Dosar nr. XXXXXXXXXXXX - art. 228 alin. 1 Cod penal

-art. 229 alin. 1 lit) d, alin. 2 lit) b Cod penal-

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA D______ JUDEȚUL B_______

SENTINȚA PENALĂ NR. 154

Ședință publică din 27 martie 2014

Președinte - N______ M_____ I____

Grefier - N_____ M____

Ministerul Public – P________ de pe lângă Judecătoria D______ – este reprezentat de:

Procuror - A__________ F_____ C______

La ordine se află soluționarea cauzei penale de față privind pe C______ S________ – fiul lui V___ și B_______-E____, născut la data de 16.07.1992 în ____________________________, CNP: xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în comuna Trușești ______________, județul B_______, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată prevăzută și pedepsită de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit) d, alin. 2 lit) b Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul în stare de arest asistat de avocat din oficiu A________ D___ substituient al d-nei avocat Z______ C______ L_______ și avocat D______ R_____ pentru partea vătămată lipsă la termenul de astăzi.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței obiectul cauzei, modul de îndeplinire a procedurii de citare, stadiul judecății precum și faptul că s-a depus la dosar cerere formulată de inculpat.

Avocat D______ R_____ pentru partea civilă depune la dosar împuternicire avocațială.

Avocat A________ D___ având cuvântul arată că d-na avocat Z______ C______ a avut o singură delegație pentru verificarea pe arest preventiv.

Instanța având în vedere că d-na avocat Z______ C______ a fost numită atât pentru verificare pe arest preventiv cât și pentru derularea procedurii în cameră preliminară dispune a se depune delegație de substituire și pune în vedere d-nei avocat A________ D___ să depună delegația de substituire.

Avocat A________ D___ depune delegația de substituire.

Instanța în temeiul art. 372 al.2 C.pr.pen. procedează la identificarea inculpatului.

Instanța având în vedere dispozițiile art. 374 al.1 C.pr.pen. dispune citirea actului de sesizare de către grefierul de ședință.

Instanța în temeiul art. 374 al.2 C.pr.civ. aduce la cunoștința inculpatului învinuirile care i se aduc și de asemenea dreptul de a nu da nici o declarație iar în cazul în care va da declarații acestea pot fi folosite împotriva sa, se aduce la cunoștință că are dreptul de a pune întrebări părții vătămate celorlalte părți, martorilor și experților în cauză și de asemenea de a da explicații ori de câte ori va considera necesar.

Instanța în temeiul art. 374 al. 3 c.pr.pen. aduce la cunoștința părților și participanților la procesul penal că nu au fost probe care să fie excluse în cadrul procedurii de cameră preliminată de asemenea aduce la cunoștință părții vătămate prin reprezentant că până la începerea cercetării judecătorești este în drept să se constituie parte civilă.

Avocat D______ R_____ pentru partea vătămată depune la dosar cererea de constituire parte civilă prin care se constituie parte civilă cu suma de 35.760 euro reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase și nerecuperate precum și tabelul reprezentând bunurile sustrase.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul cu privire la latura civilă dorește a fi exclusă c/valoarea acelor scânduri sustrase de către inculpat deoarece în prezent pe rolul parchetului se mai află un dosar penal referitor la aceste scânduri care au fost furate din altă locație. In acest sens va face dovada cu ordonanța de declinare a dosarului respectiv care se află în prezent la Judecătoria D______ și pentru a nu se judeca de două ori aceeași cauză solicită excludere din latura civilă a acelor scânduri urmând a fi trimis în judecată ulterior pentru această faptă.

Instanța se va pronunța cu privire la toate capetele de cereri cu ocazia pronunțării și pe capătul de cerere privind constituirea de parte civilă.

In temeiul art. 375 al.1 c.pr.pen. instanța aduce la cunoștința inculpatului beneficiul judecării în procedura abreviată a recunoașterii vinovăției respectiv beneficiul prev. de 396 al. 10 c.pr.pen. constând în reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă în situația în care solicită ca judecarea să se facă în baza materialelor administrate în cursul urmăririi penale.

Instanța procedează la audierea inculpatului declarația acestuia fiind consemnată în proces verbal aparte atașat la dosar.

Instanța față de aceste aspecte pune în discuția părților judecarea prezentei cauze în procedura abreviată a recunoașterii vinovăției

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul declară că este de acord cu judecarea cauzei în procedura abreviată.

Apărătorii părților având pe rând cuvântul au arătat de asemenea că sunt de acord.

Inculpatul având cuvântul este de acord.

Față de aceste aspecte instanța dispune judecarea prezentei cauze în procedura abreviată a recunoașterii vinovăției, în temeiul art. 375 al. 2 pune în discuția părților noi înscrisuri pe latură penală.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul precizează că nu are alte înscrisuri.

Apărătorii părților având pe rând cuvântul au arătat de asemenea că nu au alte înscrisuri.

Instanța în temeiul art. 375 raportat la art. 374 alin. 5 C.pr .pen. pune în discuția părților în contradictoriu, probele administrate în cursul urmăririi penale.

Reprezentantul Ministerului Public nu solicită reanalizarea și readministrarea acestor probe din faza urmăririi penale

Avocat D______ R_____ pentru partea civilă având cuvântul lasă la aprecierea instanței.

Avocat din oficiu, A________ D___ pentru inculpat, având cuvântul lasă la aprecierea instanței.

Inculpatul având cuvântul de asemenea lasă la aprecierea instanței.

Instanța față de aceste aspecte având în vedere și dispozițiile art. 26 c.pr.pen, și faptul că nerecunoașterea cuantumului respectiv a valorii bunurilor sustrase este de natură a prelungi nejustificat soluționarea laturii penale pune în discuția părții atât disjungerea laturii civile de latura penală a prezentei cauzei cât și fondul cauzei declarând închisă faza cercetării judecătorești.

Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, instanța, în baza dispozițiilor art. 387 Cod de procedura penala, constată încheiată cercetarea judecătorească și în baza dispozițiilor art. 388 Cod de procedura penala, declară deschise dezbaterile, dând cuvântul părților.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul este de acord cu disjungerea laturii civile de latura penală iar pe fondul cauzei, față de modul de săvârșire a faptei foarte bine organizată, inculpatul reușind în scurt timp să sustragă toate bunurile adunate de partea civilă în locuința sa, de persoana inculpatului care nu are un domiciliu, nu are ocupație, a încercat să se sustragă imediat după săvârșirea faptei încercând să plece din țară fiind necesar emiterea unui mandat pentru a nu părăsi localitatea, solicită condamnarea inculpatului la pedeapsa cu executare apreciind că doar o asemenea măsură privativă de libertate poate contribui la îndreptarea comportamentului inculpatului, peste minimul special pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată cu aplicarea pedepsei complimentare, a pedepsei accesorii, confiscarea de la inculpat a sumelor de bani obținute în urma valorificării bunurilor sustrase cu excepția scândurilor, a sumei de 1500 lei și de asemenea obligarea la plata cheltuielilor judiciare și deducerea duratei reținerii și arestării preventive până în prezent

Avocat D______ R_____ pentru partea civilă având cuvântul pe latură penală solicită a se avea în vedere la individualizarea pedepsei gradul concret de pericol social al săvârșirii faptei de către inculpat, împrejurările în care a fost comisă, urmarea produsă, modul concret de operate în sensul că bunurile au fost sustrase pe timp de zi pentru a duce în eroare persoanele din jur, fără să trezească nici un fel de suspiciuni cum că ar înstrăina aceste bunuri, a câștigat încrederea persoanelor cu care a intrat în casă, valoarea foarte ridicată a bunurilor sustrase, această familie lucrează de 15 ani în Italia și acestea fiind toată agoniseala acestei familii, a profitat de neatenția fiului părții vătămate făcându-și patru chei, poziția sa în instanță la termenul de astăzi întrucât nu a precizat nici măcar o sumă cu care ar fi de acord să recupereze din valoarea foarte mare a acestor bunuri. Față de valoarea prejudiciul,modul de operare, față de conduita inculpatului de încercare a se sustrage de la urmărire, denotă o periculozitate mult prea mare în raport cu vârsta acestuia și apreciază că o pedeapsă privativă de libertate este de natură să asigure scopul pedepsei de pretenție generală și specială.

Avocat A________ D___ din oficiu pentru inculpat solicită pentru fapta ce a fost trimis în judecată aplicarea unei pedepse orientată către minimul special având în vedere vârsta fragedă a inculpatului, faptul că a recunoscut și regretat săvârșirea faptei, considerând că încarcerarea sa ar duce la rău și nicidecum la o reeducare a inculpatului. Consideră că o pedeapsă neprivativă de libertate ar fi mult mai indicată.

Instanța acordă ultimul cuvânt inculpatului.

În baza art. 389 C__, inculpatul C______ S________ arată că îi pare rău pentru ceea ce a făcut, se obligă a achita până la ultimul leu, precizând că nu este un pericol public și solicită a fi iertat.

In temeiul art., 26 dispune disjungerea laturii civile de latura penală a cauzei dispune reînregistrarea acesteia pe rolul Judecătoriei D______ la Complet C7cu termen de judecată la 08 mai 2014.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei penale de față, reține următoarele:

Prin rechizitoriul din 05.02.2014 întocmit în dosarul nr. 1353/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria D______ a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul C______ S________, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat în formă continuată prevăzută și pedepsită de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit) d, alin. 2 lit) b Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal.

În sarcina inculpatului s-a reținut că în perioada 15.08-24.09.2013, prin folosirea unei chei mincinoase, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul a pătruns în repetate rânduri fără drept în locuința părții vătămate C_________ A_______ din mun. D______, de unde a sustras bunuri electronice, electrocasnice și mobilier în valoare de aproximativ 160.000 lei, prejudiciu nerecuperat.

P________ de pe lângă Judecătoria D______ a reținut că fapta s-a desfășurat în contextul existenței unei relații de prietenie cu numitul C_________ D_____, fiul părții vătămate C_________ A_______, în vara anului 2013, inculpatul realizând o copie a cheii de la ușa de acces în apartamentul acesteia și erijându-se în proprietar, a sustras și comercializat marea majoritate a bunurilor electronice, electrocasnice și mobilier din acesta. Prejudiciul a fost evaluat inițial de către partea vătămată la aproximativ 50.000 euro, din care s-a reușit recuperarea unei fracțiuni, C_________ A_______ constituindu-se ulterior parte civilă cu suma de 160.000 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase și nerecuperate.

Prin rechizitoriu s-a mai reținut că, la data de 23.09.2013, partea vătămată C_________ A_______ a revenit din Italia, constatând că marea majoritate a bunurilor care se aflau în apartament, respectiv mobilier, covoare, perdele, obiecte gospodărești, electronice, electrocasnice, precum și alte bunuri ce urmau a fi folosite la construcția casei, a fost sustrasă. De asemenea și din garaj au fost sustrase toate bunurile de valoare.

Mai mult, cu ocazia efectuării cercetării criminalistice și a investigării locului faptei s-a stabilit că sistemele de asigurare ale ușilor, atât de la garaj cât și de la apartament, nu prezintă urme de forțare, lacătele fiind în stare de funcționare, aspecte care au dus la concluzia că autorul infracțiunii folosise o cheie potrivită.

În același sens s-a arătat că numiții C_________ A_______ cât și C_________ D_____ au avut reprezentarea faptului că principalul suspect în comiterea acestei infracțiuni este inculpatul C______ S________ și astfel l-au contactat telefonic pe inculpat, reproșându-i fapta comisă. Din transcriptul acestei convorbiri reiese că inculpatul a recunoscut fapta comisă, a indicat modul și momentul în care a făcut copie după cheile proprietarului, indicând totodată persoanele care au cumpărat majoritatea bunurilor sustrase. Convorbirea a fost înregistrată de către C_________ D_____ și stocată pe un suport magnetic de tip stick, pus la dispoziția organelor de poliție și anexat la prezentul dosar penal.

Actele de urmărire penală efectuate în cauză, s-au materializat în:

- declarațiile suspectului / inculpatului- filele 217-219;

- declarațiile părții civile- filele 6,7-17;

-declarațiile martorilor: A__________ M_____ B_____, G________ N______, D_____ C______, B_______ G___, D_____ V_____, C_______ M____ M____, M____ M____ C________, R___ M________ C______ și R___ M________ C_________- filele 155-158,161-162,164-165,167-170;

- procese verbale de cercetare la fața locului, percheziții domiciliare, restituire bunuri sustrase- filele 34-51,61-63,107,126-128,135,138-154;

- stick conținând convorbirea telefonică dintre inculpat și fiul părții civile, C_________ D_____.

Prezent în fața instanței la data de 27 martie 2014, inculpatul C______ S________ a recunoscut săvârșirea faptei și a solicitat ca judecata să se facă în procedura abreviată a recunoașterii vinovăției.

Analizând și coroborând ansamblul probatoriu administrat atât în timpul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești, instanța reține următoarele:

În fapt, în perioada 15.08-24.09.2013, prin folosirea unei chei mincinoase, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul a pătruns în repetate rânduri fără drept în locuința părții vătămate C_________ A_______ din mun. D______, de unde a sustras bunuri electronice, electrocasnice și mobilier în valoare de aproximativ 160.000 lei, prejudiciu nerecuperat.

Situația de fapt mai sus-prezentată a fost dovedită prin probatoriul administrat în cursul urmăririi penale care se coroborează cu poziția procesuală de recunoaștere adoptată de inculpat.

Astfel imediat după descoperirea faptei, C_________ D_____ l-a contactat telefonic pe inculpat, reproșându-i fapta comisă. Din transcriptul acestei convorbiri reiese că inculpatul a recunoscut fapta comisă, a indicat modul și momentul în care a făcut copie după cheile proprietarului, indicând totodată persoanele care au cumpărat majoritatea bunurilor sustrase.

Potrivit perchezițiilor efectuate în cursul urmăririi penale la numiții M____ M____ C________ și P_______ C_____ au fost identificate, ridicate și predate părții vătămate mai multe bunuri din cele reclamate ca fiind sustrase.

Mai mult, numitul P_______ C_____ a declarat organelor de poliție că în luna august 2013 a fost abordat de către o persoană, despre care a aflat ulterior că se numește C______ S________, care l-a întrebat dacă nu este interesat în achiziționarea unor bunuri, întrucât tatăl său a fost victima unui accident rutier în Italia și are nevoie de bani. Conform declarației acestuia, inițial a cumpărat o mașină de spălat și un frigider, bunuri pentru care a plătit 750 lei, ulterior achiziționând și alte bunuri (mobilă, saltele, etc), pentru sumele de 600 lei, respectiv 800 lei.

În același context, numitul M____ M____ C________ a declarat organelor de poliție că în cursul lunii august 2013 a fost abordat de către inculpatul C______ S________ , persoană care i-a oferit mai multe bunuri spre vânzare . Conform declarației martorului, acesta l-a condus la un apartament situat la parterul unui _____________________ de acces și grilajul metalic, afirmând că toate bunurile sunt ale sale și de vânzare. Inițial, susnumitul a cumpărat doar o combină frigorifică și o cabină de duș, bunuri pentru care a plătit suma de 1.800 lei, respectiv 400 lei, pentru ca ulterior să mai cumpere diverse produse pentru suma de 250 lei.

Bunurile ridicate de la imobilele aparținând lui M____ M____ C________ și cele din curtea societății aparținând numitului P_______ C_____ au fost restituite părții vătămate, multe dintre acestea având pe ambalaje mențiunea ”T___”, aceste fiind numele soțului părții vătămate.

În cursul urmăririi penale au fost identificați și martorii R___-M________ C______ și R___ M________ C_________, persoane care au cumpărat și ele de la inculpat diferite bunuri aparținând părții vătămate C_________ A_______, pe care le-au predat organelor de poliție, acestea fiind restituite pe bază de dovadă.

Cu ocazia efectuării cercetării criminalistice și a investigării locului faptei, de pe un vas de expansiune despre care partea vătămată a afirmat că se afla în locuință, ambalat într-o cutie de carton, a fost ridicată o urmă papilară, care, în urma examinării bazelor de date a sistemului Afiș, s-a stabilit că a fost creată de către inculpatul C______ S________.

În final, instanța reține că săvârșirea faptei de către inculpat este dovedită dincolo de orice dubiu rezonabil și prin prisma depozițiilor date de martorii G________ N______, D_____ C______, B_______ G___, D_____ V_____ care au arătat că inculpatul a scos bunuri din imobilul părții vătămate sub pretextul că fiul părții vătămate i-a cerut acest lucru.

În drept, fapta inculpatului C______ S________ constând în aceea că, în perioada 15.08-24.09.2013, prin folosirea unei chei mincinoase, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul a pătruns în repetate rânduri fără drept în locuința părții vătămate C_________ A_______ din mun. D______, de unde a sustras bunuri electronice, electrocasnice și mobilier în valoare de aproximativ 160.000 lei, prejudiciu nerecuperat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. d, alin. 2 lit) b Cod penal.

Elementul material al laturii obiective a infracțiunii de furt constă în acțiunea de luare, în cadrul aceleiași rezoluții infracționale, a unor bunuri aparținând părții vătămate, fără consimțământul acesteia.

Urmarea imediată a infracțiunii furt constă în deposedarea părții vătămate de bunurile mobile și trecerea acestora în posesia inculpatului.

Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată a infracțiunilor este dovedită cu certitudine de întreg materialul probatoriu administrat în cauză, sustragerea bunurilor datorându-se în exclusivitate săvârșirii de către inculpat a infracțiunii.

Având în vedere că inculpatul a comis fapta prin folosirea unei chei mincinoase și prin pătrunderea fără drept în domiciliul părții vătămate, instanța constată că elementul material al laturii obiective a infracțiunii de furt a fost realizat în forma agravantă prevăzută de art. 229 alin. 1 lit) d, alin. 2 lit) b Cod penal – săvârșirea faptei prin folosirea unei chei mincinoase și prin violare de domiciliu.

Latura subiectivă a infracțiunilor este realizată sub forma intenției directe reglementate de art. 16 alin. 3 lit. a C.pen., inculpatul prevăzând rezultatul faptei și urmărind producerea lui prin săvârșirea acelor fapte. Așadar, vinovăția inculpatului rezultă din plângerea părții civile coroborate cu declarațiile martorilor și declarațiile inculpatului prin care acesta a recunoscut săvârșirea faptei și modalitatea sa de comitere.

Instanța apreciază că faptele inculpatului prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

La stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care a fost comisă, de urmarea produsă precum și de persoana și conduita infractorului.

Atunci când se apreciază dacă fapta săvârșită prezintă sau nu gradul de pericol social al unei infracțiuni, trebuie să se aibă în vedere, printre altele, dacă urmările faptei sunt reduse.

De altfel, sancțiunea aplicată, penală sau cu caracter administrativ, își poate îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, numai în măsura în care corespunde gravității faptei, potențialului de pericol social pe care-l prezintă în mod real, persoana infractorului, cât și atitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența măsurii luate față de el.

Instanța, în aprecierea gradului de pericol social concret, nu poate face abstracție de circumstanțele reale în care s-a comis fapta respectiv profitând de grija pe care familia părții vătămate a oferit-o.

La individualizarea pedepsei, instanța va avea în vedere scopul pe care îl are procesul penal conform art. 14 Cod procedură penală și criteriile generale de individualizare enumerate de art. 74, alin. 1 Cod penal: dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în art. 229 alin. 1 Cod penal, gradul de pericol social, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

La individualizarea pedepsei aplicate, instanța are în vedere și dispozițiile art. 5 Cod penal respectiv aplicarea legii penale mai favorabile. Față de limitele de pedeapsă impuse de către Codul penal 1969 în vigoare la momentul săvârșirii faptei (3-15 ani) și limitele de pedeapsă impuse de legea penală în vigoare la momentul pronunțării (2-7 ani), instanța reține ca legea penală mai favorabilă Codul penal nou.

Instanța nu va reține în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art. 75 alin. 2 Cod penal dat fiind gradul de pericol social intrinsec al faptelor săvârșite coroborat cu săvârșirea mai multor fapte penale ce conduc la concluzia că acest gen de comportament nu a fost unul singular și astfel conduita inculpatului nu a fost una ireproșabilă nici înainte și nici după săvârșirea faptei.

Instanța, constatând că fapta de sustragere a unor bunuri mobile aparținând părții vătămate, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpatul C______ S________, potrivit art. 396 alin. 2 C.pr.pen. și având în vedere criteriile susmenționate, va condamna pe inculpat la o pedeapsă cu închisoarea la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea furt calificat prevăzută și pedepsită de de art. 228 alin.1, 229 alin.1 lit) d, alin. 2 lit) b Cod penal raportat la art. 35 alin. 1 Cod penal pedeapsă de natură să asigure atingerea scopurilor preventiv-educative și sancționatorii ale pedepsei.

Aplicarea unei pedepse peste minimul special se impune ca urmare a prejudiciului ridicat al faptei cât și ca urmare a încercării inculpatului de a se sustrage de la urmărirea penală.

Întrucât legea penală mai favorabilă în raport de pedeapsa a fost identificată ca fiind noul cod penal, instanța reține că pedepsele accesorii și complementare ce se impun aplicate inculpatului sunt cele prevăzute de art. 65 Cod penal și art. 66 Cod penal.

Aplicarea pedepselor complementare și accesorii inculpatului trebuie realizată atât în baza articolelor art. 65 Cod penal și art. 66 Cod penal, cât și prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, a Protocoalelor adiționale la Convenție și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. 2 și art. 20 din Constituția României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenții de către România prin Legea nr. 30/1994.

Astfel, raportat la cauzele C__________ c. României (hotărârea din 1 iulie 2008) și Hirst c. Marii Britanii (hotărârea din 30 martie 2004), cauză în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului național în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adițional, instanța nu va aplica în mod automat, ope legis, pedepsele accesorii și complementare prevăzute de art. 65 Cod penal și art. 66 Cod penal, ci va analiza în ce măsură, în prezenta cauză, aceasta se impune față de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite sau comportamentul inculpatului.

Totodată, față de jurisprudența Curții Europene în materie, instanța va avea în vedere și decizia nr. LXXIV (74) pronunțată în data de 5.11.2007 de Înalta Curte de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii promovat de procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a stabilit că „dispozițiile art. 71 C.pen. 1969 referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I – c C.pen. nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 C.pen. 1969”, decizie care, potrivit art. 414² alin. 3 C.pr.pen. 1968, este obligatorie, urmând astfel ca instanța să îi dea deplină eficiență juridică în soluționarea prezentei cauze.

Față de aceste aspecte, instanța reține, în baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) C. pen., că se impune interzicerea inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe, apreciind că prin săvârșirea infracțiunii deduse judecății inculpatul s-a dovedit nedemn de a deține o funcție electivă în autoritățile publice sau orice alte funcții publice precum și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege.

Față de aceste aspecte, instanța reține, în baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și d) C. pen., că se impune interzicerea inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei ce va fi aplicată inculpatului, instanța are în vedere și dispozițiile art. 5 Cod penal, instanța reține că se impune stabilirea legii penale mai favorabile inclusiv în privința instituției individualizării judiciare a pedepsei.

Prin Încheierea nr. 11, dată în Ședința Camerei de Consiliu din 22 octombrie 2013 pronunțată de Judecătoria D______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, s-a dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpatului C______ S________ cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. i Cod penal 1969 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969.

În vederea executării dispozițiilor acestei încheieri, a fost emis, de către Judecătoria D______, mandatul de arestare preventivă nr. 11 din 22.10.2013 pentru o pentru o perioadă de 10 zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă.

Pentru a dispune acestă măsură, instanța a reținut că că în cauză există indicii temeinice cu privire la săvârșirea de către inculpat a faptei pentru care este cercetat, respectiv sustragerea din locuința proprietate personală a părții vătămate C_________ A_______, a unor bunuri în valoare de 20.000 euro, în perioada 15.08.2013 – 23.09.2013. La stabilirea gradului de pericol social s-a avut în vedere desfășurarea în timp a actului infracțional, valoarea mare a prejudiciului precum și faptul că învinuitul s-a sustras de la urmărirea penală.

Prin Încheierea nr. 1, dată în Ședința Camerei de Consiliu din 30 ianuarie 2014 pronunțată de Judecătoria D______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, s-a constatat îndeplinită procedura audierii învinuitului C______ S________ și s-a confirmat măsura arestării preventive dispusă prin încheierea nr. 11 din 22.10.2013 a Judecătoriei D______ și dispune executarea mandatului de arestare preventivă nr. 11 din 22.10.2013 emis pe numele învinuitului C______ S________, pe o perioadă de 10 zile, perioadă care curge de la data de astăzi, 30 ianuarie 2014, până la data de 8 februarie 2014 inclusiv.

Prin încheierea nr. 5R pronunțată în ședința publică din data de 31 ianuarie 2014, Tribunalul B_______ a respins ca nefondat recursul formulat de inculpatul C______ S________ împotriva încheierii nr. 1/2014 a Judecătoriei D______ pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

Prin Încheierea dată în Ședința Camerei de Consiliu din 06 februarie 2014 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXa1, în temeiul art. 207 alin. 2 Cod procedură penală, s-a constat legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv al inculpatului C______ S________ – fiul lui V___ și B_______-E____, și, de asemenea, în temeiul art. 207 alin. 4 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.

Prin Decizia penală nr. 1 pronunțată în ședința publică din data de 10 februarie 2014, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalul B_______ a respins ca nefondată contestația formulată de inculpatul C______ S________ împotriva încheierii din 06 februarie 2014 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei D______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXa1.

Prin Încheierea dată în Ședința Camerei de Consiliu din 27 februarie 2014 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXa2, în temeiul art. 207 alin. 2 Cod procedură penală, s-a constat legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv al inculpatului C______ S________ – fiul lui V___ și B_______-E____, și, de asemenea, în temeiul art. 207 alin. 4 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.

Prin Încheierea penală nr. 4 pronunțată în ședința publică din data de 03 martie 2014, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalul B_______ a respins ca nefondată contestația formulată de inculpatul C______ S________ împotriva încheierii din 27 februarie 2014 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei D______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXa2.

Prin încheierea din 13 martie 2014 a Judecătoriei D______, a fost constatată regularitatea măsurii arestării preventive și s-a menținut arestarea preventivă a inculpaților, urmând ca verificarea legalității să se facă din nou înainte de împlinirea termenului de 60 de zile, dacă nu va fi soluționată cauza.

Față de dispozițiile art. 72 Cod penal, instanța va urma a scade din durata pedepsei aplicate inculpatului C______ S________ durata reținerii și a arestului preventiv de la 30 ianuarie 2014 la zi.

Sub aspectul menținerii măsurii preventive, instanța constată că măsura arestării preventive a inculpatului C______ S________ este temeinică și legală, iar temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri, subzistă și justifică în continuare privarea de libertate a acestuia.

Procedând la verificarea subzistenței temeiurilor care au determinat luarea măsurii arestului preventiv față de numitul C______ S________, instanța reține că acesta a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată prevăzut de art. 228 alin. 1 Cp, art. 229 lit) d Cp reținându-se în sarcina acestuia că în perioada 15.08.2013 – 24.09.2013, prin folosirea unei chei potrivite, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în repetate rânduri, a pătruns în locuința părții vătămate C_________ A_______ din mun. D______, de unde a sustras bunuri electronice, electrocasnice și mobilier în valoare de 20.000 €.

Instanța constată că atât în faza urmăririi penale cât și faza de cameră preliminară s-a reținut în cauză că sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 223 alin. 2 Cpp, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatului închisoarea este de 5 ani iar privarea de libertate se impune pentru înlăturarea stării de pericol concret pentru ordinea publică.

Mai mult, cu ocazia verificării legalității stării de arest preventiv la primirea dosarului, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că menținerea privării de libertate se impune atât prin prisma art. 5 par 3 din Convenția EDO cât și prin prisma unei bune desfășurări a procesului penal.

Totodată, instanța apreciază că măsura arestării preventive a fost dispusă cu respectarea dispozițiilor legale, respectiv art. 136 Cpp 1968, art. 143 Cpp 1968, art. 148 lit. f Cpp 1968, art. 149¹ Cpp 1968, art. 151 Cpp 1968 și art. 5 par. 1 lit) c din Convenția EDO.

Astfel, în cauză, există probe suficiente, în sensul art. 223 alin. 1 lit) a Cpp din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat și de asemenea că a fugit ori s-a ascus în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală, relevante în acest sens fiind declarațiile martorilor G________ N______, D_____ C______, B_______ G___, D_____ V_____, M____ M____ C________ și R___ Muțetescu C______ coroborate cu procesul verbal de cercetare la fața locului și declarațiile date de inculpate în cursul urmăririi penale.

De asemenea, constată îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 223 alin. 2 Cpp, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatului închisoarea este de 5 ani privarea de libertate se impune atât pentru înlăturarea stării de pericol concret pentru ordinea public cât și pentru prevenirea sustragerii de la urmărire penală a inculpatului.

Având în vedere aspectele dezvoltate mai sus, instanța conchide că subzistă temeiurile care au stat la menținerea stării de arest preventiv precum și că schimbarea, în acest moment, a acestei măsuri preventive cu o altă măsură preventivă este de natură a împieta la buna desfășurare a procesului penal atât prin prevenirea sustragerii de la urmărire penală a inculpatului cât și prin înlăturarea stării de pericol concret pentru ordinea publică.

Menținerea măsurii arestului preventiv se justifică și din perspectiva jurisprudenței CEDO care, în aplicarea dispozițiilor art. 5 par 3 din Convenția EDO, a arătat că motivele pentru a menține o persoană arestată în detenție preventivă sunt ”suficiente și pertinente” atunci când interesul public al menținerii ordinii în cauză trece înaintea dreptului persoanei de a fi judecată în liberate, în condițiile în care ordinea publică rămâne realmente amenințată raportat la persona în cauză și la natura infracțiunii care produce o anume tulburare socială.

În privința termenului rezonabil al măsurii preventive, instanța constată că inculpatul C______ S________ a fost arestat preventiv la data de 30 ianuarie 2014 și că s-a depus o ”diligență specială” în desfășurarea urmăririi penale care nu a fost prelungită cu perioade în care detenția putea fi evitată și pe cale de consecință.

În consecință, instanța în temeiul art. 399 alin. 1 Cod procedură penală va menține măsura arestării preventive luate față de numitul C______ S________.

Sub aspectul laturii civile, instanța constată că partea vătămată C_________ A_______ s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale cu suma de 50.000 Euro.

Potrivit art. 26 alin. 1 C__ instanța poate dispune disjungerea acțiunii civile, când soluționarea acesteia determină depășirea termenului rezonabil de soluționare a acțiunii penale.

Având în vedere faptul că soluționarea acțiunii civile a cauzei impune administrarea de probe privind cuantumul prejudiciului produs părții civile, instanța reține că soluționarea acesteia determină depășirea termenului rezonabil de soluționare a acțiunii penale și astfel va dispune disjungerea acțiunii civile de latura penală a cauzei.

Potrivit 112 alin. 1 lit) e Cod penal, sunt supuse confiscării speciale bunurile care au fost dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală dacă nu sunt restituite persoanei vătămate și în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia.

Potrivit 112 alin. 5 Cod penal, dacă bunurile supuse confiscării potrivit alin. 1 lit) b – e nu se găsesc, în locul lor se confiscă bani și bunuri până la concurența acestora.

Având în vedere aceste dispoziții legislative, instanța reține că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile privind confiscarea specială de la inculpat a sumei de 7.200 lei.

Pentru a reține acest aspect, instanța are în vedere faptul că partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză precum și că toate bunurile recuperate au fost restituite părții civile.

În baza dispozițiilor art. 272 Cod procedură penală raportat la art. 274 Cod procedură penală, onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpați vor fi plătite către Baroul de Avocați B_______ din fondurile speciale ale Ministerului Justiției, urmând a rămâne în sarcina statului.

Potrivit art. 274 alin. 1 C.pr.pen. inculpatul, în caz de condamnare, este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat.

Cuantumul cheltuielilor judiciare efectuate în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești se prezintă după cum urmează:

- 632,15 lei cheltuieli judiciare în cursul urmăririi penale din care 300 lei reprezintă onorariul avocatului din oficiu Lojniță O_____ I___ în cursul urmăririi penale (f. 215, 210 dup);

- 867,85 lei cheltuieli judiciare în faza cercetării judecătorești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

În baza art. 26 alin. 1 Cp, disjunge soluționarea acțiunii civile de cauza ce face obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXXX și reînregistrarea acesteia pe rolul Judecătoriei D______, Complet CP7, termen 08.05.2014, ora 08.30.

Dispune citarea părților.

În baza art. 396 alin. 10 Cpp raportat la art. 375 alin. 1 C__ cu reținerea la art. 5 Cp, condamnă inculpatul C______ S________ – fiul lui V___ și B_______-E____, născut la data de 16.07.1992 în ____________________________, CNP: xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în comuna Trușești ______________, județul B_______, la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată prevăzută și pedepsită de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit) d, alin. 2 lit) b Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) C. pen. raportat la art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege, pe o perioadă de 3 ani executabilă în condițiile art. 68 alin. 1 lit) c Cod penal.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și d) C. pen. respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 72 Cod penal, scade din durata pedepsei aplicate inculpatului C______ S________ durata reținerii și a arestului preventiv de la 30 ianuarie 2014 la zi.

În temeiul art. 399 alin. 1 Cod procedură penală constată că măsura arestului preventive este legală și menține măsura arestării preventive luate față de numitul C______ S________.

În baza art. 112 alin. 5 Cod penal raportat la art. 112 alin. 1 lit) e Cod penal, respinge cererea privind luarea măsurii confiscării speciale pentru suma de 7.200 lei.

În baza dispozițiilor art. 272 alin. 1 Cod procedură penală, onorariul apărătorului Lojniță O_____ desemnat din oficiu pentru inculpat în cursul urmăririi penale în sumă de 200 lei va fi plătit către Baroul de Avocați B_______ din fondurile speciale ale Ministerului Justiției. Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu rămâne în sarcina statului.

În baza dispozițiilor art. 272 alin. 1 Cod procedură penală, onorariul apărătorului Z______ C______ L_______ desemnat din oficiu pentru inculpat în cursul judecății în sumă de 200 lei va fi plătit către Baroul de Avocați B_______ din fondurile speciale ale Ministerului Justiției. Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu rămâne în sarcina statului.

În baza art. 274 alin. 2 C.pr.pen. obligă inculpatul C______ S________ la plata sumei de 1.300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 martie 2014.

PREȘEDINTE GREFIER

Judecător N______ M_____ I____ N_____ M____

Red. N.M.I.

Th.red.NM

Ex.5/ 09.04.2014