Anulare proces verbal de contravenţie - Decizia 946/2015 din 10 iunie 2015 dată de Tribunalul SUCEAVA

Date speţă

Instanţă:
Tribunalul SUCEAVA

Materie juridică:
Contencios administrativ şi fiscal

Stadiu procesual:
Apel

Obiect dosar:
Anulare proces verbal de contravenţie

Număr hotarâre:
946/2015 din 10 iunie 2015

Sursa:
Rolii.ro

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX - apel – plângere contravențională –

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA nr. 946

Ședința publică din 10 iunie 2015

Președinte: H_______ L______

Judecător: P_______ I____

Grefier: L______ N_______

Pe rol, judecarea apelului declarat de petentul apelant B_____ C____ M____ împotriva sentinței civile nr. 1179 din 13.06.2014 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX, intimat fiind I____________ de Poliție Județean Suceava.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 27 mai 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, instanța din lipsă de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 10 iunie 2015.

După deliberare,

TRIBUNALUL,

Asupra apelului de față;

Prin plângerea înregistrată, inițial, pe rolul Judecătoriei Iași la data de 07.10.2013, sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, petentul B_____ C____ M____ a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea procesului-verbal de constatare și sancționare contravențională ________ nr. xxxxxxx din 25.09.2013, încheiat de către intimata I____________ de Politie Județean Suceava - Politia Municipiului Fălticeni.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că apreciază ca procesul verbal este nelegal întocmit .

Intimatul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii formulate de către petent ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal CP nr. xxxxxxx din 25.09.2013, invocând totodata excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Iași, arătând ca plângerea trebuia depusa la Judecătoria Fălticeni si nu la Judecătoria Iași, având în vedere locul săvârșirii faptei.

In motivare a arătat că la data de 25.09.2013 numitul B_____ C____ M____ a fost sancționat cu 480 lei amendă si suspendarea permisului de conducere pentru 30 zile pentru comiterea contravențiilor prev. de art. 44 alin.2 si art. 31 lit a din OUG 195/2002 sancționate de art. 99 alin.2 cu aplicarea art. 108 alin.1 lit. a pct. 7 si art. 100 alin. 3 lit. f din OUG 195/2002 rep. si modif., constând în aceea că în ziua de 25.09.2013 ora 09,57, locul DN 2 km 404+300 m ___________________ condus auto marca Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX si a fost depistat fără a avea aprinse luminile de întâlnire pe timp de zi si de asemenea nu a oprit autovehiculul la semnalul de oprire a polițistului rutier.

Prin sentința civilă nr. 1505/03.02.2014, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, Judecătoria Iași a admis excepția necompetentei teritoriale, invocată de către intimată și a declinat competența soluționării plângerii contravenționale către Judecătoria Fălticeni.

La Judecătoria Fălticeni, cauza a fost înregistrată la data de 19.03.2014 sub același număr .

Prin sentința civilă nr. 1179 din 13.06.2014 Judecătoria Fălticeni a respins excepția nulității și plângerea contravențională, ca nefondate, pentru următoarele considerente:

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor _______.P. nr. xxxxxxx încheiat la data de 25.09.2013, de către agentul constatator din cadrul I.P.J. Suceava, Poliția Municipiului Fălticeni, județul Suceava, petentul a fost sancționat cu 480 lei amendă și suspendarea permisului de conducere pentru comiterea contravențiilor prevăzute de art.44 alin.2 și art. 33 lit. a din OUG 195/2002, sancționate de art. 99 alin.2 cu aplicarea art. 108 alin.1 lit a pct 7și art. 100 alin.3 lit f din același text de lege, constând în aceea că în ziua de 25.09.2013, ora 09,57, pe raza localității F______ M___, județul Suceava, pe DN, 2 km 404+300, a condus autovehiculul marca Mercedes Benz, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, fără a avea luminile de întâlnire pe timp de zi, aprinse și nu a oprit la semnalul de oprire a polițistului rutier.

Reține prima instanță că art. 16 alin 1 din OG 2/2001, a cărui încălcare este invocată de către petent, nu face decât să stabilească anumite condiții formale pe care trebuie să le îndeplinească procesul verbal.

După cum rezultă din dispozițiile art. 249 și urm., Cod procedură civilă, orice susținere trebuie dovedită în condițiile și cu respectarea dispozițiilor legale, în caz contrar, fiind doar simple afirmații de natură a motiva plângerea, dar care nu pot duce la aprecierea lor ca adevărată, fără nici un suport probatoriu adecvat.

În speță, petentul a solicitat proba testimonială pentru a convinge instanța de justețea afirmațiilor sale, și deși i-a fost admisă proba, la termenul fixat, acesta nu a asigurat prezența martorului propus în vederea audierii ( de altfel, nici el nu a fost prezent) și nici nu a făcut dovada motivată a lipsei acestuia.

În atare situație, a apreciat că nicio motivație nu este de natură a justifica săvârșirea unei astfel de fapte sau a exonera de consecințe, cât timp regulile privind regimul circulației pe drumurile publice sunt de strictă și necondiționată aplicare.

Procedând apoi la analiza temeiniciei procesului-verbal contestat, instanța de fond a apreciat că din probele administrate în cauză, rezultă că situația de fapt reținută de agentul constatator corespunde realității pentru următoarele considerente:

Procesul-verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de adevăr, făcând dovada asupra stării de fapt reținută prin procesul-verbal, până la proba contrară.

Petentul nu a făcut până în prezent proba contrarie celor constatate și consemnate în procesul verbal de contravenție.

Având în vedere că procesul verbal contestat cuprinde o situație de fapt constatată direct și personal de un agent de poliție, organ al statului învestit cu putere publică (a cărui activitate se desfășoară sub semnul unei prezumții relative de legalitate), instanța apreciază că sub aspectul temeiniciei, acest act se bucură de o prezumție relativă, și nu una absolută, care ar contraveni dreptului la un proces echitabil și prezumției de nevinovăție.

Așadar, pentru a proteja individul de posibilele abuzuri ale organelor statului (abuzuri care trebuie probate, întrucât, în opinia instanței de fond, nu se poate porni de la prezumția că acestea își desfășoară activitatea cu încălcarea legii) această prezumție relativă dă posibilitatea instanței să administreze probe pe baza cărora să stabilească o situație de fapt care poată să confirme, sau, dimpotrivă, să o infirme pe cea reținută de agentul constatator. Această interpretare este în spiritul celor statuate de Curtea Europeană, care, în cauza Ozturk c. Germaniei a arătat că numai în situația în care judecătorul ar aplica în mod automat prezumția irefragrabilă de responsabilitate, și nu ar aprecia în mod liber asupra cauzei, prezumția de nevinovăție ar fi golită de însăși substanța sa (par. 28).

In cauză, având în vedere că petentul nu a probat în nici un fel susținerile sale, iar din înscrisurile depuse la dosar nu rezultă indicii că fapta reținută de agentul constatator în procesul verbal nu corespunde realității, instanța de fond a respins plângerea contravențională ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel petentul B_____ C____ M____, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii excepției nulității și admiterii plângerii.

În motivare a arătat, în primul rând cu privire la situația de fapt că polițistul rutier nu a efectuat corect semnul de oprire, iar în aceste condiții nu a înțeles că trebuie să oprească autovehiculul.

În al doilea rând, a arătat că procesul verbal contestat nu a fost întocmit corect, încălcându-se prevederile art. 16 alin. 1 și 17 din OG nr. 2/2001 menționând că a fost trecut greșit numele său, inclusiv pe plicul de comunicare a procesului verbal.

Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică.

În motivare a arătat că, instanța de fond a analizat și s-a pronunțat motivat sub toate aspectele, iar în baza probatoriului administrat, a pronunțat o soluție temeinică și legală, confirmând constatarea poliției, fapta fiind constatată în mod direct de către agentul constatator.

Actul de constatare în cauză beneficiază de o prezumție simplă de legalitate și temeinicie, sarcina probei contrare revenind petentului, care prin orice mijloc de probă, inclusiv alte prezumții să facă dovada că cele constatate de agentul instrumentator nu corespund adevăratei situații de fapt.

Apelantul a formulat „răspuns la întâmpinare”, prin care reiterat cele prezentate în cererea de apel.

Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, cât și a disp. art. 480C.pr.civ., tribunalul constată că acesta este întemeiat.

Examinând procesul-verbal de constatare a contravenței, tribunalul reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale, nefiind date cauze de nulitate absolută, iar din probele administrate rezultă că petentul se face vinovat de săvârșirea contravențiilor reținute în sarcina acestuia.

Susținerea petentului în sensul că procesul-verbal ar fi lovit de nulitate în temeiul art. 16 și art. 17 din OG nr. 2/2001 rep. întrucât a fost trecut greșit numele acestuia nu este întemeiată. Astfel, tribunalul constată că numele său a fost scris corect în procesul-verbal de constatare a contravenției ( chiar dacă literele nu au o formă perfectă), fiind scris greșit doar pe plicul comunicat acestuia, ceea ce nu afectează valabilitatea procesului-verbal întocmit.

De asemenea, instanța de fond a făcut o aplicare corectă a jurisprudenței CEDO în ceea ce privește prezumția de nevinovăție.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, 23 iulie 2002).

Prin urmare, în cazul în care constatarea contravenției s-a făcut de agentul constatator cu propriile simțuri, nu mai este necesară administrarea de către acesta a unor probe care să facă dovada săvârșirii faptei de către contravenient, ci sarcina probei trece asupra petentului care susține că situația de fapt este diferită. În consecință, petentul are posibilitatea reglementată legal de a solicita administrarea oricăror probe petinente cu ocazia formulării plângerii contravenționale.

În cauza de față, contravenția a fost constatată în mod direct de reprezentantul intimatei, iar petentul nu a dovedit că situația de fapt reținută de agentul constatator nu corespunde realității.

Apărarea petentului că nu a oprit la semnalul polițistului deoarece nu a înțeles semnalul făcut, deși a fost suținută de declarația martorului audiat care a declarat că a relatat că agentul a făcut un semna asemănător cu a celor care vor să fie luați la ocazie, nu poate duce la înlăturarea răspunderii contravenționale. Petentul avea obligația de a opri în momentul în care a observat un polițist rutier, îmbrăcat în uniformă, aflat lângă partea carosabilă făcând un semn de oprire, chiar dacă nu a înțeles foarte bine acel semnal.

Referitor la săvârșirea și sancționarea contravenție constând în fapta de a circula fără a avea aprinse luminile pe timp de zi, tribunalul constată că petentul a recunoscut săvârșirea faptei.

De asemenea, agentul constatator a individualizat în mod corect sancțiunile principale prin raportare la criteriile prev. de art. 21 alin.1 din O.G nr.2/2001 modif.

Referitor la aplicarea sancțiunii complementare, se constată că și aceasta trebuie să fie individualizată în funcție de circumstanțele reale, cât și de circumstanțele personale ale contravenientului.

În prezenta cauză, tribunalul constată că sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce se impune a fi înlăturată având în vedere circumstanțele săvârșirii contravenției, respectiv faptul că semnalul de oprire a fost efectuat de către polițistul rutier după ce a coborât din mașina în care se afla, semnalul nefiind efectuat întocmai cum figurează în HG nr. 1391/2006 modif sub aspectul posturii agentului de poliție, situație ce a creat o confuzie în mintea petentului, acesta neînțelegând intenția agentului constatator și interpretând greșit semnalul efectuat, susținerea petentului fiind confirmată de martorul audiat în cauză.

De asemenea, în raportul agentului constatator s-a comnsemnat că petentul a redus viteza în momentul în care a trecut pe lângă acesta, însă și-a continuat deplasarea, aspect ce vine în susținerea poziția petentului că nu a înțeles semnalul efectuat. În cazul în care acesta ar fi avut intenția de a nu opri la semnalul polițistului rutier, în mod logic petentul și-ar fi continuat deplasarea cu viteză constantă sau sporită.

Având în vedere aspectele reținute anterior, precum și prevederile art. 480C.pr.civ., tribunalul urmează să admită apelul, să schimbe în tot sentința apelată, să admită în parte plângerea, să înlăture sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce, menținând celelalte dispoziții ale procesului verbal de contravenție contestat.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE:

Admite apelul declarat de petentul apelant B_____ C____ M____, domiciliat în localitatea Movileni, județul Iași împotriva sentinței civile nr. 1179 din 13.06.2014 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX, intimat fiind I____________ de Poliție Județean Suceava, cu sediul în _______________. 9, județul Suceava.

Schimbă în tot sentința apelată în sensul că:

Admite în parte plângerea.

Înlătură sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce.

Menține celelalte dispoziții ale procesului verbal de contravenție contestat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 10 iunie 2015.

Președinte, Judecător, Grefier,

Pentru grefier în CM

semnează grefierul șef de secție

Red. P.I.

Jud fond. R.M.

Tehnored. L.N.