Cod ECLI ECLI:RO:TBPHV:2016:004.xxxxxx

R O M Â N I A

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECTIA a II a CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR nr. XXXXXXXXXXXXXX

DECIZIA NR. 56

Ședința publică din data 15 ianuarie 2016

Instanța constituită din:

P_________: G______ M_____

JUDECATOR: B______ A______ M________

GREFIER : C_______ E____ M_______

Pe rol fiind judecarea apelului formulat de apelantul – intimat C___________ R_______ PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR REGIUNEA SUD MUNTENIA PLOIEȘTI, cu sediul în Ploiești, Industriei, nr. 111, județul Prahova, împotriva sentinței civile nr. xxxxx din data de 12.12.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata – petentă G______ B___ SA, cu sediul în sector 2, București, ______________________, nr. 5.

La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns apelantul – intimat reprezentat de consilier juridic Z_____ I__, lipsă fiind intimata – petentă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că apelul este motivat, iar la dosarul cauzei s-a depus de către intimata – petentă întâmpinare și de către apelantul – intimat răspuns la întâmpinare.

Apelantul – intimat prin reprezentant, având cuvântul, arată că nu mai are cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat și solicită acordarea cuvântului în dezbaterea apelului.

Instanța, raportat la actele și lucrările dosarului, având în vedere ca nu mai sunt cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Apelantul – intimat prin apărător, având cuvântul în dezbaterea apelului, solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței civile apelate, în sensul respingerii plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal de contravenție ca temeinic și legal întrucât instanța de fond în mod incorect a admis plângerea din moment ce a apreciat că hotărârea îi este opozabilă băncii, însă a reținut că banca nu este obligată să o respecte. Intimata – petentă a acționat abuziv în relația cu consumatorii și a încălcat dispozițiile art. 9 din OG nr. 21/1992.

Instanța față de actele și lucrările dosarului rămâne în pronunțare pe cererea de apel.

TRIBUNALUL

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecatoriei Ploiesti sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, la data de 13 sept. 2013, petenta G______ B___ S.A, a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție __________ nr. 139 din 26.08.2013, întocmit de intimata AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR – CJPC PRAHOVA, prin care a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție și exonerarea de la plata amenzii.

În motivare, petenta a arătat, în esență, că procesul-verbal contestat este lovit de nulitate, întrucât descrierea faptei contravenționale este imprecisă, astfel, din descrierea faptei un rezultă în ce mod ar fi încălcat una sau mai multe din premisele stabilite de art. 9 din O.G 21/1992.

De asemenea a mai arătat că, fapta constatată nu reprezintă o încălcare a OUG 21/1990, pentru că la momentul constatării așa-zisei fapte, nu a demarat procedura de executare silită a împrumutatului garantului și nici până la momentul acesta nu a solicitat vreunui executor judecătoresc declanșarea executării silite, deși ultima plată a creditului s-a efectuat la data de 16.04.2012.În aceste condiții apare de neînțeles constatarea organelor de control și sancțiunea aplicată.

Prin sentință civilă nr. xxxxx din data de 12.12.2014, Judecătoria Ploiești a admis plângerea contravențională și a anulat procesul verbal de contravenție, pentru următoarele considerente:

Prin procesul-verbal de contravenție __________ din 26 august 2013, petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 20.000 lei, reținându-se în sarcina sa fapta prevăzută de art. 9 din O.G 21/1992, faptă constând în aceea că, „G______ B___ nu a procedat la aplicarea notificării executării în vederea recuperării creditului și la garantul fidejusor, fapt care s-a petrecut cu toate că petenta a depus la bancă sentința civilă nr. 5213/21.03.2013.

De asemenea s-a mai reținut că banca a refuzat să dea curs solicitării petentei privind restructurarea creditului ținând cont de noua configurație materială a destinației/împărțirii bunurilor”.

Conform art.34 alin.1 din O.G NR. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție, pronunțând-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin procesul verbal de contravenție.

Cu privire la legalitatea procesului-verbal de contravenție contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente în cauză, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

În ceea ce privește, temeinicia procesului-verbal contestat, instanța reține că, la data de 17.02.2011, petenta a acordat numitei Mitescu M_______ R_____ un contract de credit de consum în valoare de 62.900 Ron, pe o perioadă de 120 luni, garantat și cu fideiusiunea lui Mitescu I____.

Așadar, reclamanta și-a asumat poziția de împrumutată, obligația acesteia decurgând dintr-un raport juridic direct stabilit cu banca.

La data de 26.06.2013, prin adresa nr. 1926 numita Mitescu M_______ R_____ a solicitat băncii să respecte dispozițiile instanței stabilite prin sentința nr. 5213 /21.03/2013, prin care s-a partajat creditul dintre ea și fostul soț.

Instanța mai reține că, spre deosebire de solidaritatea pasivă ca modalitate menită să contribuie la siguranța creditului, unde toți debitorii sunt ținuți în mod principal, în cazul fidejusiunii, fidejusorul este ținut la plată în mod subsidiar, accesoriu.

De asemenea, instanța apreciază că, actul juridic reprezentat de contractul de credit și-a produs efectele în mod direct și exclusiv între părțile contractante, efectele hotărârii de partajare a bunurilor comune fiind limitate la semnatarii acesteia, fostii soți, neputând fii opusă băncii.

În aceeași ordine de idei, instanța apreciază că opozabilitatea implică respectarea de către terți a obligațiilor și drepturilor dobândite de părțile unui contract, iar nu executarea unor obligații stabilite printr-o hotărâre judecătorească la care terțul nu este parte.

Astfel, hotărârea judecătorească de partaj a soților este opozabilă băncii, în sensul că acesta trebuie să respecte drepturile părților izvorâte din acest act, iar nu în sensul că banca este obligată printr-o, hotărâre judecătorească, la care nu este parte.

Instanța constată că, art. 9 din O.G 21/1992, prevede că operatorii economici sunt obligați să pună pe piață numai produse sau servicii care corespund caracteristicilor prescrise sau declarate, să se comporte în mod corect în relațiile cu consumatorii și să nu folosească practici comerciale abuzive.

Raportând situația de fapt reținută mai sus la textul de lege incident în cauză, instanța constată că fapta reținută în procesul verbal de contravenție contestat nu întrunește elementele constitutive ale contravenției reținute.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel organul constatator, care a motivat urmatoarele: in mod eronat s-a retinut ca textul art. 9 din OG nr. 21/1992 nu este aplicabil faptelor savarsite si descrise in procesul-verbal de contraventie. Astfel, desi hotararea de partaj este opozabila bancii, totusi banca nu este obligata sa o respecte, ceea ce este absurd.

Prin intampinare petenta a solicitat respingerea apelului, ca nefondat.

Examinând sentința apelata prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea prezentei cauze, tribunalul constată că apelul este nefondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare.

Prin contractul de credit de consum nr. xxxxxxxxxxx/17.02.2011 banca a acordat numitei Mitescu M_______ R_____ un credit de consum in valoare de xxxxx lei pe o perioada de 120 luni, garantat si cu fidejusiunea lui Mitescu I____.

La data de 15.08.2013 banca a declarat scadenta anticipata a creditului, iar prin cererea de restructurare imprumutata Mitescu M_______ R_____ a solicitat restructurarea creditului conform sentintei civile nr. 5213/21.03.2013, pronuntata de Judecatoria Ploiesti in dosar nr. xxxxx/281/2012. Cererea de restructurare nu a fost aprobata, asa cum reiese din adresa bancii nr. 575/03.07.2013. la data de 26.06.2013, prin adresa nr. xxxxx, clienta a revenit si a solicitat bancii sa respecte dispozitiile stabilite prin sentinta sus mentionata, iar refuzul bancii a fost reiterat prin adresa nr. 722/03.07.2013.

Potrivit sentintei civile nr. 5213/21.03.2013 pronuntata de Judecatoria Ploiesti in dosar nr. xxxxx/281/2012, Mitescu M_______ R_____ si Mitescu I____ au partajat bunurile dobandite in timpul casatoriei, iar instanta a dispus ca Mitescu M_______ R_____ sa achite suma de 15.027, 09 lei, in timp ce Mitescu I____ urma sa achite suma de 4662, 08 lei, sumele fiind raportate la soldul creditului din data de 17.05.2012.

Potrivit contractului incheiat intre banca si cei doi fosti soti, garantii fidejusori garanteaza in solidar cu imprumutatul executarea obligatiilor acestuia fata de banca. Garantia fidejusorilor este o obligatie independenta de conditiile care ar afecta obligatiile imprumutatului sau ale tertilor succesori ai acestora fata de banca. Garantii fidejusori se obliga sa plateasca toate sumele datorate de imprumutat, de natura principalului, dobanzilor, comisioanelor si cheltuielilor care ar rezulta diun acest contract de credit (art. 7.11). Se mai retine ca, potrivit art. 9. 1 din contract, modificarea clauzelor acestuia se va face prin acordul scris al partilor, manifestat prind semnarea unui act aditional.

Imprejurarea ca, potrivit sentintei civile nr. 5213/21.03.2013 pronuntata de Judecatoria Ploiesti, s-a dispus ca Mitescu M_______ R_____ sa plateasca in contul obligatiilor contractuale asumate fata de banca o suma mai mica, urmand ca restul sa fie achitata de fostul sot nu prezinta nici un efect in relatiile contractuale dintre banca si fostii soti, astfel cum acestea au fost incheiate in baza contractului de credit de consum nr. xxxxxxxxxxx/17.02.2011.

Hotararea judecatoreasca invocata de catre organul constatator nu stabileste nicio obligatie in sarcina bancii.

Totodata, se retine ca instanta care a pronuntat hotararea invocata nu a dispus modificarea/ anularea unor clauze contractuale, astfel ca, intre banca si imprumutat, respectiv fidejusor isi produc efectele exclusiv dispozițiile contractuale.

Prin urmare, nu se poate retine ca banca a avut un comportament incorect in relatia cu consumatorii, atata vreme cat aeasta nu a facut altceva decat sa respecte prevederile contractuale, nu a interpretat aceste prevederi contrar regulilor bunei credinte si in conditiile in care clauzele din contractul incheiat nu au caracter abuziv.

In raport de aceste considerente, in baza art. 480 cod de procedura civila, tribunalul va respinge apelul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de apelantul – intimat C___________ R_______ PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR REGIUNEA SUD MUNTENIA PLOIEȘTI, cu sediul în Ploiești, Industriei, nr. 111, județul Prahova, împotriva sentinței civile nr. xxxxx din data de 12.12.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata – petentă G______ B___ SA, cu sediul în sector 2, București, ______________________, nr. 5, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 15 ianuarie 2016.

PREȘEDINTE,

G______ M_____

JUDECĂTOR,

B______ A______ M________

GREFIER,

C_______ E____ M_______

RED. GM / TEHNORED.CEM/ 2EX/ 22.02.2016

d.f. XXXXXXXXXXXXXX - Jud.Ploiești

j.f. – D______ F______ I____