Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL M________

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 95/2015

Ședința publică de la 17 Februarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M_____ B____

Judecător A____ B____

Grefier A____ C_______ N__

Pe rol judecarea apelului formulat de apelantul petent P____ C____ R___ împotriva sentinței nr. 3021/15.10.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta T____ S______ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu pe intimatul I__ M________, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat H_____ A____ pentru apelantul petent care depune delegație în timpul ședinței, lipsă fiind intimatul..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că prin serviciul registratură a fost depusă dovada achitării taxei de timbru, după care,

Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, cauza fiind în stare de judecată s-a acordat cuvântul asupra apelului.

Avocat H_____ A____ pentru apelantul petent, având cuvântul, solicită admiterea apelului, schimbarea hotărârii atacate, iar pe fond admiterea plângerii și anularea procesului verbal de contravenție. Precizează că apelantul petent nu se face vinovat de săvârșirea faptei reținute în sarcina sa așa cum reiese din declarațiile martorului P_______ I___ C_________. În subsidiar, susține că în situația în care se reține că apelantul a săvârșit fapta, aceasta nu are pericol social deoarece taxa de drumuri fusese achitată și nu s-a produs un prejudiciu astfel că se poate dispune înlocuirea amenzii cu avertisment. Fără cheltuieli de judecată.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului constată următoarele:

Prin sentința nr. 3021/15.10.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta T____ S______ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX a fost respinsă plângerea contravențională formulată de petentul P____ C____ R___ ca nefondată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin procesul verbal ________ nr.xxxxxxx/24.01.2014, petentul a fost sancționat, în temeiul art.108 alin.1 lit.a) pct.3 și art.99 alin.2 din OUG nr.195/2002, cu amendă în sumă de 170 lei și, în temeiul art.101 alin.1 pct.18 din OUG nr.195/2002, cu amendă în sumă de 510 lei, reținându-se că a fost găsit, pe data de 24.01.2014, ora 09,35, pe DN 6 în localitatea Gura Văii, fără a purta în timpul deplasării centură de siguranță și respectiv fără a avea asupra sa chitanța de achitare a taxei de drum.Petentul a fost prezent la întocmirea procesului verbal atacat, pe care, la rubrica mențiuni, a specificat că rovinieta crede că este la colegul său.

Prin plângerea formulată, petentul a solicitat în principal anularea procesului verbal atacat iar în subsidiar înlocuirea amenzii cu avertisment, motivat de faptul că era grăbit și nu a achiziționat rovinieta însă taxa a fost plătită de un coleg al său ; în plângerea formulată, petentul nu se referă la sancțiunea aplicată pentru lipsa centurii de siguranță.

Potrivit art.108 alin.1 pct.3) din OUG nr.195/2001, nerespectarea obligației de a purta, în timpul circulației pe drumurile publice, centura de siguranță constituie contravenție și se sancționează cu două puncte de penalizate și potrivit art.101 alin.1 pct.18, nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prevăzute la art.35 alin. (2), constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută de clasa III de sancțiuni, respectiv de la 6 la 8 puncte amendă.

Potrivit dispozițiilor legale, instanța de judecată verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și hotărăște asupra sancțiunii aplicate.

Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din OG nr. 2/2001, legalitatea procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, fapta este descrisă corespunzător, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu, aspectele invocate de către petent subrogându-se cazurilor de nulitate relativă ce presupun dovedirea unei vătămări ce nu poate fi înlăturată în altă modalitate decât prin anularea actului.

Verificând temeinicia actului atacat, instanța a reținut că, în cuprinsul plângerii, petentul nu a negat lipsa centurii de siguranță și practic recunoaște că, la efectuarea controlului, nu avea asupra sa dovada achitării rovinietei ; din cuprinsul chitanței și bonului fiscal de la f.11, rezultă că rovinieta a fost achiziționată pe data de 24.01.2014 ora 9,45 iar controlul s-a efectuat la ora 9,35, prin urmare rovinieta a fost achitată după efectuarea controlului. În plângerea formulată, petentul a încercat să acrediteze ideea că a fost oprit în trafic cunoscându-se faptul că nu avea asupra sa rovinieta și că echipajului de poliție i s-ar fi sugerat acest lucru, însă susținerile acestuia nu sunt dovedite ; potrivit raportului de la f.17, petentul a fost oprit în trafic deoarece nu purta centură de siguranță, motiv pentru care a și primit una din sancțiuni, dar în plângere despre această faptă nu se face vorbire.

Instanța a audiat, în calitate de martor, persoana care a achiziționat rovinieta și care a relatat cele susținute de petent însă din declarație rezultă că faptele respective nu au fost observate direct de martor ci i-au fost povestite de petent, prin urmare nu pot fi reținute ca dovedite. Instanța a apreciat că și în cazul în care într-adevăr controlul a fost sugerat de alte persoane și nu spontan, motivat de lipsa centurii de siguranță, acest lucru nu este un motiv de anulare a procesului verbal, petentul având obligația legală să aibă asupra sa documentele prevăzute de lege și să poarte centură de siguranță, iar simplul fapt că era grăbit nu-l exonerează de răspundere.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul P____ C____ R___ criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate, iar pe fond, admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție cu exonerarea de la plata amenzii, iar în subsidiar, înlocuirea amenzii contravenționale cu avertisment.

În motivare a arătat că a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal ________ nr.xxxxxxx/24.01.2014 prin care a fost sancționat contravențional cu amendă de 680 lei și cu 8 puncte amendă și 2 puncte penalizare, pentru faptul că în data de 24.01.2014 ar fi condus autoturismul cu nr. BP 6618BK în localitatea Gura Văii pe DN6 fără a deține rovinieta.

A precizat că instanța de fond nu a analizat în mod corect probatoriul administrat în cauză, respingând în mod greșit plângerea.

Astfel, starea de fapt relatată prin plângerea contravențională a fost susținută prin declarația martorului P_______ I___ C_________, depoziție înlăturată practic de către instanța de fond în mod greșit.

Or, acest martor a relatat că era proprietarul autoturismului condus de petent și i-l împrumutase acestuia pentru a se deplasa urgent la Drobeta T____ S______, motiv pentru care achitarea rovinietei a fost realizată de adevăratul proprietar și evident, dovada achitării era deținută de martor.

De asemenea, din declarația martorului reiese că la discuțiile dintre acesta și petent cu privire la achitarea rovinietei au asistat și două persoane din cadrul Poliției M________ care, ulterior au fost văzute de către martor ca părăsind în același timp cu petentul stația PECO.

A susținut că este evident că instanța nu a dat relevanță declarației testimoniale, atât timp cât a reținut că martorul nu a perceput direct starea de fapt, ci aceasta i-ar fi fost relatată de petent, nedând eficiență probei încuviințate.

În aceste condiții, consideră că din probatoriu administrat a reieșit fără putință de tăgadă ca petentul nu a săvârșit presupusa contravenției, taxa de drum fiind achitată, iar modul în care a fost oprit și i s-a aplicat sancțiune fiind contrar dispozițiilor legale. Mai mult, din modalitatea de săvârșire a presupusei contravenții nu reiese existența vreunui pericol social, atât timp cât tariful pentru drumuri fusese achitat, necreând nici un fel de prejudiciu, iar în aceste condiții consideră că instanța de fond avea posibilitatea să dispună înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.

În drept și-a întemeiat apelul pe dispozițiile art. 34 din O.G 2/2001, art. 466-481NCPC. A solicitat judecarea cauzei în lipsă.

La data de 13.01.2015 intimatul I__ M________ a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului formulat de apelantul petent și să se mențină hotărârea instanțe de fond ca fiind temeinică și legală.

În motivare a arătat că instanța de fond analizat toate probele administrate în cauză , iar din conținutul acestora a rezultat că apelantul petent a săvârșit contravențiile prevăzute de art. 108 alin.1 lit.a) pct.3 și art. 101 alin.1 pct.18 din OUG nr. 195/2002 republicată constatate prin procesul verbal ________ nr.xxxxxxx/24.01.2014. Consideră că nu sunt motiva temeinice care să justifice modificarea sentinței criticate. În conformitate cu prevederile art. 411 din legea nr.134/2010 privind Codul de Procedură Civilă a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

La data de 26.01.2015 apelantul petent a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate iar, pe fond admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție cu exonerarea de la plata amenzii,iar în subsidiar, înlocuirea amenzii contravenționale cu avertisment.

În motivare a arătat că instanța de fond nu a analizat în mod corect probatoriul administrat în cauză, respingând în mod greșit plângerea.

Astfel, deși starea de fapt relatată prin plângerea contravențională a fost dovedită prin probatoriul administrat, martorul P_______ I___ C_________, relatând împrejurări de fapt percepute atât în mod direct, cât și din relatările petentului, depoziția acestuia a fost înlăturată practic de către instanța de fond care nu a dat eficiență probei încuviințate fiind evident că din probatoriul administrat a reieșit fără nici un dubiu că petentul nu a săvârșit presupusa contravenție, taxa de drum fiind achitată, modul în care a fost oprit și i s-a aplicat sancțiunea fiind contrar dispozițiilor legale.

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și în raport de dispozițiile art. 476 -479 N.C.pr.civ. instanța reține că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:

Prin procesul verbal ________ nr.xxxxxxx/24.01.2014, petentul a fost sancționat, în temeiul art.108 alin.1 lit.a) pct.3 și art.99 alin.2 din OUG nr.195/2002, cu amendă în sumă de 170 lei și, în temeiul art.101 alin.1 pct.18 din OUG nr.195/2002, cu amendă în sumă de 510 lei, reținându-se că a condus auto VW cu nr.BP 6618BK, pe data de 24.01.2014, ora 09,35, pe DN 6 în localitatea Gura Văii, fără a purta în timpul deplasării centură de siguranță și respectiv fără a avea asupra sa chitanța de achitare a taxei de drum.

Prin motivele de apel, apelantul a criticat sentința arătând că în mod greșit instanța de fond a înlăturat declarația martorului din care reieșea că taxa de drum era achitată , iar modul în care a fost oprit și i s-a aplicat sancțiunea era contrar dispozițiilor legale.

Tribunalul reține că, din declarația martorului P_______ I___ C_________ reiese că acesta i-a împrumutat apelantului petent mașina sa și, după ce a alimentat, a rămas în stația peco pentru a achita contravaloarea motorinei și a rovinietei achiziționate. Ori, aceste aspecte relatate de către martor nu sunt de natură a dovedi faptul că apelantul petent purta centură în momentul în care a fost oprit sau că a avut asupra sa dovada achitării taxei de drum. Ba mai mult, din declarația martorului rezultă că, la momentul la care a părăsit stația peco, apelantul petent nu avea asupra sa dovada plății taxei de drum. Ori, fapta reținută în sarcina sa de către agentul constatator constă tocmai în nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prevăzute la art. 35 alin. (2).

De altfel, nici susținerea apelantului referitoare la faptul că era achitată taxa de drum la momentul la care a fost sancționat nu este întemeiată, din probele administrate în cauză, respectiv dovada plății taxei de drum (fila 11 dosar fond) rezultând că aceasta a fost achitată la ora 09,45, iar apelantul a fost oprit în trafic la ora 09,35.

În ceea ce privește susținerea martorului în sensul că discuția pe care a avut-o cu apelantul petent în stația peco a fost auzită de două persoane care au anunțat echipajul de poliție ce a procedat la oprirea acestuia, se constată că acest aspect nu a fost perceput în mod direct de către martor, așa cum reține și instanța de fond.

Pe de altă parte, faptul că agentul constatator a avut cunoștință de faptul că apelantul petent nu deține dovada achitării taxei de drum înainte ca acesta să fie oprit în trafic, aspect nedovedit, nu este de natură a atrage nulitatea procesului verbal sau nevinovăția apelantului petent cu privire la faptele reținute în sarcina sa.

Prin motivele de apel, apelantul a criticat hotărârea instanței de fond și sub aspectul individualizării sancțiunii.

Tribunalul reține că potrivit art.21 alin.(3) din O.G. nr.2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Raportat la criteriile enumerate anterior, tribunalul consideră că sancțiunea aplicată prin procesul-verbal de contravenție este proporțională cu pericolul social al faptelor având în vedere împrejurările în care au fost săvârșite, faptul că apelantul petent a săvârșit două fapte, precum și acela că nedeținerea dovezii de plata a taxei de drum se datora faptului că aceasta nu era achitată la momentul în care apelantul a fost oprit în trafic.

Pentru considerentele mai sus expuse tribunalul apreciază apelul ca nefondat și văzând și dispozițiile art.480 Cod procedură civilă urmează să îl respingă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de apelantul petent P____ C____ R___ cu domiciliu în Orșova, ______________________, nr.32, ____________________ M________ împotriva sentinței nr. 3021/15.10.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta T____ S______ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul I__ M________ cu sediul în Drobeta T____ S______, _______________________ M________.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 17 Februarie 2015, la sediul Tribunalului M________.

Președinte, M_____ B____		Judecător, A____ B____
	Grefier, A____ C_______ N__

Red. MB/Tehored. ACN

4 ex./24.02.2015

Cod operator 2626