Dosar nr. XXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1443/A
Ședința publică de la 28 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A___ M______ C______
Judecător G_______ N_______
Grefier C______ E____ S_____
Pe rol judecarea apelului formulat de apelantul petent H_____ R_____ în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV împotriva Sentinței civile nr.2241/11.06.2014 pronunțată de Judecătoria B_____ în dosarul XXXXXXXXXXXX, având ca obiect „anulare proces verbal de contravenție CP, xxxxxxx/29.03.2013”.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că apelantul petent a depus înscrisuri la data de 27.04.2015, după care,
Tribunalul ia act de faptul că în cauză se solicită judecarea cauzei în lipsă, de faptul că apelantul petent a depus relațiile solicitate și, față de actele și lucrările dosarului, reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B_____ la data de 10.04.2013 sub nr. XXXXXXXXXXXX, petentul H_____ R_____ în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului Ilfov a solicitat instanței ca prin hotărârea judecătorească ce va pronunța să se dispună anularea procesului – verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 29.03.2013 ca nelegal.
În motivare, petentul a arătat că la întocmirea procesului – verbal de constatare a contravenției nu s-a ținut cont de natura transportului care este exceptat de la purtarea centurii de siguranță, respectiv conducătorii auto care execută transportul public de persoane în interiorul localității.
Cererea nu a fost întemeiată în drept.
În dovedire, petentul a depus la dosar copie a procesului – verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 29.03.2013.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată, cu motivarea că la data de 20.03.2013, petentul a fost sancționat pe DN 7, km 17, în localitatea B_____, a fost depistat în trafic, fără a purta centura de siguranță.
Mai arată că fapta a fost constatată de agentul constatator direct, prin propriile simțuri, neexistând fotografii și înregistrare.
Întâmpinarea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 205 alin.2 și următoarele din Codul de procedură civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxxxx incheiat la data de 29.03.2013 de intimat, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 150 lei pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 108 alin. 1 lit. a pct. 3 si din O.U.G. nr. 195/2002, întrucât la aceeasi data a condus auto cu nr. XXXXXXXX pe DN7 si nu a purtat centura de siguranta.
Instanța de fond a subliniat faptul că procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Fiind investită potrivit art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal, instanța de fond a constatat următoarele:
Sub aspectul legalității procesului verbal, instanța de fond a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din O.G. nr.2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, instanța de fond a constatat că în cauza de față petentul nu a făcut dovada netemeiniciei procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, prezumția de care beneficiază acesta nefiind, așadar, răsturnată.
Astfel, desi petentul a sustinut ca nu avea obligatia de a purta centura de siguranta intrucat conducea un microbuz, nu a facut nicio dovada in acest sens.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale instanța de fond a reținut dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G nr.2/2001 potrivit cărora sancțiunea aplicată pentru săvârșirea unei contravenții trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Față de aceste considerente, instanța de fond a respins plângerea în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel petentul H_____ R_____ și solicită admiterea apelului și anularea procesului verbal ca neîntemeiat. Se arată că motivul declarării căii de atac se referă la excepția de a purta centura de siguranță cei care execută transport de persoane cu stații dese în interiorul localității.
La data de 03.11.2014 intimatul a depus întâmpinare prin care solicită respingerea apelului ca neîntemeiat și menținerea hotărârii de fond ca legală și temeinică.
Criticile aduse sentinței apelate nu sunt de natură sa ducă la admiterea apelului si desființarea sentinței civile nr. 2241 din 11.06.2014 în dosarul XXXXXXXXXXXX, pronunțată de Judecatoria B_____, deoarece aceasta este temeinic motivată și sustinută de probele administrate în cursul cercetării judecatorești. Apreciază că instanța de fond a pronunțat o soluție temeinică și legală. Fapta a fost constatată personal de către agentul de poliție, "ex propriis sensibus ", procesul-verbal fiind înzestrat cu tripla prezumție de legalitate, veridicitate și autenticitate, pentru că interpretând într-o manieră contrară, astfel de înscrisuri ar fi lipsite de orice forță probantă și activitatea organelor învestite cu exercițiul autorității publice ar lipsită de orice eficiență.
Intimatul arată că procesul verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent, și nicidecum de către agentul constatator. Astfel, procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară, probă care în situația de față nu a fost făcută în niciun fel de petent.
Analizând sentința civilă apelată în raport de motivele invocate de apelantul petent tribunalul constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxxxx incheiat la data de 29.03.2013 de intimat, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 150 lei pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 108 alin. 1 lit. a pct. 3 si din O.U.G. nr. 195/2002, întrucât la aceeasi data a condus auto cu nr. XXXXXXXX pe DN7 si nu a purtat centura de siguranta.
Din punct de vedere al legalității tribunalul constată că procesul verbal a fost întocmit cu respectarea disp.art.16 și urm. din OG 2/2001.
Sub aspectul temeiniciei tribunalul reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Atât la instanța de fond cât și la instanța de apel, apelantul petent a susținut că nu avea obligația să poarte centura de siguranță dar cu toate acestea nu a depus la dosarul cauzei copii certificate de pe cartea de identitate și certificatul de înmatriculare ale autovehiculului menționat in procesul verbal de contravenție contestat.
Asa fiind, apelantul petent nu a făcut dovada existenței unei situații diferite față de ce a reținut agentul constatator cu ocazia întocmirii procesului verbal contestat.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, tribunalul constată că au fost respectate disp.art.21 alin.3 din OG 2/2001, sancțiunea fiind proporțională cu gradul de pericol social concret al faptei și cu împrejurîrile în care aceasta a fost săvârșită.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.480 Cod pr.civ, apelul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelantul petent H_____ R_____ domiciliat în sector 1, București, _____________________, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV cu sediul în sector 2, București, _______________________, nr. 7, ca nefondat
Definitiva.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Aprilie 2015.
Președinte, A___ M______ C______ |
|
Judecător, G_______ N_______ |
|
Grefier, C______ E____ S_____ |
|
Concept red. gref.C.S.
Red. Jud: NG/4 exemplare
Jud.fond – GALAȚANU N_______ - Jud.B_____
Comunicat 2 exemplare