Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 794/2014

Ședința publică de la 04 Noiembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE N_______ D______

Judecător A_____ H____

Grefier M______ M____

Pe rol judecarea cauzei C_________ administrativ și fiscal privind apelul declarat de apelantul P_______ D__ împotriva sentinței civile nr.1416/2014 pronunțată de Judecătoria Călărași în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimata I__ CĂLĂRAȘI, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

Tribunalul, verificând actele și lucrările dosarului, apreciază cauza în stare de soluționare si declară dezbaterile închise.

INSTANȚA

Asupra apelului declarat,constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Călărași sub nr. XXXXXXXXXXXX, la data de 29.01.2014, petentul P_______ D__, domiciliat în Călărași, ___________________, jud. Călărași, CNP - xxxxxxxxxxxxx, a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx, întocmit de I.P.J. Călărași în data de 14.01.2014, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța, să se dispună anularea procesului-verbal mai sus-amintit și anularea amenzii.

În motivarea plângerii, petentul a precizat că nu este de acord cu sancțiunea aplicată deoarece circula pe _________________________ 2, iar în momentul în care era deja era pe trecerea de pietoni, 2 pietoni ( 2 fete) una dintre ele a forțat și a pus piciorul pe trecere. Consideră că nu a încălcat nicio regulă de circulație.

Plângerea nu este motivată în drept.

În susținere plângerii petentul a propus proba cu înscrisuri, aflate la filele 5-8 din dosar și proba testimonială (1 martor).

La data de 30.01.2014, în cadrul procedurii de regularizare, petentului i s-a comunicat cu adresa de la fila 12 din dosar să arate motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea, dovezile pe care se sprijină plângerea, iar pentru martori, numele, prenumele și adresa acestora, relații comunicate la data de 10.02.2014, fila 14 din dosar.

La data de 14.02.2014, instanța a comunicat în baza dispozițiilor art.201 C. proc. civilă cererea de chemare în judecată intimatului, cu mențiunea de a depune întâmpinare în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii.

Intimatul a formulat în termen legal întâmpinare, la data de 14.03.2014 prin care a solicitat instanței respingerea plângerii, menținerea sancțiunii principale a amenzii ca fiind legal aplicată.

În motivare se arată că numitul contestator a fost sancționat contravențional întrucât a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX în municipiul Călărași și nu a acordat prioritate de trecere unor pietoni angajați în mod regulamentar în traversare.

A precizat că fapta contravențională nu a fost înregistrată cu ajutorul

aparatului radar. Agentul constatator i-a adus la cunoștință contravenientului faptul că are dreptul să depună contestație împotriva procesului-verbal la Judecătoria Călărași, precum și faptul că are dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul procesului-verbal. Procesul verbal de contravenție este legal întocmit, fapta săvârșită fiind prevăzută de dispozițiile art. 135 lit. h din HG 1391/2006 și sancționată în conformitate cu prevederile art. 100 alin. 3 lit. b, având în vedere că sancțiunea principală a amenzii a atras în mod corelativ și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe drumurile publice pe o perioadă de 30 de zile.

Mai arată că, din analiza procesul-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. (l) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.

Solicită ca instanța de judecată să constate că în cuprinsul procesului -

verbal contestat s-a indicat în mod corect fapta săvârșită, cât și actul normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția.

Din analiza conținutul plângerii depuse de contestator, rezultă că aceasta

încearcă să înfățișeze instanței de judecată o situație de fapt diferită de cea reținută de către agentul contestator în procesul-verbal de contravenție.

În ceea ce privește eventuala solicitare de înlocuire a sancțiunii amenzii cu

avertisment, solicită respingerea ca neîntemeiată, având în vedere următoarele

considerente:

Agentul constatator a aplicat minimul amenzii prevăzute de lege, respectiv 4 puncte amendă. Petentul a avut posibilitatea de a plăti în termen de 48 de ore jumătate din amenda aplicată, respectiv suma de 170 lei. În acest context, a apreciat că agentul constatator a realizat o corectă individualizare a sancțiunii aplicate și nu se justifică aplicarea avertismentului scris.

A menționat de asemenea că neacordarea priorității de trecere pietonilor

angajați în mod regulamentar în traversare reprezintă una din principalele cauze ale accidentelor de circulație și prezintă un grad de pericol ridicat.

Față de aceste considerente solicită respingerea plângerii contravenționale, menținerea sancțiunii principale a amenzii și a sancțiunii complementare, ca fiind legal aplicate.

În susținerea celor precizate a, înțeles să se folosească de probe: fișa

de abateri contravenționale a petentului, alte înscrisuri necesare justei soluționări a cauzei.

În drept dispozițiile art. 205 C. pr. Civ.

A solicitat judecarea cauzei și în lipsa părților.

La data de 24.03.2014 petentului i-a fost comunicată întâmpinarea, iar acesta avea obligația de a formula răspuns în termen de 10 zile. Acesta a primit adresa la data de 26.03.2014 conform dovezii de la fila 21 din dosar și la data de 31.03.2014, acesta a formulat răspuns la întâmpinare, fila 22 din dosar.

La data de 31.03.2014, instanța a fixat primul termen de judecată, cu citarea părților, la data de 29.04.2014.

La termenul de judecată din data de 13.05.2014 instanța a încuviințat proba cu înscrisuri propusă de petent și proba testimonială, respectiv un martor, martorul sub sancțiunea decăderii din probă, ca fiind utile și concludente soluționării cauzei, iar pentru intimat proba cu înscrisuri, ca fiind utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei.

La termenul de judecată din data de 27.05.2014, instanța a decăzut petentul din administrarea probei testimoniale pentru lipsa martorului, având în vedere că martorul a fost pus sub sancțiunea decăderii din probă, dar nici nu s-a făcut dovada imposibilității de prezentare a acestuia.

Soluționând cauza, Judecătoria Călărași prin sentința civilă nr.1416/2014 a respins plângerea contravențională formulată de petentul P_______ D__, domiciliat în Călărași, ___________________, jud. Călărași, CNP – xxxxxxxxxxxxx împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx întocmit de intimatul I.P.J. Călărași la data de 14.01.2014, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele:

Analizând actele și lucrările dosarului instanța de fond a reținut că la data de 14.01.2014, prin procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx întocmit de I.P.J. Călărași, petentul a fost sancționat contravențional, în temeiul art. 135 lit. h din HG 1391/2006 rap. la art. 100 al.3 lit. b din OUG 195/2002R, cu amendă contravențională în cuantum de 340 lei, pentru fapta de a nu fi acordat prioritate de trecere unui pieton angajat în mod regulamentar în traversare prin loc marcat și semnalizat, în mod corespunzător. Prin același proces verbal s-a aplicat petentului și măsura complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, fiind eliberată în acest sens dovada ________ nr. xxxxxxx/14.01.2014.

Procesul verbal nu a fost semnat de către petent, ci de către un martor asistent, C______ D_____ I____, fiind consemnat la rubrica Alte mențiuni ”A luat la cunoștință dar refuză să semneze”.

Ca act administrativ întocmit de organul competent legal și profesional, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor se bucură de o prezumție de veridicitate, prezumție care este însă relativă și care poate fi răsturnată prin administrarea probei contrarii, sarcina probei revenind petentului, în condițiile art. 249 C.pr.civ.

Existența unei prezumții de veridicitate a procesului-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii contravenționale nu intră de plano în contradicție cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sau cu prezumția de nevinovăție rezultată din caracterul penal al acuzațiilor în materie contravențională. În acest sens, spre deosebire de situația din cauza A_____ contra României, în care Curtea a sancționat statul român pentru reținerea unei astfel de prezumții în cazul în care agentul constatator nu a constatat direct săvârșirea faptei, conform deciziei de inadmisibilitate din cauza I___ P__ contra României, analizând o speță asemănătoare celei de față, Curtea a arătat că existența prezumției de veridicitate a procesului-verbal de contravenție nu este incompatibilă cu Convenția, atât timp cât contravenientul are posibilitatea de a solicita probe în dovedirea nevinovăției sale. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat la punctul 30 din decizia de inadmisibilitate anterior menționată (Decizia cu privire la admisibilitatea cererii nr. xxxxx/04 prezentată de I___ P__ împotriva României) „Curtea reiterează că a stabilit deja că nu este surprinzător faptul că instanțele interne se așteptaseră ca reclamantul să infirme prezumția de legalitate și validitate a procesului-verbal de constatare a contravențiilor în legătură cu principiile generale de drept procedural aplicabil cu privire la legislația privind contravențiile”.

Aplicabilitatea prezumției de veridicitate presupune cu necesitate existența prealabilă a unui proces-verbal de constatare a contravenției, încheiat cu stricta respectare a prevederilor legale și cuprinzând mențiunile obligatorii prevăzute de lege.

Verificând procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx dresat de I__ Călărași – Biroul Rutier la data de 14.01.2014 sub aspectul condițiilor de formă, instanța constată că acesta este legal întocmit, respectând prevederile art. 16-17 din OG 2/2001, art. 109 alin. 1 din OG 195/2002 și art. 180 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice aprobat prin HG 1391/2006.

De asemenea, instanța a constatat că situația de fapt reținută de agentul constatator corespunde cu prevederile legale indicate pentru încadrarea juridică a acesteia, iar sancțiunile aplicate au fost stabilite în conformitate cu textele legale indicate în procesul-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii contravenționale.

În privința situației de fapt consemnate în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține că petentul, deși o contestă și arată că nu a săvârșit contravenția imputată, nu aduce nicio dovadă în sprijinul susținerilor sale, deși i s-a încuviințat proba cu înscrisuri și un martor.

Având în vedere faptul că situația de fapt a fost constatată direct, prin propriile simțuri de agentul constatator, iar petentul, cu toate că a avut posibilitatea, nu a administrat nici un mijloc de probă, deși îi revenea sarcina de a proba lipsa de temeinicie a constatărilor directe ale agentului constatator cuprinse în procesul-verbal, instanța a constatat că susținerile petentului privind netemeinicia procesului-verbal nu au fost dovedite și, pe cale de consecință, sunt neîntemeiate.

Faptul că apărările petentului sunt de circumstanță este susținut și de faptul că acesta nu și-a dovedit propriile susțineri, având o poziție oscilantă, în sensul că în plângerea contravențională menționează că, în momentul în care era deja pe trecerea de pietoni, unul dintre pietoni a forțat, punând piciorul pe trecere, iar în cererea depusă la fila 14 din dosar arată că deplasarea sa s-a făcut în condiții de siguranță, neexistând pietoni angajați în traversarea străzii.

În consecință, întrucât petentul nu a răsturnat prezumția de veridicitate a constatărilor cuprinse în procesul-verbal, deși a avut posibilitatea să ceară administrarea de probe în acest sens, instanța de fond a constatat că actul de constatare este nu numai legal, dar și temeinic întocmit.

În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța a reținut că petentul a negat săvârșirea faptei contravenționale, în sensul că era deja pe trecerea de pietoni, când unul dintre ei a forțat și a pus piciorul pe trecere, iar deplasarea sa s-a făcut în condiții de siguranță.

Instanța a constatat că procesul-verbal de contravenție este un mijloc de probă care conține constatările personale ale agentului constatator, care nu face dovada vinovăției petentului, ci doar a situației de fapt ce a dus la încheierea sa, în mod analog unui proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante. Agentul constatator a reținut faptul că petentul nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat în mod regulamentar în traversare prin loc marcat și semnalizat, în mod corespunzător.

Instanța reține că persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31 - art. 36 din O.G. nr. 2/2001), în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ vs. România – Hotărârea din 04.10.2007).

Având în vedere aceste principii, instanța a constatat că prezentul proces-verbal conține constatări personale ale agentului constatator aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D__ fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, instanța apreciază că fapta constatată personal de agentul constatator și probată cu înscrisuri este suficientă pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.

Prin urmare, simpla negare a petentului, în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde adevărului, nu este suficientă, atât timp cât, nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.

Mai mult, chiar de ar corespunde realității susținerile petentului, acestea nu pot fi primite de către instanță, având în vedere că, acesta nu a dovedit în nici un fel apărarea pe care și-a construit-o prin plângerea contravențională.

Astfel, conform art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 „Instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.” Din formularea textului de lege rezultă că instanța, după ce a verificat legalitatea și temeinicia procesului-verbal, are posibilitatea ca, în funcție de criteriile prevăzute de lege, să reindividualizeze sancțiunile aplicate prin procesul-verbal.

Analizând fapta petentului prin prisma criteriilor de individualizare a sancțiunilor prevăzute de art. 21 alin. 3 din OG 2/2001, se constată că petentul nu a relevat instanței nicio circumstanță sau împrejurare care să conducă la concluzia că fapta concretă săvârșită nu realizează pericolul social abstract vizat de norma de incriminare.

În aceste condiții, instanța constată că rolul preventiv-educativ al sancțiunii contravenționale în cazul petentului poate fi realizat doar prin executarea efectivă a sancțiunilor aplicate.

Instanța reține totodată că legiuitorul a instituit această dispoziție, cu sancțiunea de rigoare, tocmai pentru asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor, precum și a proprietății publice sau private.

Față de situația de fapt și de drept expusă instanța a constatat că procesul-verbal contestat este legal și temeinic întocmit, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel petentul P_______ D__.

Acesta contestă realitatea celor descrise în procesul verbal și susține că instanța de fond i-a încălcat dreptul la apărare întrucât nu a admis audierea martorului propus prin plângerea dedusă judecății, respectiv numitul F_____ V_____ cu domiciliul în Călărași, __________________, ____________, ______________________> Nu s-a formulat întâmpinare în cauză.

Apelul este nefundat și va fi respins.

Examinând actele și lucrările dosarului de fond, tribunalul constată că în ședința din 13.05.2014 apărătorul ales al contravenientului a solicitat termen pentru a prezenta personal pe martorul F_____ V_____, cerere încuviințată de instanță.

Mai constată tribunalul că la termenul din 27.05.2014 petentul nu a respectat dispoziția instanței de a prezenta martorul în vederea audierii pe situația de fapt și în mod corect l-a decăzut din probă conform celor stabilite în precedenta ședință de judecată.

În plus, mai constată tribunalul că în faza de apel, calea de atac a fost înregistrată la 29.07.2014 pe rolul Tribunalului Călărași, iar cauza s-a judecat la 4.11.2014, deci într-un interval de patru luni timp în care s-a epuizat și procedura prealabilă judecății, iar în cadrul judecății propriu – zise cauza a suferit două amânări la cererea petentului tocmai în vederea asigurării dreptului la apărare.

Constată tribunalul că nici la termenul când cauza s-a judecat pe fond, petentul nu s-a prezentat în instanță astfel că acesta nu și-a dovedit nevinovăția și în mod corect prima instanță a respins plângerea.

Pentru cele reținute tribunalul apreciază apelul nefondat și urmează a respinge apelul declarat de apelantul P_______ D__ împotriva sentinței civile nr.1416/2014 pronunțată de Judecătoria Călărași.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art.480 alin.1 c.pr.civilă

Respinge apelul declarat de apelantul P_______ D__ împotriva sentinței civile nr.1416/2014 pronunțată de Judecătoria Călărași.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 04 Noiembrie 2014.

Președinte, N_______ D______		Judecător, A_____ H____
	Grefier, M______ M____

Red.A.H____

Dact.M.M.

Ex.4/25 Noiembrie 2014

j.f.M.S______