R O M Â N I A

TRIBUNALUL P______

SECTIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

DECIZIA NR.1289

Ședința publică din data de 06.05.2014

Completul constituit din:

Președinte - B______ A______ M________

Judecător – G______ M_____

Judecător – P______ C_____ M______

Grefier- D______ D_____ R_____

Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurentul T________ C_________, domiciliat în _______________________________ F______ nr.16, jud. Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE P______, cu sediul în Ploiești, ___________________.60, jud. P______, împotriva Sentinței nr. xxxxx/09.10.2013, pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, având ca obiect „anulare proces verbal de contravenție”.

Recursul este scutit de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.

La apelul nominal făcut în ședință publică, dosarul fiind strigat la ordine, au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței faptul că recursul se află la primul termen de judecată și este motivat, după care,

Instanța ia act că recurentul solicită amânarea judecării cauzei, pentru a-și angaja un apărător și o cerere de completare a recursului.

Cu privire la cererea de amânare a judecății cauzei, instanța dispune respingerea acesteia, întrucât de la data primirii citației – 20.12.2013, a avut timp suficient să-și angajeze apărător.

Totodată, instanța ia act că recurentul a completat motivele de recurs și nemaifiind cereri de formulat constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare pe cererea de recurs.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin ,,plangerea contravențională”, formulată de catre petentul T________ C_________, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat in ______________________________________________ nr.16, jud. P______ împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției _________ nr. xxxxxxx/11.03.2012 si inregistrata pe rolul acerstei instante sub numarul XXXXXXXXXXXXXX s-a solicitat de catre petent în contradictoriu cu intimata IPJ P______ cu sediul în mun. Ploiesti, jud. P______ a se dispune admiterea actiunii si pe cale de consecinta anularea procesului verbal de constatare a contraventiei si exonerarea de plata a amenzii precum si inlaturarea sanctiunii complementare.

In motivarea cererii sale petentul a invederat ca nu a comis contraventia retinuta in sarcina sa intrucat nu a incalcat regulile de circulatie si nu a trecut pe culoarea rosie a semaforului In cauza petentul a atasat plangerii procesul verbal de constatare a contraventiei si nu a solicitat alte probe.

La data de 12.03.2013 a fost atasat la dosar intampinare in dublu exemplar o copie fiind comunicata petentului.

Potrivit sustinerilor intimatului actele intocmite de catre agentul constatator se bucura de autoritate deplina, in inscris fiind consemnate intocmai cele constatate ,, ex propriis sensibus ,, de catre agent.

Prin sentința nr. xxxxx/09.10.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Verificând potrivit art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Instanța apreciaza în lumina probatoriului administrat ca sustinerea petentului nu are temei legal pentru a înlătura mențiunile cuprinse în procesul-verbal de contravenție, deoarece săvârșirea faptei a fost constatata ,, ex propriis sensibus,, de catre organul de politie indrituit in a expune in actul constatator aspecte relevante si care pana la dovada contrara se bucura de autenticitate deplina.

In lipsa unor argumente plauzibile instanta nu poate subestima insesi atitudinea pasiva a petentului care doar a afirmat ca sustinerile facute in procesul verbale sunt nelegale si netemenice necoroborand sustinerea cu probe.

Cum prezumției de nevinovăție a fost respectata în lumina jurisprudenței CEDO și a garanțiilor fundamentale prev.de art. 6 din Convenție, intrucat petentului i s-a acordat posibilitatea de a proba susținerile sale, instanta va retine ca simplele afirmatii ale petentului nu pot înlăturate din oficiu mentiunile facute in actul de constatare a contraventiei intrucat acestea nu pot fi asimilate unui efect automat al prezumției de nevinovăție.

Situatia ar putea fi astfel analizata, într-un context probatoriu de natură să respecte drepturile ambelor părți.

Împotriva acestei soluții a formulat recurs petentul care a arătat că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală întrucât nu a ținut cont de procedura de citare și chemare a martorului propus de el și încuviințat de instanță, fiindu-i încălcat dreptul la apărare.

Deasemenea aprecierea și interpretarea probelor făcute de instanță este nelegală întrucât un act juridic de sancționare este prezumat legal în trei condiții: să existe probe legale ce susțin vinovăția, să existe dovada nedepășirii limitelor legale astfel încât preyumția să nu se transforme în abuz, să îndeplinească condițiile de fond și formă prevăzute de OG 2/2001.

Ulterior, pentru primul termen de judecată (06.05.2014) recurentul a depus completare a motivelor de recurs în care a arătat că declară recurs și împotriva încheierilor de ședință; astfel, la 12.03.2013 i s-a acordat un termen la 28.05.2013, pentru când s-a prorogat discutarea probatoriului cu martor propus de el, iar la termenul respectiv nu a putut să se prezinte din motive de sănătate, instanța punându-i în vedere să precizeze dacă mai stăruie în soluționarea plângerii și acordând termen la 08.10.2013. La respectivul termen s-a prezentat și a solicitat audierea martorului indicat însă instanța i-a respins cererea și a rămas în pronunțare. Față de aceste aspecte solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea spre rejudecare pentru audierea martorului și aflarea adevărului.

Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și dispozițiile legale incidente în materie, tribunalul constată că recursul este neîntemeiat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare:

Așa cum a reținut și instanța de fond procesul verbal de contravenție este legal întocmit, neexistând motive de nulitate absolută, care sa fie invocate din oficiu, precum și temeinic, petentul săvârșind contravențiile pentru care a fost sancționat.

Astfel, așa cum a observat implicit și instanța de fond, Convenția europeană a drepturilor omului indicată de petent, în interpretarea dată de Curtea de la Strasburg, nu neagă valoarea probatorie a constatărilor personale ale agentului învestit cu puterea publică, inclusiv în cauzele contra României (A_____ contra României), Curtea apreciind că în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, trebuie să i se recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt.

Completarea necesară a acestei forțe probatorii, pentru a răsturna prezumție generală de nevinovăție, trebuie să țină seama de gravitatea mizei și să preserve drepturile apărării. Or, în speță gravitatea mizei este normală, fiind vorba de fapte contravenționale sancționate de legislația rutieră, dreptul la apărare a fost garantat prin accesul la instanță, cât și prin posibilitatea administrării de probatorii.

Faptul că, la termenul la care s-a ieșit în pronunțare și când s-a discutat admisibilitatea probatoriului (08.10.2013) petentul, prezent personal (și care mai beneficiase de 2 termene în care să-și pregătească susținerile probatorii) a arătat expres că solicită proba cu înscrisuri, respectiv înregistrarea video a faptei (f. 19 dosar fond, par. 10 al încheierii), reprezenta la acel moment o aplicare a principiului disponibilității, petentul putând reveni asupra probatoriului propus de el prin cererea scrisă. Cum acesta nu a solicitat proba cu martor, instanța de fond nu a analizat decât proba solicitată (înregistrarea video), care în mod logic a părut neprtinentă din moment ce nici petentul, nici intimata nu indicaseră existența unei astfel de înregistrări, intimata indicând chiar expres prin întâmpinare că fapta a fost constatată personal de agent.

Astfel, în aceste condiții, a infirma procesul verbal pe simpla susținere contrară a petenului, care la rândul lui nu a administrat un alt mijloc probator concludent din culpa sa, apare instanței ca excesivă față de valoarea probatorie a constatărilor unui agent al funcției publice, în exercițiul funcțiunii.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art.312 rap.la art.304 și art.304¹ Cod pr.civilă, tribunalul va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge recursul formulat de recurentul T________ C_________, domiciliat în _______________________________ F______ nr.16, jud. Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE P______, cu sediul în Ploiești, ___________________.60, jud. P______, împotriva Sentinței nr. xxxxx/09.10.2013, pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 06.05.2014.

P_________ JUDECATORI

B______ A______ M________ G______ M_____

P______ C_____ M______

Grefier

D______ D_____ R_____

Operator date cu caracter personal nr. 5595

Red. C.P./Tehnored.D.D.R..

J.F. D____ S_____ A___

d.f. XXXXXXXXXXXXXX

2 ex./18.08.2014