Dosar nr.XXXXXXXXXXXXX - plângere contravențională -

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA FĂLTICENI

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2485

Ședința publică din data de 27 noiembrie 2014

Instanța constituită din:

Președinte : G_____ I____-M____

Grefier : P_______ D____

Pe rol, judecarea cauzei civile având ca obiect „plângere contravențională” formulată de petenta _____________ Trifești, în contradictoriu cu intimatul I____________ de S___ ăpentru Controlul în Transportul Rutier Bucuresti.

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc reprezentantii legali ai părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

În conformitate cu dispozițiile art. 131 alin. 1 C.pr.civ., instanța procedează la efectuarea de verificări asupra competenței generale, materiale și teritoriale exclusive a instanței, punând în discuție această competență.

Având în vedere dispozițiile art. 131 alin. 1 C.pr.civ. coroborat cu art. 94 pct. 1 C.pr.civ., raportat la art. 32 din O.G. nr. 2/2001, instanța se consideră competentă să soluționeze cauza din punct de vedere general, material și teritorial exclusiv.

Conform art. 255 și art. 258 C.pr.civ., instanța încuviințează probele cu înscrisuri solicitate de către părți în faza prealabilă judecării cauzei.

Conform prevederilor art. 238 C.pr.civ., instanța estimează durata cercetării procesului pentru o perioadă de 7 zile, având în vedere probele cu înscrisurile depuse la dosar de către părți.

D__ fiind faptul că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform prevederilor art. 411 C.pr.civ., și nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, rămânând în pronunțare.

După deliberare,

I N S T A N T A

Asupra cauzei de față constată:

Prin plângerea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Suceava si înregistrată sub nr. XXXXXXXX/14.04.2014, petenta _____________ Trifești, a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I____________ de S___ pentru Controlul în Transportul Rutier București anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ___________ nr. xxxxxx /21.03.2014 încheiat de intimat și în subsidiar înlocuirea amenzii cu avertisment.

În motivare, petentul a arătat că nu se face vinovat de săvârșirea faptei contravenționale reținute în sarcina sa.

În susținerea plângerii petentul a depus proces verbal de contravenție (f.6).

Intimatul I____________ Județean de Poliție Suceava a depus întâmpinare (f. 22-27).

La termenul de judecată din data de 25.09.2014, instanța a rămas în pronunțare pe excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Suceava.

Astfel, instanta a retinut că regimul juridic al contravențiilor este reglementat prin Ordonanța 2/2001, care conține norme juridice cu caracter special, derogatoriu de la normele generale prevăzute de Codul procedură civilă (în baza principiului specialia generalibus derogant).

Potrivit art. 32 alin. 2 din OG 2/2001, competența de soluționare a plângerii aparține judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția. Această normă juridică are caracter imperativ, fiind edictată pentru protejarea unui interes public, constând în buna administrare a justiției în domeniul contravențional. Pentru aceste motive, dispozițiile art. 32 alin. 2 din OG 2/2001 reglementează o competență teritorială absolută, de la care părțile nu pot deroga.

De altfel, în conformitate cu dispozițiile art. 126 din Codul de procedură civilă, părțile pot deroga de la normele de competență teritorială doar în pricinile privitoare la bunuri, cu excepții . Or, din interpretarea "per a contrario" a dispozitiilor art. 126 C.pr.civ., (care prevăd posibilitatea părților de a alege instanța competentă în litigiile privitoare la bunuri) combinată cu dispozițiile art. 129 alin.2 pct.3C.pr.civ. (potrivit cărora necompetența teritorială este de ordine publică, dacă părțile nu o pot înlatura), se desprinde concluzia că în litigiile ce nu sunt referitoare la bunuri (cum este și cazul plângerilor contravenționale), competența teritorială este exclusivă.

Examinând în acest context mențiunile procesului-verbal de contravenție ___________ nr. xxxxxx /21.03.2014 încheiat de intimat (f. 6), instanța reține că prezumtiva contravenție a fost săvârșită în localitatea Spătărești, jud. Suceava.

Potrivit HG 337/9 iulie 1993, modificată și republicată, pentru stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii, localitatea Spătărești este arondată Judecătoriei Fălticeni.

Prin urmare, avându-se în vedere caracterul absolut al competenței teritoriale reglementate în materie contravențională, s-a apreciat ca întemeiată excepția de necompetență teritorială a Judecatoriei Suceava în solutionarea prezentei plângeri, față de dispozițiile art.129 alin.2 pct.3 C.pr.civ raportate la art.32 al.2 din O.G.nr.2/2001, cauza fiind declinată în favoarea Judecatoriei Fălticeni, aceasta fiind instanța în circumscripția căreia s-a săvârșit prezumtiva contravenție, potrivit sentintei civile nr.4158 din 25.09.2014.

Astfel cauza a fost reînregistrată sub nr.l XXXXXXXX/5.11.2014.

În cauză a fost administrată doar proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ___________ nr. xxxxxx/21.03.2014 emis de ISCTR București, petentei i-a fost aplicată sancțiunea amenzii în sumă de 1500 lei pentru încălcarea disp. art. 8 alin. 3 pct 6 din OG nr. 37/2007. a-a reținut astfel în urma analizei electronice efectuate cu ajutorul aparatului TACHOSCAN 1,9 din dotarea ISCTR a înregistrărilor tahografice prelevate ca pe diagrama tahograf a conducătorului auto al ansamblului de autovehicule cu nr. de înmatriculare XXXXXXX/XXXXXXX proprietatea petentei, din data de 17.03.2014 orele 15:53 – 18.03.2014 orele 00:33 nu s-a respectat perioada minimă de odihnă zilnică redusă cu până la o oră, respectiv cu 20 de minute.

În baza art. 34 alin. 1 din OG nr.2/2001, instanța a analizat legalitatea și temeinicia procesului verbal atacat, verificând și sancțiunea aplicată.

Astfel, din punct de vedere al legalității procesului verbal, instanța a constatat că la întocmirea acestuia au fost respectate toate dispozițiile art.16 si 17 din OG 2/2001, vizând mențiunile ce în mod obligatoriu trebuie să fie cuprinse în procesul verbal, cu privire la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite, a datei săvârșirii și semnătura agentului constatator, elemente pe care instanța le verifică și din oficiu.

In ceea ce privește temeinicia procesului verbal, instanța a constatat că petentul nu a produs în fața instanței dovezile necesare pentru susținerea plângerii sale. Deși în OG nr. 2/2001 nu se arată în mod expres care este forța probatorie a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, în practica judiciară internă se reține în mod constant că procesul-verbal legal întocmit face dovada până la proba contrarie, iar în temeiul art. 249 Cod proic. civil, sarcina probei revine celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul-verbal.

Analizând fapta și sancțiunea aplicată prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției atacat, prin prisma criteriilor stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, instanța constată că în speță norma juridica pretins a fi fost încălcată se adresează tuturor membrilor societății, sancțiunea aplicată, scopul acesteia fiind de prevenire și pedepsire, dar având un cuantum relativ redus. În această situație, instanța apreciază că în prezenta cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cu toate garanțiile conferite de acesta. Cu toate acestea, așa cum a statuat și în cauza I___ P__ c. României, Curtea nu înlătură prezumția de legalitate a procesului-verbal din procedura contravențională română, ci impune echilibrul ce trebuie să existe între prezumția de nevinovăție specifică materiei și prezumția de legalitate și validitate a procesului-verbal de contravenție. Mai mult, s-a reiterat și faptul că prezumțiile de fapt și de drept sunt comune tuturor sistemelor judiciare, Convenția neinterzicându-le în principiu. Ceea ce Convenția impune însă, din perspectiva paragrafului 2 al art. 6 din Convenție, este tocmai ca o anumită proporție între acestea și prezumția de nevinovăție instituită în favoarea acuzatului, să fie respectată, fiind necesar a se ține cont în analiza proporționalității, pe de o parte, de miza concretă a procesului pentru individ și, pe de altă parte, de dreptul său la apărare (a se veeda, Salabiaku c. Franței, 7 octombrie 1988, par. 28; A_____, par. 60).

Prin urmare, petentului, acordându-i-se dreptul la probe, avea posibilitatea în speța de față să răstoarne prezumția de legalitate a procesului verbal de contravenție, sarcina probei conform art. 249 C. civ. revenindu-i. Cu toate acestea, petentul nu s-a prezentat în instanță, singurele probe pe baza cărora instanța poate pronunța o hotărâre fiind cele depuse de agentul constatator, reclamantului dându-i-se pe tot parcursul procesului posibilitatea de a-și dovedi afirmațiile.

În ceea ce privește analiza sancțiunii stabilite în procesul-verbal, art. 5 alin. 5 din O.G.2/2001 prevede că aceasta trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite” iar art. 21 alin. 3 din același act normativ prevede ca sancțiunea se aplica „în limitele prevăzute de lege si trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul si mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum si de circumstanțele personale ale contravenientului si de celelalte date înscrise în procesul-verbal de contravenție”. În speța de față instanța reține că în mod corect a fost individualizată și aplicată amenda în sarcina petentei, având în vedere gradul de pericol social ridicat al faptei, fiind cunoscut că numărul accidentelor de circulație datorat oboselii la volan este foarte ridicat.

Având în vedere cele arătate mai sus, instanța urmează a respinge plângerea contravențională ca nefondată și a menține dispozițiile procesului verbal atacat ca fiind legale și temeinice.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E:

Respinge ca nefondată plângerea formulată de petenta _____________ cu sediul în loc. Trifești, jud.N____ , prin reprezentant P_____ L____, împotriva procesului verbal se contraventie ___________ nr.xxxxxx/21.03.2014 în contradictoriu cu intimatul I____________ de S___ pentru Controlul în Transportul Rutier Bucuresti.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria Fălticeni.

Pronuntată în sedintă publică din data de 27.11.2014.

P_________, Grefier,

Red.GI

Tehn.PD/5ex/

Data:22.12.2014