R O M Â N I A
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX
DECIZIA NR.1288
Ședința publică din data de 06.05.2014
Completul constituit din:
Președinte - B______ A______ M________
Judecător – G______ M_____
Judecător – P______ C_____ M______
Grefier- D______ D_____ R_____
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta - intimată COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA – C______, cu sediul în sect.6 București, __________________.401A, în contradictoriu cu intimatul – petent R______ C_____ L______, domiciliată în sect.3 București, Unității nr.102, împotriva Sentinței nr. 8871/15.05.2013.2013, pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, având ca obiect „anulare proces verbal de contravenție”.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică, dosarul fiind strigat la ordine, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței faptul că recursul se află la primul termen de judecată și este motivat, în cuprinsul cererii de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care,
Instanța constată că nu se solicită administrarea de probatorii și rămâne în pronunțare pe cererea de recurs.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
La data de 19.03.2012 s-a înregistrat pe rolul Judecatoriei Ploiesti sub nr. XXXXXXXXXXXXXX plângerea contravențională formulată de petenta R______ C_____ L______ împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor _______ 12 număr xxxxxxx/22.02.2012 prin care a solicitat, in principal, anularea procesului verbal menționat si pe cale de consecinta anularea masurii de sanctionare contraventionala si restituirea sumei de 125,50 lei, iar in subsidiar, inlocuirea sanctiunii contraventionale cu avertiment.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că in perioada anului 2011 nu a achitat rovinieta aferentă perioadei de utilizare a drumurilor publice conform dispozițiilor legale. Acest fapt nu a fost unul intenționat, ci s-a datorat unei neglijențe de natură administrativă. Această neglijență a fost sesizată și remediată la data de 13.01.2012, când a fost achitat tariful de utilizare pe o perioadă de 12 luni, în valoare de 28 de Euro.
A mai precizat ca la data de 13.01.2012 a primit un proces verbal de constatate a unei contravenții (contravenția nr.l), similar celui supus contestației în prezenta speță. Intrucat a înțeles și a recunoscut culpa în care s-a aflat, a achitat amenda cu care a fost sancționată. La data de 05.03.2012 a primit un nou proces verbal contravențional care atestă o contravenție ulterioară (contravenția nr. 2), contestat. Prin intermediul acestui proces verbal i s-a adus la cunoștință că a fost înregistrată la data de 28.08.2011, pe DN 1, raza localității Românești, judetul Prahova, circulând cu vehiculul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXX fără a avea achitată contravaloarea tarifului de utilizare reglementat de O.G. 15/2002. Înregistrarea a fost efectuată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare si control al rovinietei - SIEGMCR, respectiv o cameră foto.
A mai mentionat că a achitat în cazul contravenției 2, în data de 6.03.2012 și 7.03.2012, amenda contravențională, conform prevederilor procesului verbal întocmit.
Motivele pentru care a înțeles să conteste contravenția nr. 2 sunt următoarele: contravenția nr. 1 este aceeași cu contravenția nr. 2, fiind incidente prevederile O.G. 2/2001, precum și prevederile CEDO și ale Codului penal românesc în ceea ce privește reglementarea faptelor săvârșite în formă continuă; suma primita de C_____ drept valoare de despăgubire reprezintă contravaloarea unei roviniete pe 12 luni.
Prin sentința pronunțată de Judecătoria Ploiești a fost admisă plângerea contravențională și s-a anulat procesul verbal de contravenție, fiind exonerat petentul de plata amenzii contravenționale aplicate și a tarifului de despăgubire.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor _______ 12 număr xxxxxxx/22.02.2012 emise de intimata, petenta a fost sancționata contravențional cu amenda in cuantum de 250 lei si 28 euro c/val. tarifului de despagubire, retinandu-se in sarcina acesteia ca pe DN 1 Romanesti a circulat cu vehiculul cu numărul de înmatriculare XXXXXX fără a avea achitată contravaloarea tarifului de utilizare reglementat de O.G. 15/2002.
Fiind învestită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată urmatoarele:
Potrivit inscrisurilor depuse la dosarul cauzei petenta a fost sanctionata pentru aceeasi fapta de mai multe ori.
Instanta constata ca, intimata intelege sa intocmeasca procesul verbal de contraventie dupa aproape 6 luni, la limita implinirii termenului de prescriptie.
Astfel apare ca inechitabil ca după o perioadă atât de îndelungată să se reactiveze o sancțiune, fie ea legală și temeinică, suspendată timp de aproape 6 luni, despre care petentul nu a avut cunoștința pentru a lua masurile necesare. După această perioadă de timp nici petentul nu și-ar mai putea face apărările așa cum ar fi putut la scurt timp de la sancționarea sa, nici instanța nu mai are posibilitatea să cunoască cu certitudine fapta pentru care s-a întocmit procesul verbal. Cu cât sancțiunea intervine, se execută mai târziu, față de data săvârșirii contravenției, cu atât eficiența ei scade. De asemenea, potrivit art. 35 din OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, plângerile împotriva proceselor verbale de constatare și sancționare a contravențiilor se soluționează cu precădere. Intimata a împiedicat realizarea dreptului petentei (la soluționarea plângerii sale) și din punctul de vedere al acestei norme legale.
In plus, prin necomunicarea petentei in cel mai scurt timp ca a fost sancționata pentru o fapta contravenționala s-a generat situația de a se întocmi ulterior mai multe procese verbale pentru aceeași fapta, iar obligarea acesteia de a achita de mai multe ori tariful de despăgubire apare ca nejustificata, constituind chiar o imbogatire fara justa cauza.
Instanta retine ca prin modificarile aduse Og.15/2002 prin Lg. 144/2012 s-a stabilit potrivit art. 8 ca : „Fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă ».
Totodata disp. art. 9 prevad ca : „Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1) ».
ART. II din Lg.144/2012 statueaza ca : « Tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează ».
Instanta apreciaza ca dispozitiile legale mentionate mai sus se aplica si dosarelor aflate pe rolul instantei in curs de judecata, domeniul contraventional fiind asociat celui penal, astfel incat se impune aplicarea legii mai favorabile.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs organul constatator, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,susținând în esență că în mod eronat instanța de fond nu a reținut că potrivit art.7 și art.1 alin.1 lit.b din OG nr.15/2002 obligația de plată revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare și că utilizator este persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare care are în proprietate sau care, după caz poate folosi vehiculul în baza unui drept legal. Se solicită admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond, respingerea plângerii contravenționale. Se mai arata ca, in cuprinsul OG nr. 15/2002, asa cum a fost modificat prin Legea nr. 144/2012, nu este prevazut un termen de prescriptie a aplicarii sanctiunii contraventionale, sens in care, cu privire la aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale prin procesul-verbal contestat, se aplica dispozitiile OG nr. 2/2001. Legal citat intimatul nu a formulat întâmpinare.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea prezentei cauze, tribunalul constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare.
Potrivit art. 9 alin. 3 OG nr. 15/2002, astfel cum a fost modificat de art. I pct. 3 din LEGEA nr. 144 din 23 iulie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 24 iulie 2012, În cazurile prevăzute la alin. (2), procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. 1.
La momentul savarsirii faptei, precum si la cel al intocmirii procesului verbal atacat, OG 15/2002 nu continea aceasta prevedere, fiind aplicabile dispozitiile art. 13 alin. 1 si 14 din OG 2/2001, potrivit carora “aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei” si “executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o luna de la data aplicării sancțiunii.”
Tribunalul mai retine ca, potrivit art. 15 alin. 2 din Constitutia Romaniei, legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.
Dispozitiile art 12 din OG nr. 2/2001, conform carora legea contraventionala mai favorabila se aplica retroactiv numai in anumite situatii( respectiv -1-Dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar dacă a fost săvârșită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ;-2- Dacă sancțiunea prevăzută în noul act normativ este mai ușoară se va aplica aceasta. In cazul în care noul act normativ prevede o sancțiune mai grava, contravenția săvârșită anterior va fi sancționată conform dispozițiilor actului normativ în vigoare la data săvârșirii acesteia.) nu pot fi insa interpretate in sensul ca numai in acele cazuri legea contraventionala mai favorabila devine aplicabila retroactiv. In realitate, ca urmare a revizuirii din anul 2003 a Constitutiei, textul art. 15 din Constitutie a fost completat prin introducerea principiului aplicarii retroactive a legii contraventionale mai favorabile, fara ca dispozitiile art. 12 din OG nr. 2/2001 sa fie la randul lor completate in raport de noile prevederi constitutionale. Totusi, art. 15 alin 2 din Constitutie este direct aplicabil ori de cate ori legiuitorul adopta norme care stabilesc si sanctioneaza contraventii in conditii mai favorabile decat in trecut, prevederile nou introduse urmand sa fie aplicabile si proceselor aflate pe rol.
Tribunalul constata ca prevederile art. 9 alin. 3 teza a II-a, introduse prin L 144/2012, se subsumeaza notiunii de lege contraventionala, avand in vedere ca reglementeaza un alt termen de prescriptie a raspunderii contraventionale.
Potrivit dreptului comun (art. 13 alin 1 si alin 2 din OG nr. 2/2001), termenul de prescriptie a raspunderii contraventionale este de 6 luni de la data savarsirii faptei, iar in cazul contraventiilor continue de 6 luni de la data constatarii faptei.
Se constata de asemenea, abrogarea dispozitiilor art. 8 alin 3, alin 31 si alin 6 din OG nr. 15/2002.
In consecinta, tribunalul retine incidenta in cauza a prevederilor art. 15 alin. 2 din Constitutia Romaniei, dispozitiile legii contraventionale mai favorabile aplicandu-se si faptelor savarsite anterior intrarii in vigoare a L 144/2012.
In cauza de fata, tribunalul constata ca procesul verbal de contraventie desi a fost intocmit in termen 6 luni de la momentul savarsirii faptei (termenul comun de prescriptie a raspunderii contraventionale), nu a fost incheiat in termenul de prescriptie nou introdus prin legea nr. 144/2012, acela de 30 de zile de la momentul savarsirii faptei, astfel incat la data incheierii sale contravenientul nu mai raspundea contraventional, fiind implinit termenul de prescriptie a raspunderii contraventionale.
In raport de aceste considerente, tribunalul, constatand ca nu exista nici un motiv de nelegalitate sau de netemeinicie, prev. de art 304 pct 1-9 c pr civ si tinand seama de disp art 304 indice 1 c pr civ, in baza art 312 alin 1 c pr civ, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul formulat de recurenta - intimată COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA – C______, cu sediul în sect.6 București, __________________.401A, în contradictoriu cu intimatul – petent R______ C_____ L______, domiciliată în sect.3 București, Unității nr.102, împotriva Sentinței nr. 8871/15.05.2013.2013, pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 06.05.2014.
P_________ JUDECATORI
B______ A______ M________ G______ M_____
P______ C_____ M______
Grefier
D______ D_____ R_____
Operator date cu caracter personal nr. 5595
Red. G.M./ 2 ex./ 23.05.2014
J.F. N______ L______ A______
d.f. XXXXXXXXXXXXXX- Judecatoria Ploiesti