R O M Â N I A
JUDECĂTORIA D___, JUDEȚUL HUNEDOARA
D___, ______________________ nr. 35
Tel: 0254 xxxxxx/ Fax: 0254 xxxxxx
operator de date cu caracter personal nr. 4259
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr. XXXXXXXXXXXX
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1943/ 2014
Ședința publică din data de 10 Iunie 2014
Instanța constituită din :
Președinte: A________ F_____ Z____ - judecător
Grefier: M____ D_____
Pe rol fiind judecarea plângerii civile formulate de petentul B_______ N___, împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/14.04.2014, încheiat de intimatul IGPR - I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN HUNEDOARA.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul, lipsind intimatul.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Petentul depune la dosar un înscris cu privire la copilul cu handicap pe care îl are în întreținere și arată că nu mai are alte cereri de formulat și nici probe de administrat.
Având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat, incidente de soluționat și probe de administrat, în baza art. 244 al. 1 NCPC, instanța declară închisă cercetarea judecătorească și deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, față de disp. art. 392 NCPC.
Pe fondul cauzei, petentul arată că a circulat cu autoturismul firmei la care era angajat în direcția D___ – Sântuhalm. De asemenea, arată că nu a oprit când agentul de poliție i-a făcut semn, deoarece semnul stop nu a fost făcut corect și el a înțeles că continue drumul, dar a oprit după ce a trecut de semafoare, iar poliția a venit după el. Mai arată că procesul verbal este întocmit pe data de 14.01.2014, însă el a circulat în data de 15.01.2014, motiv pentru care apreciază că procesul verbal este lovit de nulitate.
În ceea ce privește neprezentarea actelor organelor de poliție, petentul arată că actele au fost prezentate de către seful său.
În baza art. 394 al. 1 NCPC, instanța închide dezbaterile pe fond și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Hundeoara la data de 17.01.2014 și declinată, în favoarea acestei instanțe, prin sentința pronunțată la
04.04.2014, petentul B_______ N___, cu domiciliul în Hunedoara, _____________________, ______________, ______________________, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data de 14.01.2014.
În motivarea cererii, petentul a arătat că, la data de 15.01.2014, conducând autoutilitara cu nr. de înmatriculare XXXXXXX, pe DN 7, în loc. Sântuhalm, a fost oprit de agentul constatator, însă nu a înțeles semnul acestuia. A mai arătat că nu a circulat la data încheierii actului atacat, respectiv la data de 14.01.2014 iar dovada cu ________ nr. xxxxxxx a fost emisă la data de 15.01.2014.
Plângerea nu a fost motivată în drept.
În probațiune, a atașat, în copie, procesul-verbal atacat, dovada de reținere a permisului de conducere, dovada achitării amenzii aplicate, act de identitate. Cu ocazia soluționării excepției de necompetență teritorială a Judecătoriei Hunedoara, a susținut că are un copil încadrat în grad de handicap, depunând ulterior certificatul nr. 8181/28.12.2011 (fila 35).
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei taxă judiciară de timbru.
Intimatul a formulat întâmpinare (fila 16), prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată și menținerea actului de sancționare ca fiind legal și temeinic încheiat.
În apărare, a arătat că, prin plângere, petentul recunoaște că nu a oprit la semnatul agentului constatator, ci a continuat deplasarea, însă că semnalul de oprire este diferit față de semnalul de încetinire și continuare a deplasării. A mai arătat că procesul-verbal contestat este temeinic și legal iar amenda aplicată în limitele legale și reflectând gradul de pericol social al faptei comise. S-a mai arătat că actul atacat este întocmit cu respectarea cerințelor de fond și de formă prevăzute de OG 2/2001, neexistând cauze de anulare prevăzute de art. 17 din același act normativ, sarcina probei contrare revenind petentului, actul de sancționare bucurându-se de prezumția relativă că faptele s-au petrecut astfel cum au fost reținute de agentul constatator.
În drept, a invocat prevederile Codului de procedură civilă, OG nr. 2/2001, OUG nr. 195/2002, HG nr. 1391/2006.
În probațiune, a depus în copie procesul-verbal de contravenție și raportul agentului constatator.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile atașate la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt și în drept următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data de 14.01.2014, petentul B_______ N___ a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 340 lei, pentru nerespectarea dispozițiilor art. 100 alin. (3) lit. f) din OUG nr. 195/2002, reținându-se în sarcina sa faptul că, la data de 14.01.2014, ora 13:35, a circulat autoturismul marca Iveco înmatriculat sub nr. XXXXXXX, pe DN 7 și nu a oprit la semnalul efectuat regulamentar de către agentul constatator. De asemenea, s-a reținut că petentul nu a avut asupra sa certificatul de înmatriculare și asigurarea de răspundere civilă a autovehiculului, fapt care contravine prevederilor art. 147 alin. (1) din OUG nr. 195/2002, motiv pentru care a fost sancționat cu avertisment.
În urma verificării, din perspectiva dispozițiilor art. 34 și art. 31 alin. (1) din OG nr. 2/2001, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data întocmirii procesului-verbal contestat.
Analizând legalitatea întocmirii procesului-verbal de contravenție contestat, instanța constată că acestuia nu îi este incidentă nici o cauză de nulitate absolută, din cele prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, fiind încheiat cu respectarea cerințelor legale din punctul de vedere al formei sale.
Susținerile petentului potrivit căruia actul atacat ar fi lovit de nulitate, întrucât a fost încheiat la data de 14.01.2014 iar dovada reținerii permisului de conducere a fost întocmită la data de 15.01.2014, nu poate fi primit, întrucât data eliberării dovezii nu poate afecta afecta, în vreun fel, valabilitatea procesului-verbal, o eventuală cauză de nulitate trebuind să fie concomitentă încheierii procesului-verbal.
În ceea ce privește temeinicia actului atacat, instanța reține că, potrivit art. 100 alin. (3) lit. f) din OUG nr. 195/2002, ”(1) Constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de persoane fizic: f) nerespectarea semnalelor, indicațiilor și dispozițiilor polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu.”
Totodată, potrivit art. 147 pct. 1 din HG nr. 1391/2006, conducătorul de autovehicul este obligat să aibă asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare și, după caz, atestatul profesional, precum și celelalte documente prevăzute de legislația în vigoare. Încălcarea acestor dispoziții se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni, potrivit art. 101 alin. (1) pct. 18 din OUG nr. 195/2002.
În sprijinul acuzației ce se aduce petentului stă procesul-verbal de constatare a contravenției, probă care, în lumina OG nr. 2/2001, poate face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, bucurându-se de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate.
Instanța reține că jurisprudența Curții Europeene a Drepturilor Omului nu interzice prezumțiile de fapt sau de drept, cu condiția, însă, ca acestea să respecte anumite limite rezonabile în raport cu gravitatea faptei și a sancțiunii. Totodată, prin reținerea prezumției de legalitate și veridicitate a procesului-verbal de constatare a contravenției, este necesar să nu se încalce principiul prezumției de nevinovăție a petentului și dreptul acestuia la apărare.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit, în Decizia H______ și alții c. României (cererea nr. 7034/07), că, în materia circulației rutiere, prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi încălcările legislației în materie de circulație rutieră, intrând în competența poliției.
Totodată, în procedura contravențională prevăzută de OG nr. 2/2001, contestatorul are posibilitatea de a înlătura această prezumție prin administrarea unor probe certe si concludente, în conformitate cu dispozițiile art. 249 C.proc.civ., probatoriu dublat de rolul activ al judecătorului investit cu soluționarea cauzei, prevăzut de art. 34 alin. (1) din OG nr. 2/2001.
În prezenta cauză, instanța reține, din analiza plângerii contravenționale, a procesului-verbal atacat și a raportului întocmit de agentul constatator, că starea de fapt prezentată și reținută în act nu a fost contestată de petent și că acesta nu a adus argumente pertinente care să ducă la înlăturarea textului de lege aplicat pentru faptele ce au fost reținute în sarcina sa.
Astfel, petentul nu a negat, în cuprinsul plângerii, starea de fapt, respectiv că nu ar fi oprit la semnalul agentului constatator, ci doar că nu a înțeles semnalul acestuia. De asemenea, nu a negat că nu ar fi prezentat agentului constatator documentele solicitate.
Față de aceste aspecte, instanța constată că faptele reținute în sarcina petentului și pentru care a fost aplicată sancțiunea contravențională corespund realității iar încadrarea juridică a acestora și sancțiunile aplicate au fost corect consemnate și individualizate de agentul constatator.
În consecință, pe fond, instanța reține că petentul nu a făcut dovada contrară celor reținute în conținutul actului atacat iar prin probele administrate la dosar, a fost dovedită vinovăția acestuia cu privire la săvârșirea contravenției, atât din punct de vedere obiectiv, cât și subiectiv, în cauză nefiind incidentă nici o cauză exoneratoare de răspundere, motiv pentru care procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției atacat a fost legal și temeinic întocmit.
Analizând individualizarea sanțiunii se reține că, potrivit art. 34 alin. (1) din OG nr. 2/2001, instanța poate hotărî asupra sancțiunii contravenționale aplicate iar această prerogativă privește tot ceea ce presupune legalitatea sancțiunii, respectiv cuantumul acesteia sau alegerea între categoriile de sancțiuni aplicabile. De asemenea, în baza art. 5 alin. (5) din OG nr. 2/2001, instanța de judecată trebuie să se raporteze, în aprecierea legalității sancțiunii contravenționale aplicate, la gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Potrivit art. 7 alin. (3) din OG nr. 2/2001, instanța poate înlocui sancțiunea amenzii cu sancțiunea avertismentului, chiar dacă această din urmă sancțiune nu este prevăzută și de actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției, însă această măsură poate fi dispusă numai dacă anumite circumstanțe de ordin personal sau real demonstrează că fapta concretă este de gravitate redusă.
Instanța apreciază că nerespectarea regulilor privind circulația pe drumurile publice reprezintă o faptă contravențională de o gravitate sporită, aducând atingere valorilor sociale protejate de legea specială ce reglementează domeniul circulației rutiere (OUG nr. 195/2002), al cărei scop enunțat în art. 1 alin. (2) este de asigura desfășurarea fluentă și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și de a ocroti viața, integritatea corporală și sănătatea persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public.
Cu toate acestea, instanța constată că petentul a făcut dovada unei situații personale speciale, datorate faptului că o are în întreținere pe numita B_______ N_______ S_____ care, potrivit certificatului nr. 8181/08.12.2011, este încadrată în grad de handicap, suferind de o deficiență funcțională gravă, certificatul nefiind revizuibil.
În consecință, instanța apreciază că situația personală a petentului este în măsură să îngreuneze grav situația patrimonială a acestuia, fiind de notorietate faptul că întreținerea unei persoane cu handicap presupune costuri considerabile, putând pune în pericol asigurarea întreținerii, ceea ce ar putea atrage consecințe grave asupra fizicului și psihicului fiicei petentului.
Concluzionând, prin unicitatea faptelor contravenționale reținute în sarcina petentului (în cauză nefăcându-se dovada sancționării contravenționale a acestuia, pentru fapte similare și cu alte ocazii), precum și situația personală a acestuia, instanța apreciază că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru a i se atrage atenția petentului asupra obligațiilor ce-i revin potrivit dispozițiilor legale, formându-se convingerea instanței că aceste fapte nu vor mai fi repetate. În acest sens, instanța are în vedere și faptul că
sancțiunile nu sunt un scop în sine, ci trebuie să tindă spre un scop preventiv care, în speță, poate fi atins prin aplicarea unei sancțiuni cu avertisment.
Pentru aceste motive, instanța va admite în parte plângerea și va dispune înlocuirea amenzii de 340 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 100 alin. (3) lit. f) din OUG nr. 195/2002, cu sancțiunea contravențională „Avertisment”.
În temeiul art. 38 alin. (3) din OG nr. 2/2001, instanța va atenționa petentul asupra pericolului social al faptei și îi va recomanda ca, pe viitor, să respecte dispozițiile legale în materie.
Se va menține în rest procesul-verbal contestat.
Privitor la cererea de restituire a permisului de conducere, instanța constată că o asemenea măsură nu poate fi dispusă în urma soluționării unei plângeri contravenționale, ci se poate face conform unei proceduri administrative, potrivit art. 219 alin. (2) din HG nr. 1391/2006, în baza sentinței prin care a fost anulat procesul-verbal.
Văzând că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul B_______ N___, cu domiciliul în Hunedoara, _____________________, ______________, _________________________ cu intimatul I____________ GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE - I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN HUNEDOARA, cu sediul în D___, ______________________. 130, jud. Hunedoara, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 14.01.2014 și în consecință:
Înlocuiește amenda în sumă de 340 lei aplicată petentului prin procesul-verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 14.01.2014, încheiat de intimat, cu sancțiunea contravențională „Avertisment”.
Atenționează petentul asupra pericolului social al faptei și recomandă ca pe viitor să respecte dispozițiile legale în materie.
Menține în rest procesul-verbal contestat.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria D___.
Pronunțată în ședința publică din data de 10.06.2014.
Președinte,Grefier,
A________ F_____ Z____ M____ D_____
Red. AFZ/MD
4 ex./26.06.2014