Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX - art. 335 Cod penal -

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA NR. 603

Ședința publică din 24 iulie 2015

Președinte A_______ L____

Judecător C_______ V______

Grefier B______ I_____

Ministerul Public - P________ de pe lângă Curtea de Apel Suceava reprezentat prin

procuror G____ S_____ P____

Pe rol, pronunțarea asupra apelului declarat de P________ de pe lângă Judecătoria B_______ împotriva sentinței penale nr. 2515 din data de 4 septembrie 2014 pronunțată de Judecătoria B_______ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX.

Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din 22 iulie 2015, susținerile părților și participanților prezenți la proces fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta decizie și când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 24 iulie 2015, când,

După deliberare,

C U R T E A,

Asupra apelului penal de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 2515 din data de 04.09.2014 pronunțată de Judecătoria B_______ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX, s-au calificat faptele săvârșite de inculpatul M____ T_____ ca fiind infracțiunile prevăzute de art. 335 alin. 1 Cod penal și 338 alin. 1 Cod penal.

În temeiul art. 114 alin. 1, 115 alin. 1 pct. 1 lit. a Cod penal rap. la art. 117 Cod penal, s-a aplicat inculpatului M____ T_____, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 335 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 113 alin. 3 Cod penal, măsura educativă a stagiului de formare civică pe o durată de 4 luni.

În temeiul art. 121 Cod penal, s-au impus inculpatului următoarele obligații:

a. să nu depășească, fără acordul Serviciului de Probațiune B_______, limita teritorială a județului B_______;

b. să se prezinte la S________ de Probațiune de pe lângă Tribunalul B_______ la datele fixate de acesta.

În temeiul art. 338 alin. 3 lit. a Cod penal rap. la art. 396 alin. 5 Cod procedură penală cu aplicarea art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, a fost achitat inculpatul M____ T_____ pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 338 alin. 1 Cod penal.

S-a calificat fapta săvârșită de inculpatul A_______ R_____ G______ ca fiind infracțiunea prevăzută de art. 335 alin. 3 Cod penal.

În temeiul art. 114 alin. 1, 115 alin. 1 pct. 1 lit. a Cod penal rap. la art. 117 Cod penal, s-a aplicat inculpatului A_______ R_____ G______, pentru săvârșirea infracțiunii arătate mai sus, măsura educativă a stagiului de formare civică pe o durată de 4 luni.

În temeiul art. 121 Cod penal, s-au impus inculpatului următoarele obligații:

a. să nu depășească, fără acordul Serviciului de Probațiune B_______, limita teritorială a județului B_______;

b. să se prezinte la S________ de Probațiune de pe lângă Tribunalul B_______ la datele fixate de acesta.

Pentru a hotărî astfel, a reținut prima instanță că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria B_______ înregistrat la data de 26 noiembrie 2013, a fost trimis în judecată inculpatul M____ T_____ pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 și art. 89 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal 1968 și art. 99 alin. 3 Cod penal 1968 și inculpatul A_______ R_____-G______ pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 86 alin.3 din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 99 alin. 3 Cod penal 1968.

În sarcina acestora s-a reținut că inculpatul A_______ R_____-G______, în data de 14.03.2013 orele 23⁴⁰, a încredințat autoturismul marca Ford Focus cu numărul provizoriu de înmatriculare BT-xxxxxx inculpatului M____ T_____ pentru a-l conduce pe drumurile publice, deși cunoștea că acesta se află sub influența băuturilor alcoolice și nu posedă permis de conducere, iar inculpatul M____ T_____ a condus autoturismul marca Ford Focus cu numărul provizoriu de înmatriculare BT-xxxxxx pe __________________________ municipiul B_______, fără a poseda permis de conducere, împrejurare în care pe fondul vitezei neadaptate și a lipsei experienței, a provocat un accident rutier soldat cu vătămarea corporală ușoară a altor participanți la trafic și avarierea altor autovehicule, după care a părăsit locul accidentului fără încuviințarea poliției.

Inculpații, legal citați, s-au prezentat în instanță, au recunoscut și regretat săvârșirea faptelor, solicitând ca judecarea cauzei să se facă în condițiile art. 374, 396 Cod procedură penală, fără a propune probe în apărare.

Cercetând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut că în data de 14.03.2013, în jurul orei 23⁴³, organele poliției rutiere au fost sesizate prin S________ 112 despre faptul că pe __________________________ mun. B_______, în dreptul imobilului nr.52, a avut loc un accident rutier soldat cu victime. Urmare a sesizării la fața locului s-a deplasat o echipă operativă, cercetările efectuate stabilind locul accidentului, care a fost identificat și stabilit pe ______________________________ de mers dinspre ______________________ ______________________ dreptul imobilului nr.54, ______________ locului au fost găsite autovehiculele implicate în accident, respectiv pe banda de circulație nr. 3, autoturismul marca Ford cu nr. de înmatriculare provizoriu BT-xxxxxx, al cărui conducător auto a părăsit locul accidentului, fiind identificat ulterior în persoana inculpatului M____ T_____ în vârstă de 17 ani din satul Zlătunoaia, _________________________, iar pe banda a doua de circulație autoturismele Opel Astra cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, condus de P________ A________-V___ de 21 de ani, și Dacia L____ cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, condus de martorul C_____ L________ de 47 de ani, ambii din mun. B_______.

Din verificări s-a stabilit că inculpatul M____ T_____, la data de 14.03.2013, în jurul orei 23⁴⁰, fără a poseda permis de conducere, în timp ce conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare provizoriu BT-xxxxxx pe banda a treia a străzii Calea Națională dinspre ______________________ ________________________ în dreptul imobilului cu nr. 54, datorită vitezei neadaptate și a lipsei de experiență în conducere, a acroșat în partea din stânga spate autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, care circula regulamentar în fața sa, acesta ricoșând în autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, condus regulamentar pe banda a doua de către C_____ L________. După producerea accidentului, inculpatul M____ T_____, împreună cu inculpatul A_______ R_____-G______, așa-zisul proprietar al autoturismului înmatriculat provizoriu, au părăsit locul accidentului, urmăriți de ocupanții autoturismului XXXXXXXXX, fiind însă prins doar inculpatul A_______ R_____-G______.

După aproximativ 2 ore, inculpatul M____ T_____ s-a prezentat la locul accidentului unde a fost testat cu aparatul etilotest la ora 01²², rezultatul fiind de 0,36 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Celor trei conducători auto implicați în accident li s-au recoltat probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, iar cu ocazia examinării clinice s-a concluzionat că inculpatul M____ T_____ pare a fi sub influența alcoolului. Analizele toxicologice efectuate de S________ de Medicină Legală B_______ au stabilit că inculpatul M____ T_____ avea o alcoolemie de 0,75 g/l alcool pur în sânge la ora 01⁴⁵ și 0,60 g/l la ora 02⁴⁵, rezultatele celorlalți doi fiind negative. Prin adresa nr. xxxxx/26.04.2013, S________ Public Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor B_______ a comunicat că inculpatul M____ T_____ nu este posesor al permisului de conducere, iar autoturismul condus de acesta avea numerele de înmatriculare provizorii expirate.

Fiind audiate în cursul urmăririi penale, persoanele vătămate R____ M_____-C______ și C_____ L________ au relatat împrejurările producerii accidentului, au confirmat că inculpatul M____ T_____ a părăsit locul accidentului și au declarat că nu formulează plângere penală împotriva acestuia pentru săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală din culpă, nu doresc să fie examinate medico-legal și totodată nu au niciun fel de pretenții față de acesta.

Deoarece de la producerea accidentului și până la recoltarea probelor biologice de la inculpatul M____ T_____ a trecut o perioadă mare de timp, circa 125 minute, în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale pentru a se stabili alcoolemia avută de inculpat la momentul producerii accidentului. Conform variantei de consum de alcool declarată de inculpat, Comisia de Interpretare a alcoolemiei din cadrul IML Iași a constatat o discordanță între alcoolemia teoretică rezultată din datele de consum și valorile certe stabilite la analiză, neîncadrabilă în limita de veridicitate admisă, concluzionând că în cauză a existat un consum de băuturi alcoolice și/sau în alte circumstanțe decât cele declarate. S-a apreciat că la data de 14.03.2013 în jurul orei 23⁴⁰, inculpatul M____ T_____ ar fi putut avea o alcoolemie teoretică de aproximativ 0,95 g/l - 1,00 g/l alcool pur în sânge. Având în vedere discordanța dintre valorile certe stabilite în urma analizelor chimice și valorile probabile stabilite în urma expertizei, în lipsa altor probe privind circumstanțele în care a avut loc consumul de alcool, s-a dat prioritate principiului „in dubio pro reo” și s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii prev. de art.87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002.

Cele arătate mai sus se dovedesc cu proces-verbal de constatare a infracțiunii f 14-35, bon Drager Alcooltest f.36, cerere analiză alcoolemie, buletin de examinare clinică M____ T_____ f 37-38, buletin de analiză toxicologică-alcoolemie M____ T_____ f 39, bon Drager alcooltest C_____ L________ și P________ A________-V___ f 40, cerere analiză alcoolemie, buletin de examinare clinică P________ A________ f 41- 42, buletin de analiză toxicologică-alcoolemie P________ A________ f 43, cerere analiză alcoolemie, buletin de examinare clinică C_____ L________ f 44-45, buletin de analiză toxicologică-alcoolemie C_____ L________ f 46, cerere analiză alcoolemie, buletin de examinare clinică R____ M_____-C______ f 47-48, buletin de analiză toxicologică-alcoolemie R____ M_____-C______ f 49 adresă SPCRPCÎV B_______ f 50, declarații inculpat M____ T_____ f 52-59, declarații inculpat A_______ R_____-G______ f 60-65, certificat medico-legal A_______; R_____-G______ f 66, declarații martor R____ M_____-C______ f 69-70, declarații martor C_____ L________ f 71-74, declarații martor U________ I____ f 75-77, declarații martori f 78-81, declarații martor O____ T______-V_____ f 82-84, declarații martor A______ M____ f 85-87, declarații martor A_______ S________-A_____ f 88-90, expertiză medico-legală f 91-96, nota de constatare tehnică f 98-102, adresă Spitalul Județean Mavromati f 103-105, caracterizare M____ T_____ f 106-108.

În ceea ce privește aplicarea legii penale mai favorabile, instanța a constatat că în mod evident dispozițiile noului Cod penal îndeplinesc această cerință, întrucât inculpaților minori nu li se pot aplica pedepse, ci doar măsuri educative, motiv pentru care a calificat faptele săvârșite de inculpatul M____ T_____ ca fiind infracțiunile prevăzute de art. 335 alin. 1 Cod penal și 338 alin. 1 Cod penal, iar fapta săvârșită de inculpatul A_______ R_____ G______ ca fiind infracțiunea prevăzută de art. 335 alin. 3 Cod penal.

În ceea ce privește infracțiunea de părăsire a locului accidentului reținută în sarcina inculpatului M____ T_____, instanța a constatat că dispozițiile normei de incriminare, respectiv art. 338 Cod penal, sunt modificate, în sensul că, în conformitate cu dispozițiile alin. 3 lit. a nu constituie infracțiune părăsirea locului accidentului când în urma accidentului s-au produs doar pagube materiale. Este adevărat că prin rechizitoriu s-a reținut că în urma accidentului ar fi rezultat vătămarea corporală ușoară a celorlalți participanți la trafic, însă din probatoriul administrat nu reiese acest lucru, neexistând certificate medico-legale sau alte acte medicale din care să reiasă existența unor vătămări. În consecință, în temeiul art. 338 alin. 3 lit. a Cod penal rap. la art. 396 alin. 5 Cod procedură penală cu aplicarea art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedură penală a dispus achitarea inculpatului M____ T_____ pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 338 alin. 1 Cod penal.

Cum faptele prezentate mai sus întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 335 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 113 alin. 3 Cod penal în ceea ce-l privește pe inculpatul M____ T_____ și ale infracțiunii prevăzută de art. 335 alin. 3 Cod penal în ceea ce-l privește pe inculpatul A_______ R_____-G______, judecătoria a stabilit vinovăția inculpaților pentru săvârșirea acestor fapte.

La stabilirea și individualizarea măsurii educative aplicate inculpatului M____ T_____, a avut în vedere circumstanțele generale de individualizare așa cum sunt enunțate de dispozițiile art. 74 Cod penal, precum și circumstanțele personale ale acestuia, care este în vârstă de 18 ani, este la prima încălcare a legii penale, neavând antecedente penale, a recunoscut săvârșirea faptei în cursul urmăririi penale și în fața instanței, este necăsătorit, nu are copii minori, are 11 clase, este elev.

Față de cele arătate mai sus, a considerat că pentru reeducarea inculpatului este necesară aplicarea, în temeiul art. 114 alin. 1, 115 alin. 1 pct. 1 lit. a Cod penal rap. la art. 117 Cod penal, a măsurii educative a stagiului de formare civică pe o durată de 4 luni.

În temeiul art. 121 Cod penal, instanța a impus inculpatului obligațiile de a nu depăși, fără acordul Serviciului de Probațiune B_______, limita teritorială a jud. B_______ și de a se prezenta la S________ de Probațiune de pe lângă Tribunalul B_______ la datele fixate de acesta.

La stabilirea și individualizarea măsurii educative aplicate inculpatului A_______ R_____-G______, a avut în vedere circumstanțele generale de individualizare așa cum sunt enunțate de dispozițiile art. 74 Cod penal, precum și circumstanțele personale ale acestuia, care este în vârstă de 18 ani, este la prima încălcare a legii penale, neavând antecedente penale, a recunoscut săvârșirea faptei în cursul urmăririi penale și în fața instanței, este necăsătorit, nu are copii minori, are 11 clase, este elev.

Față de cele arătate mai sus, a considerat că pentru reeducarea inculpatului este necesară aplicarea, în temeiul art. 114 alin. 1, 115 alin. 1 pct. 1 lit. a Cod penal rap. la art. 117 Cod penal, a măsurii educative a stagiului de formare civică pe o durată de 4 luni.

În temeiul art. 121 Cod penal, a impus inculpatului obligațiile de a nu depăși, fără acordul Serviciului de Probațiune B_______, limita teritorială a jud. B_______ și de a se prezenta la S________ de Probațiune de pe lângă Tribunalul B_______ la datele fixate de acesta.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel P________ de pe lângă Judecătoria B_______, în referire la inculpatul M____ T_____, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea apelului, acesta a arătat că greșit prima instanță a dispus achitarea inculpatului pentru comiterea infracțiunii de părăsire a locului accidentului, în condițiile în care, în urma accidentului de circulație pe care l-a produs, martorii R____ M_____ C______ și C_____ L________ au suferit traumatisme cerebrale închise, evidențiate ca atare de către medicii din cadrul Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” B_______. Chiar dacă persoanele astfel vătămate nu posedă certificate medică-legale, nu se poate susține, drept consecință a accidentului, doar producerea unor daune materiale, nu și existența unor suferințe fizice/leziuni traumatice, pentru ca fapta să nu constituie infracțiune. În acest context, se impune aplicarea, relativ la întregul ansamblu ilicit, a măsurii educative mai aspre, respectiv cea a asistării zilnice.

În subsidiar, a solicitat schimbarea temeiului achitării, în cel prev. de art. 16 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, întrucât fapta de părăsire a locului accidentului există în materialitatea sa, dar nu intră sub incidența legii penale.

Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, precum și cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu prevederile art. 417 alin. 1,2, art. 420 Cod procedură penală, curtea constată că acesta este întemeiat, pentru următoarele considerente:

Prima instanță a reținut corect situația de fapt și încadrarea în drept, dând o justă interpretare probatoriului administrat în cauză.

În sarcina inculpatului intimat M____ T_____ se reține că, în data de 14.03.2013 orele 23⁴⁰, a condus autoturismul marca Ford Focus cu numărul provizoriu de înmatriculare BT-xxxxxx pe __________________________ municipiul B_______, fără a poseda permis de conducere, împrejurare în care, pe fondul vitezei neadaptate și a lipsei experienței, a provocat un accident rutier soldat cu vătămarea corporală ușoară a numiților R____ M_____ C______ și C_____ L________ și avarierea altor autovehicule, după care a părăsit locul accidentului fără încuviințarea poliției.

Susținerea sa, în sensul că a părăsit locul accidentului datorită temerii că ar putea fi agresat (dealtfel revenind la locul faptei după circa două ore), nu poate fi reținută ca veridică, întrucât nu este confirmată de mijloacele de dovadă administrate în cauză.

Din adresa nr. xxxxx din data de 20.07.2015 emisă de Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” B_______ (fila 20 dosar), reiese că numiții R____ M_____ C______ și C_____ L________ s-au prezentat la UPU din cadrul prezentei unități medicale „în data de 14-15.03.2013 aduși cu ambulanța în urma unui accident rutier” și „prezentau traumatism cranio-cerebral.” Din înscrisurile emise de aceeași instituție (filele 21,23 dosar), reiese că ei au plecat la cerere, fără a fi fost spitalizați.

Alte dovezi din care să rezulte că ar fi suferit leziuni care să necesite pentru vindecare zile de îngrijiri medicale nu au fost depuse la dosar.

Potrivit art. 338 alin. 1 Cod penal, constituie infracțiune „părăsirea locului accidentului, fără încuviințarea poliției sau a procurorului care efectuează cercetarea locului faptei, de către conducătorul vehiculului (…) implicat într-un accident de circulație.”

Se observă așadar că în actuala reglementare nu se mai prevede în mod expres, ca situație premisă a infracțiunii, vătămarea integrității corporale ori sănătății uneia sau mai multor persoane.

La alin. 3 lit. a din aceeași dispoziție normativă se stipulează însă că „nu constituie infracțiune părăsirea locului accidentului când în urma accidentului s-au produs doar pagube materiale”.

Prin urmare, se impune a se analiza, în cauza dedusă judecății, care sunt consecințele concrete produse, cu relevanță asupra caracterului penal al faptei.

În interpretarea coroborată a prevederilor art. 338 Cod penal, trebuie observate și disp. alin. 2, care reglementează o formă asimilată a infracțiunii, constând în „a modifica sau (…) a șterge urmele accidentului de circulație din care a rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane, fără acordul echipei de cercetare la fața locului.”

În vechea reglementare (art. 89 alin. 1 din OUG nr. 195/2002), infracțiunea de părăsire a locului accidentului era definită ca fiind „Părăsirea locului accidentului de către conducătorul vehiculului (…) implicat într-un accident de circulație în urma căruia a rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane (…).”

Chemată să clarifice înțelesul sintagmei „vătămarea integrității corporale ori sănătății uneia sau mai multor persoane”, ÎCCJ București, prin decizia nr. 66/15.10.2007 pronunțată în recurs în interesul legii, a statuat că „se interpretează în sensul că se referă doar la vătămările ce necesită pentru vindecare îngrijiri medicale mai mari de 10 zile, precum și la celelalte urmări prevăzute în art. 182 alin. 2 din Codul penal.”

În considerentele acestei decizii se reține, printre altele, că „pentru stabilirea înțelesului sintagmei „vătămarea integrității corporale ori a sănătății”, în sensul pe care legiuitorul l-a voit prin textul de lege a cărui aplicare a determinat ivirea cazurilor de practică judiciară neunitară, nu se poate recurge decât la ceea ce este evident că s-a urmărit prin reglementarea dată acestor noțiuni prin normele Codului penal, care este legea generală, de referință, în această materie.

Sub acest aspect, este de observat că prin art. 184 din Codul penal, reglementându-se infracțiunea de vătămare corporală din culpă, se prevede, în cadrul alin. 1, că „fapta prevăzută la art. 180 alin. 2 și 2¹, care a pricinuit o vătămare ce necesită pentru vindecare îngrijiri medicale mai mari de 10 zile, precum și cea prevăzută în art. 181, săvârșite din culpă, se pedepsesc cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă”, iar la alin. 2, că, „dacă fapta a avut vreuna din urmările prevăzute la art. 182 alin. 1 sau 2, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.”

Este semnificativ că în cuprinsul alin. 3, 4 și 4¹ ale aceluiași articol, reglementându-se vătămările corporale din culpă care sunt „urmarea nerespectării dispozițiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii, ori pentru îndeplinirea unei anume activități”, se fac referiri la fapte cu aceleași consecințe sub aspectul duratei îngrijirilor medicale necesare pentru vindecare.

De aceea, în absența altor criterii de evaluare a conținutului sintagmei „vătămarea integrității corporale ori sănătății uneia sau mai multor persoane”, conținută în dispozițiile art. 89 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, se impune ca aceasta să fie înțeleasă numai în sensul că se referă la vătămările necesitând pentru vindecare îngrijiri medicale cu o durată mai mare de 10 zile, precum și la celelalte urmări incluse în art. 182 alin. 2 din Codul penal.

Așa fiind, infracțiunea de părăsire a locului accidentului, în accepțiunea textului de lege menționat, nu poate fi considerată săvârșită cu întrunirea totalității elementelor sale constitutive decât atunci când este realizată și cerința obiectivă impusă de definiția dată vătămării corporale din culpă prin art. 184 din Codul penal.”

În prezent, infracțiunea de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196 alin. 1, 2 Cod penal, incriminează ca atare „fapta prevăzută în art. 193 alin. 2 săvârșită din culpă de către o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice ori a unei substanțe psihoactive sau în desfășurarea unei activități ce constituie prin ea însăși infracțiune”, precum și „fapta prevăzută în art. 194 alin. 1.”

Art. 193 alin. 2 Cod penal definește infracțiunea de lovire sau alte violențe, în forma sa calificată, ca fiind „fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile” (așadar cuprinse între o zi și 90 zile).

În forma sa simplă, reglementată la alin. 1 al art. 193 Cod penal, infracțiunea de lovire sau alte violențe constă în „lovirea sau orice acte de violență cauzatoare de suferințe fizice”.

Potrivit art. 194 alin. 1 Cod penal, vătămarea corporală este definită ca fiind „fapta prevăzută în art. 193, care a cauzat vreuna din următoarele consecințe:

a) o infirmitate;

b) leziuni traumatice sau afectarea sănătății unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 zile de îngrijiri medicale;

c) un prejudiciu estetic grav și permanent;

d) avortul;

e) punerea în primejdie a vieții victimei.”

Or, în speță nu s-a probat, cu înscrisuri emise de către unități medicale, că numiții R____ M_____ C______ și C_____ L________ ar fi suferit, în urma accidentului, leziuni care să necesite, pentru vindecare, cel puțin o zi de îngrijiri medicale, și nici că sănătatea ori integritatea lor corporală ar fi fost vătămată în sensul producerii urmărilor prevăzute de art. 194 alin. 1 literele a-e Cod penal.

În acest context, și prin raportare la toate aspectele cu caracter teoretic mai sus expuse, inclusiv prin prisma deciziei în interesul legii despre care s-a făcut vorbire, în referire la dispozițiile normative incriminatoare actuale, constată curtea că situația premisă cât privește existența infracțiunii de părăsire a locului accidentului, în cauza dedusă judecății, este ca victimele accidentului de circulație să fi suferit leziuni concretizate în vătămarea integrității corporale ori a sănătății care să fi impus, pentru vindecare, zile de îngrijiri medicale ori să fi produs consecințele impuse de art. 194 alin. 1 literele a-e Cod penal. Or, în speță, urmarea impactului a constituit-o exclusiv producerea unor pagube materiale.

Analizând conținutul constitutiv al infracțiunii, curtea constată că a existat o acțiune de părăsire a locului accidentului, cu intenție, materializată de inculpat, astfel că nu se poate aprecia că fapta nu există.

Dealtfel, însuși legiuitorul, în alin. 3 al art. art. 338 Cod penal, a stipulat că „Nu constituie infracțiune părăsirea locului accidentului când în urma accidentului s-au produs doar pagube materiale”.

Așa fiind, se impunea ca prima instanță să dispună achitarea inculpatului M____ T_____ în conformitate cu prevederile art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedură penală (fapta nu este prevăzută de legea penală, în condițiile în care, deși există, nu constituie infracțiune), și nu în baza prevederilor art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedură penală (fapta nu există). Prin urmare, sub acest ultim aspect, apelul declarat de parchet este întemeiat.

În prezentul context, raportat la circumstanțele comiterii faptei de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere și la elementele care caracterizează persoana acestuia, pe larg evidențiate de prima instanță, curtea apreciază că măsura educativă a stagiului de formare civică pe o durată de 4 luni (maximul prevăzut de lege) aplicată inculpatului M____ T_____ este de natură a-l determina să înțeleagă consecințele încălcării legii penale și necesitatea adecvării comportamentului său viitor la normele de conduită unanim acceptate de societate. Așadar, nu se justifică supunerea sa unei măsuri educative mai aspre, astfel cum parchetul a solicitat.

Pentru considerentele arătate, curtea, constatând întemeiat apelul declarat de parchet, în conformitate cu prevederile art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, îl va admite.

Va desființa în parte sentința penală atacată și, în rejudecare, va schimba temeiul achitării inculpatului M____ T_____ pentru comiterea infracțiunii de părăsire a locului accidentului, prev. de art. 338 alin. 1 Cod penal din cel prevăzut de art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedură penală în cel prevăzut de art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedură penală (fapta nu este prevăzută de legea penală).

Văzând și disp. art. 275 alin. 3 Cod procedură penală,

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

D E C I D E:

În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, admite apelul declarat de P________ de pe lângă Judecătoria B_______ împotriva sentinței penale nr. 2515 din data de 04.09.2014 pronunțată de Judecătoria B_______ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX.

Desființează în parte sentința penală atacată și în rejudecare:

Schimbă temeiul achitării inculpatului M____ T_____ pentru comiterea infracțiunii de părăsire a locului accidentului, prev. de art. 338 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 113 alin. 3 Cod penal, din cel prevăzut de art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedură penală în cel prevăzut de art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedură penală (fapta nu este prevăzută de legea penală).

Menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare prezentei decizii.

În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare din apel, avansate de stat, rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 24.07.2015.

Președinte, Judecător, Grefier,

Red.: C.V.

Dact.: B.I.

2 ex./28.07.2015

Jud. fond: M______ A.