETICA S.A. Acel spațiu este folosit ca parcare de către angajații S.C. MECANOENERGETICA S.A., dar si cale de acces la aceasta întreprindere.

Aceasta cale de acces la care are deschidere imobilul in care funcționează brutăria, este neschimbata de circa 30 de ani. De la ușa de acces a imobilului pana la stația de autobuz, este o distanta de circa 30 m., suprafața care este betonata de circa 30 de ani si care aparține S.C. MECANOENERGETICA S.A. fiind chiar in partea din fata a acestei întreprinderi.

Deși martorul a indicat ca traversează ocazional stația de autobuz, nu înseamnă ca accesul se face prin acea stație, ci ca martorul încălca regulile de circulație. Declarația martorului a fost una sincera (deși a fost bănuit de subiectivism), existența căii de acces putând fi verificata foarte ușor.

Aceste aspecte nu au fost înțelese si astfel sentința care s-a dat nu a fost una corecta.

Prin probatoriul administrat consideră ca s-a răsturnat prezumția de temeinicie si veridicitate a celor reținute in procesul verbal și, față de aceste considerente solicită ca in apel sa fie încuviințată administrarea probei cu înscrisuri, noi depunând in acest sens planul de amplasament al imobilului si alte planșe foto, înscrisuri din care instanța va putea observa cu exactitate ca fapta reținuta nu are nici o legătura cu realitatea.

In privința solicitării de a se redoza sancțiunea si de a se dispune înlocuirea amenzii cu avertismentul, in apel reiterează aceasta cerere considerând ca amenda in cuantum de 3.0001ei este o pedeapsa exagerat de mare raportat la pericolul social al faptei in modalitatea in care a fost reținută. In situația în care nu se va anula procesul verbal, pentru toate considerentele arătate in susținerea apelului, aplicarea avertismentului este măsura cea mai justa.

Față de toate aceste susțineri, solicită admiterea apelului, schimbarea hotărârii atacate in sensul admiterea plângerii si anularii procesului verbal sau înlocuirea amenzii cu avertisment.

In drept, au fost invocate dispozițiile ort. 466 si următoarele C. Pr. Civ

Intimata DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI C______, a formulat și depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea apelului și menținerea sentinței de fond ca temeinică și legală, precum și menținerea procesului verbal nr. xxxxxxx/05.12.2014, ca temeinic și legal.

În motivare a susținut că, prin apelul formulat apelanta recunoaște ca are cale de acces la spațiul comercial. Căile de acces ce au fost reabilitate de către constructor sunt pentru persoanele fizice si nu pentru persoanele juridice care folosesc zona drumului in vederea accesului la societatea comerciala. Imobilul a fost autorizat pentru destinația locuința, iar in cazul ca in care un spațiu din cadrul imobilului are destinație de spațiu comercial indiferent de obiectul de activitate se va autoriza cu privire la „UTILIZAREA ZONEI DE DRUM .

Asa cum intimata preciza, cuprinsul art. 46 alin din OG 43/1997 „ Realizarea sau amplasarea in drum…a oricăror construcții, accesorii, amenajări sau instalații, in orice scop fără a periclita siguranța circulației este permisa pe baza autorizației de construire si doar in condițiile acordului si a autorizației de amplasare si/ sau de acces in zona drumului public emise de administratorul drumului."

In speță, S.C. V___ E___ S.R.L., are obligația de-a se autoriza in vederea funcționari la drumul național si a încheia un contract de utilizare zona drum pentru a folosi un teren ce nu îi aparține. Deși susține ca nu a construit nici o cale de acces apelanta nu înțelege ca funcționează ca persoana juridica fără autorizație si are obligația de intra in legalitate . Prin notificările ce i-au fost înaintate i sa adus la cunoștința despre utilizarea zonei de drum si obligația autorizării.

Proprietarul a închiriat spațiul dar nu are obligația sa obțină autorizațiile de funcționare si de acces din drumul național si utilizarea zonei de drum.

De asemenea solicită respingerea administrări de probe cu privire la imobil si să se facă dovada autorizări societăți comerciale cu privire la accesul din drumul național.

În caz de neprezentare, a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit art. 223 C.p.civ.

Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, instanța apreciază că acesta este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:

La data de 05.12.2014 reprezentanții Companiei Naționale de Autostrăzii și Drumuri Naționale din România au amendat pe S.C. V___ E___ S.R.L cu 3.000 lei deoarece acest agent economic a realizat o cale de acces la brutăria din Gura Văi din județul M________ fără a avea acordul administratorului drumului iar în acest fel a generat o stare de pericol pentru siguranța circulației.

Împotriva actului sancționator s-a formulat plângere contravențională care a fost respinsă de Judecătoria Drobeta T____ S______. Apelul declarat în cauză este de natură a conduce la admiterea căii de atac, la schimbarea sentinței, iar amenda de 3.000 lei va fi înlocuită cu avertisment. Mijlocele de probă administrate în fața primei instanțe conduc la reținerea unei situații de fapt din care rezultă existența căii de acces. Numai că sancțiunea de 3.000 lei asupra căreia s-au oprit reprezentanții Companiei Naționale de Autostrăzii și Drumuri Naționale din România este una nejustificată fiind prea severă.

Totodată, se va pune în vedere apelantului ca pe viitor să nu mai folosească această cale de acces, iar în cazul în care nu vor respecta această sarcină impusă de Tribunalul M________ se va putea aplica o amendă similară cu aceea pentru care s-a luat măsura avertismentului.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul formulat de apelanta – petentă S.C. V___ E___ S.R.L., cu sediul în Drobeta T____ S______, ___________________, județul M________, înregistrată la registrul comerțului sub nr. JXXXXXXXXXXX, CUI xxxxxxx împotriva sentinței civile nr. 1372/06 aprilie 2015, pronunțată de Judecătoria Drobeta T____ S______, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX, intimată fiind C.N.A.D.N.R. S.A. – D.R.D.P. C______ – S.D.N. DROBETA T____ S______, cu sediul în Drobeta T____ S______ , ______________________, județul M________ și C.N.A.D.N.R. S.A. – D.R.D.P. C______, cu sediul în C______, Calea Severinului nr. 17, județul D___, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx din 05.12.2014.

Schimbă sentința civilă apelată nr. 1372/06 aprilie 2015, pronunțată de Judecătoria Drobeta T____ S______, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX .

Admite în parte plângerea formulată de contravenienta S.C. V___ E___ S.R.L.

Înlocuiește amenda de 3.000 lei, aplicată prin proces verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx din 05.12.2014, cu avertisment.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 13 octombrie 2015, la sediul Tribunalului M________.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

S_____ N_______ C__________ C______ T___ B________

GREFIER,

C_____ T______ P_______

Red. C.T.B./C.T.P.

Ex. 5/ pag. 6

Data: 03 noiembrie 2015

Cod operator 2626

Jud. fond A.D. Z_____