Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX - uzucapiune, partaj voluntar, edificare construcții -

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 1669

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 04 DECEMBRIE 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE : F_____ L_______

JUDECĂTOR : C____ M___ N____

JUDECĂTOR : G______ F______ F_____

GREFIER : Ș_____ L_______ G_______

Pe rol, pronunțarea asupra recursului formulat de reclamanta Ț_____ M____, domiciliată în _____________________.48, județul Suceava împotriva sentinței civile nr.666 din data de 19.06.2014 pronunțată de Judecătoria C________ Moldovenesc în dosar nr.XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimații pârâți Ș_____ G_______, domiciliat în mun. C________ Moldovenesc, ______________________, județul Suceava, Z______ V_____, domiciliat în ________________________________ Suceava și M_________ C________ MOLDOVENESC prin primar, cu sediul în mun. C________ Moldovenesc, județul Suceava.

Dezbaterile asupra cauzei civile în fond au avut loc în ședința publică din data de 27 NOIEMBRIE 2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie și când, pentru a da posibilitatea apărătorului titular al intimatului pârât Ș_____ G_______, avocat I_____ A________ să formuleze și să depună la dosar concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru data de astăzi, 04 DECEMBRIE 2014.

După deliberare,

T R I B U N A L U L,

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 02 iunie 2011, reclamanta Ț_____ M____ i-a chemat în judecată pe pârâții Ș_____ G_______ și M_________ C________ Moldovenesc prin primar, solicitând ca prin hotărârea ce o va pronunța, instanța să constate că def. Ș_____ I____ a dobândit prin uzucapiune și joncțiunea posesiilor cu a autorilor săi, dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 1894 m.p. teren identică cu __________________ nou formată fânaț, din CF xxxxx ( 482 ) a _______________.Mold.; să se constate că def. Ș_____ I____ a dobândit prin moștenire și partaj voluntar dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 655 m.p. teren, identică cu parc. Nr.951/1 construcții în suprafață de 100 m.p. din Cf xxxxx ( 9673 ) C-lung.Mold. și parc. nr.951/2 construcții în suprafață de 455 m.p din CF xxxxx ( 9674 ) C-lung.Mold.; să se constate că def. Ș_____ G_______ și I____ au dobândit prin construire dreptul de proprietate cu privire la C2 șură în suprafață de 22 m.p., C3 grajd, în suprafață de 60 m.p. și C4 magazie, în suprafață de 25 m.p,. amplasată pe parc. nr. 951/2 construcții din CF 9674 C-lung.Mold., edificate în regie proprie, fără autorizație de construcție în anii 1970-1975; să se constate că reclamanta a dobândit prin cumpărare în baza antecontractului de vânzare cumpărare aut. sub nr. 2897/06.08.2001 la BNP H____ I___ Șcraba, dreptul de proprietate cu privire la suprafața totală de 2449 m.p. teren, identic cu parcelele nrt.951/1 construcții, în suprafață de 100 m.p. din CF xxxxx; parc. nr.951/2 construcții în suprafață de 455 m.p. din CF xxxxx C-lung.Mold.; parc.nr.2685/4 în suprafață de 1894 m.p., din CF 30.382 C-lung.Mold.; C1- casă de locuit în suprafață de 100 m.p. amplasată pe parc.nr.951/1 construcții din CF 9673 Clung.Mold., C2 - șură, în suprafață de 22 m.p., C3 – grajd în suprafață de 60 m.p,. și C4 magazin în suprafață de 24 mp. amplasată pe parc.nr.951/2 construcții din CF 9674 C-lung.Mold.; să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare între părți; să se dispună anularea certificatelor de moștenitor nr.23 și 24 din 04 mai 2011 emise de BNP H____ I___ Șcraba; să se dispună rectificarea înscrierilor făcute în CF xxxxx C-lung.Mold., în baza celor două certificate de moștenitor și să se dispună întabularea reclamantei cu dreptul de proprietate asupra imobilelor menționate mai sus în cartea funciară.

În motivarea acțiunii, întemeiată în drept pe disp. art. 28 din Legea nr. 115/1938, art. 1460-1464 , art. 1493 din Codul Civil Bucovinean, art. 111 Cod pr. civilă, art. 1847 și urm. Cod civil, și Legea nr.7/1996, reclamanta a arătat că terenul în suprafață totală de 2449 m.p. se află în intravilanul mun. C-lung.Mold. pe ______________________, jud. Suceava, învecinându-se cu Poleanschi C_____, M______ V______, ________________________. Că terenul a aparținut soților O_____ V_____ și R______, fiind folosit încă din anul 1933, ca adevărați proprietari. Că aceștia erau socrii defunctei Ș_____ I____, precizându-se că O____ R______ a avut un copil înainte de căsătorie, respectiv pe Ș_____ G_______ , iar O____ V_____ nu a avut copii. Întrucât soții O____ au rămas singuri și nu aveau un sprijin la bătrânețe, au făcut un testament în favoarea soților Ș_____ G_______ și I____ în anul 1983.

A mai arătat reclamanta că defuncții Ș_____ G_______ și I____, au avut și ei gospodăria lor proprie, aflată în mun. C-lung.Mold., pe ______________________, în care în prezent locuiește pârâtul. Că încă din anul 1996, mătușa reclamantei, respectiv Ș_____ I____, se descurca foarte greu din punct de vedere material, fiind o persoană în vârstă și cu o pensie mică, având și un fiu bolnav psihic. În aceste condiții a cerut ajutorul reclamantei, nepoata ei, ( fiica surorii sale V______ ) pentru a o ajuta și sprijini material; reclamanta a ajutat-o necondiționat, motiv pentru care s-a încheiat antecontractul de vânzare cumpărare nr. 2897 din 06 august 2001, la BNP H____ I___ Șcraba, în baza căruia defuncta Ș_____ I____, i-a înstrăinat reclamantei suprafața de teren și construcțiile din litigiu cât și încă circa 6 ha teren pășune din mun. C-lung.Mold., _______________________________>

În anul 2006-2008, terenul de la locul Pârâul Corlățeni, a fost înstrăinat de defuncta Ș_____ I____, cu acceptul reclamantei, pentru ca aceasta să-și acopere unele datorii, a suportat cheltuielile de pomeniri, după soțul său, decedat în anul 1998, cât și după socrii săi O____, și plata impozitului.

Cu ocazia vânzării, defuncta Ș_____ I____ a primit de la reclamantă suma de 20.000.000 lei vechi, iar suma de 20.000.000 lei vechi s-a considerat achitată începând cu anul 1996 sub forma întreținerii pe care reclamanta i-a prestat-o sub formă de procurare de alimente, medicamente și ajutor în gospodărie. Chiar dacă în antecontractul de vânzare cumpărare nu a fost înserată obligația de întreținere, reclamanta a susținut că a ajutat-o pe mătușa ei, și ulterior încheierii contractului de vânzare cumpărare,atât cu bani cât și cu ajutor în gospodărie. Că defuncta a încheiat contractul de vânzare cumpărare știind că mai are o gospodărie care îi va rămâne fiului său Ș_____ G_______ a lui G_______. După decesul lui Ș_____ G_______, soțul lui Ș_____ I____, survenit la data de 04 septembrie 1998, Ș_____ I____ a locuit în continuare în casa de pe ______________________, iar fiul său în imobilul de la nr. 36 partajând în mod voluntar averea rămasă.

A mai arătat reclamanta că încă din anul 1933 defuncții O____ V_____ și R______ s-au comportat ca adevărați proprietari ai terenului și construcțiilor pentru care au plătit impozit an de an, și întrucât certificatele de moștenitor nr. 23 și 24 /05 mai 2011 nu corespund realității, în sensul că suprafețele de teren și construcția nu mai erau proprietatea defuncților a solicitat anularea acestora și radierea din cartea funciară.

În dovedirea acțiunii s-a depus la dosar planul de situație al terenului, extras privind CF Nr. xxxxx (9673) , nr.xxxxx (9674), nr. xxxxx (482) ale _______________.Mold., antecontractul de vânzare cumpărare aut. sub nr. 2897/2001, certificatele de moștenitor nr. 23 și 24/04 mai 2011, emise de BNP A__ M____ Șcraba Luminiță, privind pe def. Ș_____ G_______ a lui M____ și Ș_____ M____, copiile certificatelor de deces ale acestora.

La data de 20 iunie 2011, pârâtul Ș_____ G_______ a lui G_______ și I____, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, cu motivarea că la data de 06 august 2001, mama sa Ș_____ I____, a întocmit testamentul nr.2898 prin care a lăsat după decesul său întreaga avere reclamantei, cu condiția să o întrețină și să o înmormânteze după obiceiul locului. Că reclamanta care este verișoara pârâtului, întrucât mama ei Ț_____ V______, este soră cu Ș_____ I____, a avut grijă de Ș_____ I____, dar nu direct, ci prin Ț_____ V______, care venea o zi pe săptămână cu mâncare și o ajuta la curățenie. În rest Ș_____ I____ se întreținea singură, iar reclamanta a fost plecată la muncă în străinătate, astfel încât nu a mai venit pe la Ș_____ I____,

În aceste condiții, Ș_____ I____,constatând că reclamanta nu s-a achitat de obligațiile stipulate în testament, și-a exprimat voința ca întreaga avere să-i rămână pârâtului după încetarea ei din viață, motiv pentru care prin declarația aut. nr. 32/2006 a revocat testamentul nr.2898/2001. Pentru a evita un eventual proces, Ș_____ I____ i-a dat la data de 02 mai 2006 lui Ț____ V______, suma de 1.500 lei, reprezentând contravaloarea întreținerii, iar Țaran V______ a dat declarație aut. sub nr.828/2006 prin care s-a angajat ca ea și fiica ei să nu mai aibă nici o pretenție de natură prezenta sau viitoare față de Ș_____ I____.

A mai arătat pârâtul, că în perioada ianuarie 2006 – aprilie 2011, când a decedat Ș_____ I____, reclamanta nu a fost niciodată în domiciliul acesteia și nu și-au mai vorbit, întrucât testamentul a fost revocat, aceiași poziție având-o și Ț_____ V______, care a mai venit la Ș_____ I____ în preziua morții ei, când și-au luat iertare una de la cealaltă. În aceste condiții nici reclamanta și nici mama ei nu au contribuit la cheltuielile de înmormântare ale def. Ș_____ I____,că relațiile pârâtului cu mama sa au fost foarte bune, îngrijindu-se de ea în perioada când a fost bolnavă, până la deces.

A menționat pârâtul, că după decesul mamei sale, a făcut demersurile pentru a-i fi recunoscută calitatea de moștenitor, fiind eliberate certificatele de moștenitor nr.23/2011 privind succesiunea după tatăl său și nr. 24/2011 după mama sa, prin care s-a constatat că este unicul său moștenitor. A precizat că acțiunea reclamantei este și imorală câtă vreme în ultimii 5 ani nu a întreținut-o pe Ș_____ I____, întrucât știa că testamentul ce i-a fost făcut a fost revocat.

Alăturat întâmpinării pârâtul a depus la dosar testamentul aut. sub nr. 2898/06 august 2001, prin care defuncta Ș______ I____ o instituie pe reclamantă legatară universală, declarația din 09 ianuarie 2006 aut. sub nr.32 prin care Ș_____ I____ a revocat testamentul nr.2898/2001, declarația mamei reclamantei și respectiv sora defunctei pe nume Ț_____ V______, aut, sub nr828/2006, potrivit căreia a primit de la Ș_____ I____, suma de 1.500 ron, reprezentând contravaloarea întreținerii prestată de ea în anul 2001, când Ș_____ I____ a fost bolnavă și a necesitat îngrijiri, declarând că atât ea cât și fiica ei Ț____ M____ nu vor formula nici o pretenție de nici o natură prezentă sau viitoare față de aceasta.

Prin adresa nr.9135/2011 pârâta Primăria mun. C-lung.Mold., a arătat că nu este de acord cu întabularea reclamantei cu suma de 1894 m.p. din suprafața totală de 2.449 m.p. întrucât această suprafață, identică cu parc.nr. 2685/4 din CF 30.382 Clung.Mold. este întabulată pe numele Comunei C________ în baza legii din 1973.

La data de 15 septembrie 2011, pârâtul Ș_____ G_______ a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat în contradictoriu cu reclamanta și cu Primăria mun. C-lung.Mold., să se dispună anularea testamentului nr.2898/2001 cu motivarea că reclamanta nu a întreținut-o pe def. Ș_____ I____, iar prin declarația aut. sub nr.828/2006 atât reclamanta cât și mama ei au arătat că nu mai au nici pretenție față de Ș_____ I____, iar ulterior testamentul a fost revocat de aceasta.

S-a solicitat anularea antecontractului de vânzare cumpărare nr. 2897/2001 cu motivarea că la data încheierii acestuia, vânzătoarea, respectiv Ș_____ I____, nu era proprietara bunurilor ce au făcut obiectul vânzării , o parte din terenul vândut fiind proprietatea lui Ș_____ G_______, tatăl pârâtului, iar restul fiind proprietatea Primăriei mun. C-lung.Mold.

S-a mai arătat că respectivul contract a fost încheiat de Ș_____ I____, în perioada în care era internată în spital, că fiind bolnavă și bătrână nu s-a eliberat un înscris din care să rezulte starea psihică a vânzătoarei, situație de care a profitat reclamanta. Că acest lucru rezultă și din descrierea terenului tranzacționat, care nu se învecinează cu persoanele descrise în antecontractul de vânzare cumpărare. Că niciodată reclamanta nu a achitat vreo sumă de bani reprezentând prețul vânzării, iar valoarea imobilelor ce face obiectul contractului contestat este mult mai mare decât cea menționată în contract.

Ulterior pârâtul a mai formulat o cerere prin care a solicitat ca instanța să constate că testamentul nr.2898/2001 a fost revocat, să se dispună anularea antecontractului de vânzare cumpărare nr.2897/2001, urmând ca instanța să respingă celelalte capete de cerere din acțiunea reclamantei.

Printr-o cerere ulterioară pârâtul Ș_____ G_______ a solicitat să se constate, că antecontractul de vânzare cumpărare ce face obiectul acțiunii, este în realitate un contract cu clauză de întreținere, că întreținerea nu a fost acordată, urmând ca instanța să nu mai valideze acest contract.

La data de 10 noiembrie 2011, pârâtul Ș_____ G_______ a arătat că își menține cererea doar în ceea ce privește anularea antecontractului de vânzare cumpărare 2897/2001, așa cum a arătat în cererea reconvențională ce a fost precizată ulterior.

În cauză s-a depus și certificatul de constatare medico-legală psihiatrică nr.33/07 august 2001, care concluzionează că Ș_____ I____ nu prezintă tulburi psihice care să-i perturbe discernământul.

La dosar au fost depuse acte de stare civilă ale antecesorilor pârâtului Ș_____ G_______.

La data de 19 aprilie 2012, reclamanta formulat întâmpinare la cererea reconvențională formulată de pârât, cu precizările ulterioare și a solicitat respingerea acesteia, cu motivarea că cele susținute de pârât nu corespund realității, că antecontractul de vânzare cumpărare prevede transmiterea dreptului de proprietate nu și obligația reclamantei de a o întreține pe Ș_____ I____, iar prețul convenit a fost corect sub forma sumei de 20.000.000 lei vechi, iar parte din preț a fost achitată sub forma întreținerii și fusese prestată până la momentul încheierii actului.

Reclamanta a arătat că a fost plecată la muncă în străinătate, precizând că niciodată mătușa sa nu a contestat antecontractul de vânzare cumpărare

La data de 06 noiembrie 2012, pârâtul Ș_____ G_______ a formulat o cerere prin care a solicitat respingerea acțiunii, pentru lipsa calității procesuale active a reclamantei invocând lipsa calității procesuale active a acesteia, și precizând că reclamanta nu are calitatea de creditoare, care să fi fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească, astfel că nu o poate invoca din proprie inițiativă, iar referitor la antecontractul de vânzare cumpărare a invocat faptul că în conținutul acesteia este stipulat termenul maxim de 06 februarie 2002 pentru încheierea actului autentic, termen care nu a fost respectat. Că în condițiile nerespectării termenului pentru încheierea contractului autentic, de la această dată a început să curgă termenul de prescripție în defavoarea reclamantei astfel încât începând cu data de 06 februarie 2005, dreptul reclamantei la acțiune este prescris.

Prin acțiunea ce formează obiectul dosarului nr.XXXXXXXXXXXXX, înregistrată la data de 03 octombrie 2012, reclamanta Ț_____ M____, l-a chemat în judecată pe pârâtul Ș_____ G_______, solicitând ca pin hotărârea ce o va pronunța, instanța să constate că def. Ș_____ G_______ a lui M____ și Ș_____ I____, au dobândit prin moștenire testamentară după def. O____ R______, dreptul de proprietate asupra cotei de ½ din suprafața de 464 m.p. identic cu ________________ construcții de 92 m.p. și parc. nr.2675 grădină de 372 m.p. din CF xxxxx a ________________.Mold. ; să se dispună ieșirea din indiviziune a def. Ș_____ I____ și a def. Ș_____ G_______ a G_______ cu privire la bunurile imobile ce au aparținut def. Ș_____ G_______ a lui M____, decedat la data de 03 septembrie 1998,în cote de ¼ pentru Ș_____ I____ și ¾ pentru pârâtul Ș_____ G_______ și să se dispună înscrierea în cartea funciară a drepturilor de proprietate dobândite.

În motivarea acțiunii, întemeiată în drept pe disp. art. 728 din Codul Civil, reclamanta a arătat că la data de 03 septembrie 1998, a decedat Ș_____ G_______ a lui M____, iar în urma sa au rămas în calitate de moștenitori, Ș_____ I____, soție supraviețuitoare cu cota de ¼ și Ș_____ G_______ a lui G_______ , fiu ( pârâtul din cauză ) cu cota de ¾ părți.

A menționat că bunurile care au aparținut def. Ș_____ G_______ a lui M____, constau din:

1. C___ indiviză de ½ părți dintr-o casă de locuit situată pe parc. nr.951/1 CC cu construcția C1 casă din Cf xxxxx a ________________.Mold., ;

2. Suprafața de 100 m.p. teren curții, construcții, identică cu parc. nr. 951/1 din CF xxxxx Clung.Mold.;

3. C___ de ½ părți din suprafața de 464 m.p. teren, identică cu parc. nr. 951/2 CC, de 92 m.p. și parc.nr.2675 grădină,de 372 m.p. din CF Nr. xxxxx Clung.Mold.;

4. C___ de 4/8 din suprafața de 464 m.p. teren, identic cu ________________ din CF xxxxx Clung .Mold.

5. C___ de ½ părți din construcțiile constând în C2 șură în suprafață de 22 m.p., C3 grajd în suprafață de 60 m.p. și C4 magazie în suprafață de 25 m.p., amplasate pe parc. nr.951/2 din C F xxxxx a _______________.Mold., edificate în regie proprie de def. Ș_____ G_______ a lui M____ și Ș_____ I____.

S-a menționat că bunurile indicate la pct. 1,2 și 3, sunt menționate la rubrica „ masa succesorală” din certificatul de moștenitor nr.23/2011 privindu-l pe def. Ș_____ G_______ a lui Mion decedat la 03.09.1998, că def. Ș_____ I____ a folosit bunurile menționate mai sus, situate pe ______________________ și care au făcut obiectul antecontractului de vânzare cumpărare nr.2897/2001. Că pârâtul Ș_____ G_______ a folosit gospodăria care a aparținut părinților săi, precizându-se că după decesul lui Ș_____ G_______ a lui M____ a rămas și cota de ½ din gospodăria din ______________________, pe care a moștenit-o Ș_____ I____ în cotă de ¼ și Ș_____ G_______ în cotă de ¾. Deși nu a fost întocmit un act scris, înțelegerea dintre Ș_____ I____ și pârâtul Ș_____ G_______ a lui G_______, a fost ca gospodăria din ______________________, să revină lui Ș_____ I____, iar gospodăria din ______________________, să revină pârâtului. A mai arătat reclamanta că în momentul în care defuncta Ș_____ I____ a întocmit antecontractul de vânzare cumpărare, se considera proprietara imobilelor respective și nu s-a urmărit prejudicierea pârâtului, care avea asigurate drepturile succesorale.

Referitor la suprafața de 464 m.p. s-a arătat că a aparținut defuncților O____ V_____ și Rahila, care i-a instituit legatari universali pe părinții pârâtului, care au devenit proprietari în cote de ½ fiecare

.La data de 07 noiembrie 2012, reclamanta în contradictoriu cu pârâtul Ș_____ G_______ și Z______ Rozalea și-a precizat acțiunea, solicitând să se constate că def. Ș_____ G_______ a M____ și I____ au dobândit prin moștenire testamentară după def. O____ Rahila, dreptul de proprietate asupra cotei de ½ din suprafața de 464 m.p. teren,m identic cu parc.nr.951/2 curți de 92 m.p,. și parc.nr.2675 grădină de 372 m.p., din CF xxxxx Clung.Mold. ; să se constate că def. Ș_____ G_______ a lui M____ a dobândit prin moștenire după tatăl său M____ a N______ și mama sa Ș_____ Rahila, dreptul de proprietate asupra cotei de 18/48 din parc nr.449, 2674, 2673/3 și 2669/2 din CF 31.168 Clung.Mold.; să se dispună ieșirea din indiviziune a defunctului Ș_____ G_______ a lui M____, beneficiar al cotei de 33/48 și a pârâtei Z______ A______, beneficiară a cotei de 15/48 cu privire la parc. de teren indicate mai sus, să se constate că def. Ș_____ G_______ a lui M____ și Ș_____ I____, au dobândit în devălmășie dreptul de proprietate asupra unei case și anexe ( grajd, șopron, atelier, șură ), edificate în regie proprie pe parc. nr.449 din CF xxxxx C.-lung. Mold; să se constate că def Ș_____ G_______ a G_______ și I____, au dobândi prin moștenire după def. Ș_____ G_______ a lui M____, dreptul de proprietate asupra terenului descris în petitul 2 al acțiunii în cote de ¼ și respectiv ¾, precum și asupra construcțiilor descrise la pct. 4 din acțiune și asupra terenului descris la pct. 1 din acțiune, în cote de ¼ din ½ și ¾ din 1/2; să se dispună radierea drepturilor de proprietate înscris asupra cotei de 5/8 dintr-o casă de locuit amplasată pe parc.nr.951/1 din CF Nr.xxxxx și asupra cotei de ¼ din suprafața de 100 m.p. identică cu parc.nr.951/1 de pe numele pârâtului Ș_____ G_______ a lui G_______ și înscrierea acestor drepturi pe numele lui Ș______ I____; să se dispună ieșirea din indiviziune a defunctei Ș_____ I____ și a def. Ș_____ G_______ cu privire la bunurile imobile descrise mai sus, și întabularea defunctei Ș_____ I____ în cartea funciară.

La data de 08 mai 2013, pârâtul Ș_____ G_______ a invocat lipsa calității procesuale active a reclamantei, care a solicitat ieșirea din indiviziune între moștenitorii lui Ș_____ Ghorghe a lui M____, fără ca reclamanta să precizeze ce dorește în urma acestei operațiuni, menționând că urmează a se subroga în drepturile defunctei ca urmare a încheierii antecontractului de vânzare cumpărare,. Că în anul 2001, a încheiat un antecontract pentru vânzarea suprafeței de 2130 m.p. cu o casă și anexe gospodărești, și suprafața de 58.400 m.p. situate la locul Dealuț, menționându-se că în realitate reclamanta nu a folosit niciodată imobilele ce au format obiectul antecontractului, că acestea au fost folosite de Ș_____ I____, care ulterior a vândut suprafața de 58.400 m.p. numitului C___ P____.

S-a menționat că pentru a se subroga în drepturile def. Ș_____ I____, reclamanta trebuie să aibă o hotărâre care să-i confere calitatea de creditoare, astfel încât se impune respingerea acțiunii pentru lipsa calității procesuale active.

La data de 20 iunie 2013, dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX a fost conexat la prezenta cauză.

În dovedirea și combaterea cererilor au fost depuse acte și au fost audiați martori, la cererea ambelor părți.

La solicitarea reclamantei, au fost audiați martorii P______ D______ ,C____ M____ și S_______ D______, care au arătat că între reclamantă și def. Ș_____ I____ existau relații foarte bune, că reclamanta a ajutat-o în permanență pe Ș______ I____, iar în anul 2001 Ș_____ I____ a fost externată de la Spitalul din Suceava și internată la Spitalul din mun. C-lung.Mold. Că în aceste împrejurări reclamanta a împrumutat de la martorul S_______ D______ suma de 10.000.000 lei vechi, pentru că avea nevoie de procurarea unor medicamente, iar ca recompensă pentru îngrijirile primite de la reclamantă, Ș_____ I____, a încheiat antecontractul în favoarea acesteia, în prezenta notarului, prilej cu care Ș______ rina a primit de la reclamantă suma de 20.000.000 lei vechi reprezentând prețul imobilelor dobândite, care au fost evaluate la suma de 40.000.000 lei, din care 20.000.000 lei reprezenta contravaloarea întreținerii acordată de reclamantă defunctei.

La aceiași dată a fost încheiat și un testament, precizându-se că în anul 2005 reclamanta a plecat în Germania, unde se află și în prezent, iar def. Ș_____ I____ i-a cerut permisiunea reclamantei să vândă terenul de pe Pârâul Corlățeni în perioada anilor 2007-2008.

Au mai arătat martorii reclamantei că ambele gospodării de pe _____________________________ de pârâtul Ș_____ G_______.

La solicitarea pârâtului au fost audiați martorii R_______ C______ și Ț____ G_______, care au arătat că între reclamantă și def. Ș_____ I____ s-a încheiat un contract, în baza căruia reclamanta trebuia să o întrețină pe defunctă, că întrucât reclamanta nu a întreținut-o pe Ș_____ I____, aceasta a revocat actul, singurul care s-a ocupat de defunctă fiind pârâtul.

Martorii au arătat că până la revocarea actului încheiat între părți, în perioada în care reclamanta era plecată la muncă în străinătate, Ș_____ I____ era vizitată la fiecare sfârșit de săptămână de mama reclamantei, care nu i-a acordat întreținere lui Ș_____ I____ pentru că la vremea respectivă aceasta era în putere și se putea gospodării singură. După revocarea actului relațiile dintre reclamantă și Ș_____ I____ s-au deteriorat, aceasta nu a mai îngrijit-o și nu a mai vizitat-o, dar mama reclamantei a primit de la Ș_____ I____,suma de 1.500 lei reprezentând contravaloarea așa zisei întrețineri acordate lui Ș_____ I____. Că defuncta Ș_____ I____ a spus că toate bunurile succesorale vor rămâne fiului său, respectiv pârâtului.

Prin sentința civilă nr. 666 din data de 19.06.2014 pronunțată de Judecătoria C________ Moldovenesc în dosar nr.XXXXXXXXXXXXX, s-a admis excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârât și în consecință:

S-a respins acțiunea civilă având ca obiect „uzucapiune, partaj voluntar, edificare construcții”, formulată de reclamanta Ț_____ M____, domiciliată în ____________________, județul Suceava, în contradictoriu cu pârâții Ș_____ G_______, domiciliat în municipiul C________ Moldovenesc, _____________________, județul Suceava, M_________ C________ Moldovenesc – prin Primar și Z______ V_____, domiciliat în ________________________________ Suceava, ca tardiv formulată.

S-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei.

S-a luat act că pârâtul a renunțat la judecarea capătului de cerere privind anularea testamentului nr.2898 din 06 august 2001.

S-a admis în parte cererea reconvențională.

S-a dispus anularea antecontractului de vânzare cumpărare aut. sub nr.2897 din 06 august 2001.

Reclamanta a fost obligată la plata sumei de 1.500 lei cheltuieli de judecată către pârât.

Pentru a hotărî astfel, analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a constatat următoarele:

La data de 03 septembrie 1988 a încetat din viață Ș_____ G_______ a lui M____ după care au rămas moștenitori, Ș_____ I____ în calitate de soție cu cota de ¼ părți și pârâtul Ș_____ G_______ a lui G_______ cu cota de ¾ părți indivize din masa succesorală, fiind eliberat certificatul de moștenitor nr. 23/04 mai 2011

La data de 19 aprilie 2011, a încetat din viață Ș_____ I____, după care a rămas ca și moștenitor pârâtul Ș_____ G_______ a G_______, cu cota de 1/1 părți indivize din masa succesorală.

Prin urmare, moștenitor al celor doi defuncți, este defunctul Ș_____ G_______ a lui G_______, care în calitate de unic fiu al acestora a dobândit întreaga avere a părinților săi.

Reclamanta Ț____ M____, nu are calitate procesuală activă în cauză, iar pentru a se subroga în dreptul defunctei Ș_____ I____ aceasta trebuia să fie în posesia unei hotărâri judecătorești care să-i confere calitatea de creditoare a defunctei sale mătuși.

Reclamanta nu a prezentat un astfel de act, astfel încât instanța constată că lipsa calității procesuale active este dată în cauză și urmează să fie admisă.

Referitor la antecontractul de vânzare cumpărare aut. sub nr. 2897/2001 a cărei validare se solicită de către reclamantă, instanța constată că cererea sa este prescrisă.

La data de 06 august 2001, între reclamantă și def. Ș_____ I____, s-a încheiat antecontractul de vânzare cumpărare aut. sub nr. 2897 prin care Ș_____ I____ se obliga să încheie până la data de 06 februarie 2002, cu reclamanta, un contract de vânzare cumpărare în formă autentică, privind imobilul proprietatea sa, constând din suprafața de 2130 m. p. teren din are suprafața de 300 m.p. teren construibil, împreună cu una casă de locuit, grajd , magazie și anexe gospodăreșit și suprafața de 1830 m,p. teren arabil și fânaț, situate în mun. C-lung.Mold., ____________________-36, și suprafața de xxxxx m.p. situat în mun. C-lung.Mold., _________________________ locul Pe Deluț, stabilindu-se prețul vânzării de 40.000.000 lei din care Ș_____ I____ a declarat că a primit la semnarea antecontractului suma de 20.000.000 lei, iar suma de 20.000.000 lei a fost achitată cu anul 1996 sub forma întreținerii pe care a prestat-o reclamanta prin procurarea de alimente, medicamente și ajutor în gospodărie..

Promisiunea de vânzare cumpărare nu are drept efect transmiterea către beneficiar a unui drept real asupra bunului, obligația promitentului, chiar dacă relativă la un bun imobil, constituind o obligație de a face, care nu poate da naștere pentru cel în profitul căruia există decât la o creanță. Astfel, în situația formulării unei acțiuni în pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare, acțiunea este una personală, prescriptibilă în termenul general de 3 ani, stabilit de art. 1 din DL 167/1958, nepurtând asupra bunului ce asupra promitentului.

Din conținutul contractului rezultă că Ș_____ I____ trebuia să încheie actul autentic până la data de 06 februarie 2002, iar acțiunea de validare a antecontractului de vânzare cumpărare a fost promovată la data de 02 iunie 2011, peste termenul stabilit de lege.

Prin urmare, față de neperfectarea actului de vânzare cumpărare, de la data scadenței stabilită de părți, pentru data de 06 februarie 2002, a început să curgă termenul general de prescripție de 3 ani, stabilit de art. 1 din DL 167/1958, în care reclamanta putea promova acțiunea și care s-a împlinit la data de 06 februarie 2005.

De asemenea instanța nu a putut reține nici o cauză de întrerupere sau suspendare a termenului de prescripție.

Instanța a reținut că în fapt, reclamanta nu a intrat niciodată în mod real în posesia bunurilor imobile pentru faptul că a fost plecată la muncă în străinătate, iar în perioada în care părțile erau în relații bune, până la revocarea testamentului aut. nr.2898/06.08.2001 prin declarația aut. nr. 32 din 09 ianuarie 2006, defuncta a fost vizitată doar la sfârșitul săptămânii de sora sa, mama reclamantei. După revocarea testamentului menționat mai sus, relațiile dintre părți au fost tensionate, iar Ș_____ I____ i-a înmânat suma de 1.500 lei surorii sale Ț____ V______, mama reclamantei, reprezentând contravaloarea întreținerii ce a fost prestată de către Ț____ V______ în favoarea lui Ș_____ I____ în anul 2001, în perioada în care aceasta a fost bolnavă și a necesitat îngrijiri.

În declarația aut. sub nr.828/05mai 2006, Țaran V______ arată că atât ea cât și fiica ei Țaranu M____, nu vor mai formula nici o pretenție de natură prezenta sau viitoare față de Ș_____ I____.

Martorii au arătat că părțile nu s-au mai vizitat, pe motivul că reclamanta a fost plecată în străinătate la muncă, iar Ț____ V______, a vizitat-o pe Ș_____ I____ între ziua morții acesteia când s-au iertat reciproc.

Totodată martorii au arătat că în permanentă Ș_____ I____ era vizitată de fiul său, respectiv Ș_____ G_______ a G_______, care locuia într-o gospodărie apropiată de cea locuită de Ș_____ I____, că s-a îngrijit de aceasta în perioada în care a fost bolnavă, internând-o la mai multe unități spitalicești și îngrijindu-se de întreținerea ei.

Față de considerente arătate mai sus, având în vedere art. 1 din DL 167/1958, instanța a admis excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de pârâtul Ș_____ G_______ a lui G_______ și a respins acțiunea ca tardiv formulată.

S-a lua act de faptul că pârâtul a renunțat la judecata capătului de cerere privind anularea testamentului nr.2898/06 august 2001, în condițiile în care acesta a fost revocat de Ș_____ I____, potrivit declarației aut. sub nr. 32 din 09 ianuarie 2006.

Instanța de fond a admis în parte cererea reconvențională, urmând a dispune anularea antecontractului de vânzare cumpărare nr.2897/06 august 2001.

La data încheierii antecontractului de vânzare cumpărare menționat mai sus, vânzătoarea Ș_____ I____, nu era proprietara bunurilor menționate în antecontract, la data respectivă locuința identică cu parc.nr.151/1 în suprafață de 100 m.p. și grajdul identic cu parc. nr.951/2 în suprafață de 92 m.p. și grădina aferentă de 372 m.p. , însumau în total suprafața de 564 m.p.

Bunurile menționate mai sus, proveneau de la numiții O____ V_____ și Rahila, bunicii pârâtului, care au făcut mai multe tranzacții, în sensul că O____ Rahila, a vândut cota de ½ lui Ș_____ G_______, tatăl pârâtului, prin contractul de vânzare cumpărare nr. 133/1985, iar cealaltă cotă de ½ aparținând lui O____ V_____ a făcut obiectul testamentului nr.1419/1983, în favoarea părinților pârâtului.

Așa fiind, la data întocmirii antecontractului în favoarea reclamantei, Ș_____ I____ era proprietara cotei de ¼ părți din bunurile promise spre vânzare, întrucât Ș_____ G_______ a lui M____ decedase, iar masa succesorală după el nu s-a dezbătut.

De asemenea, pentru parte din terenul obiect al antecontractului, Ș_____ I____ nu era proprietară, în cartea funciară fiind trecută proprietară tabulară _________________________ care vânzătoarea nu-și reglementase situația juridică, nici cu ocazia încheierii antecontractului și nici ulterior.

Având în vedere considerente arătate mai sus, solicitarea reclamantei de anulare a certificatelor de moștenitor nr. 23 și 24 /04 mai 2011, este lipsită de temei juridic, aceasta neavând calitate procesuală activă să solicite aceasta.

De asemenea au fost respinse celelalte capete de cerere formulată de reclamantă, instanța având în vedere împrejurarea că prin sentința civilă nr. 624/2013 a acestei instanțe, instanța s-a pronunțat asupra unor terenuri ce fac obiectul acestei acțiuni.

Instanța de fond a făcut aplicarea disp. art. 274 Cod procedură civilă.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a promovat recurs reclamanta Ț_____ M____, criticând-o pentru nelegalitate și netemenicie.

Recurenta a arătat că instanța de fond prin soluția pronunțată i-a respins acțiunea formulată ca fiind tardiv introdusă, totodată s-a admis excepția lipsei calității sale procesuale active și s-a dispus anularea antecontractului de vânzare comparare autentificat sub nr.2897/06.08.2001.

Recurenta a arătat că și-a întemeiat recursul pe următoarele: prin antecontractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.2897/06.08.2001 la Biroul Notarului Public H____ I___ S_____, defuncta Salvar I____ - mătușa sa i-a vândut:

1.Suprafața de 2130 m.p. teren din care suprafața de 300 m.p. teren construibil împreună cu una casa de locuit, grajd magazie si anexe gospodărești si suprafața de 1830 m.p. teren arabil si fanat situate in mun. C-lung Moldovenesc, ___________________/36, jud. Suceava - imobile dobândite prin moștenire;

2. Suprafața de 58.400 m.p. teren fanat situat in mun. C-lung Moldovenesc, Paraul Corlateni la locul numit „Pe Delut" -dobândit prin același mod.

Prețul vânzării a fost de 40.000.000 lei (ROL) din care jumătate au fost primiți inainte de semnare si jumătate in momentul incheierii antecontractului.

Desi vânzarea s-a efectuat, vânzătoarea urma sa încheie un contract in forma autentica pana pe data de 06.02.2002, dar neefectuând intabularea acestor imobile pe numele ei acest lucru nu s-a mai putut realiza, vânzătoarea decedând in anul 2011.

În drept, în termenul legal prevăzut de art.303 cod proc. civilă, și în temeiul art.304 coroborat cu art.304/1 Cod procedură civilă, recurenta a formulat următoarele motive de recurs : Nulitatea prevăzută de art. 304, teza I Codul de procedură civilă, și anume, netemeinicia hotărârii prin contradicția ei cu faptele stabilite de instanță.

În fapt, conform Antecontractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.2897/06.08.2001 la Biroul Notarului Public H____ I___ S_____, defuncta Salvar I____ -matușa sa i-a vândut mai multe suprafețe de teren si construcții, urmând sa fie încheiat un contract in forma autentica pana pe data de 06.02.2002.

Dar, cum bunurile vândute nu erau intabulate pe vânzătoare, până nu se făcea intabularea acestor imobile pe numele ei perfectarea actelor in forma autentica nu s-a mai putut realiza, iar in anul 2011 aceasta a si decedat.

Consider ca interpretarea data de prima instanța este una eronata, atâta timp cat vânzarea s-a efectuat ci doar actul de vânzare cumpărare in forma autentica nu s-a realizat din motivele descrise mai sus, in nici un caz nu putea interveni prescripția dreptului său, fiind vorba de un drept de proprietate deci un drept real, acesta nu este imprescriptibil.

Întocmirea în forma autentică a actului de vânzare cumpărare este cerută de lege pentru opozabilitatea fata de terți si pentru validitatea actului.

Ori, atâta timp cât vânzarea s-a realizat prin actul numit Antecontract de vânzare cumpărare, efectele juridice producându-se față de părțile contractului din acel moment, consider ca forma ad validitate ceruta de lege, nu impietează asupra transferului proprietății deja realizat.

Vânzătoarea fiind in culpa asupra situației juridice netransmise la Cartea Funciară, nu putea să fie realizată prin efortul nostru de a încheia în forma autentica a actului de vânzare cumpărare.

Mai mult, în derularea pe fond a dosarului s-au administrat de către prima instanța, foarte multe probe in dovedirea posesiei si in sprijinul antecontractului de vânzare cumpărare, chiar si considerentele instanței sunt contradictorii, de natura a lua in calcul un act supus prescripției, ca mai apoi să considere tardiv acel act iar ulterior cu toate acestea să-1 considere nul.

În concluzie, a solicitat admiterea recursului, a se dispune anularea sentinței civile nr.666 din 19.06.2014, pronunțată de Judecătoria C________ Moldovenesc, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, iar in temeiul art.312 pct.(5) Cod procedură civilă casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei la instanța de fond pentru rejudecare.

Intimatul Ș_____ G_______ a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului motivat de faptul că acțiunea formulată de recurentă a fost respinsă de instanța de fond ca urmare a invocării excepțiilor prescripției dreptului la acțiune și a lipsei calității procesuale active a reclamante.

Astfel a arătat că antecontractul de vânzare-cumpărare invocat de reclamanta-recurentă a fost încheiat în anul 2001, concomitent cu un testament în favoarea reclamantei condiționat de întreținere și înmormântare.

În antecontractul sunt menționate două imobile, din care terenul de pe „Deluț” a fost vândut ulterior lui C___ P____ de către defuncta lui mamă Ș_____ Rahila, celelalte imobile continuând a fi folosite de defuncta lui mamă care locuia efectiv în casă și folosea terenul.

În toată această perioadă reclamanta recurentă s-a aflat în Germania iar pretinsul ajutor în gospodărie era acordat de mama acesteia, care era și sora defunctei lui mame.

Ulterior, datorită unor neînțelegeri cele două surori s-au certat și în consecință s-a încheiat un act prin care se plătesc despăgubirile acordate și se renunță la orice pretenții pe viitor, atât de semnatară cât și de către reclamantă pentru care mama acesteia avea procură.

Ori, defuncta șalvari rina a revocat și testamentul încheiat în favoarea reclamantei recurente.

În acest sens au făcut referire în depozițiile lor și martorii audiați în fața instanței de fond.

În cea ce privește întreținerea ce trebuia acordată a fost făcută în mică măsură de către mama reclamantei Ț____ V______ care în calitate de soră o vizita pe Ș______ I____.

În consecință, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile recurate ca fiind temeinică și legală.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate, și prin raportare la prevederile art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 666/19.06.2014, s-a admis excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de pârâți, și s-a respins acțiunea reclamantei reucrente Ț_____ maria, ca fiind tardiv formulată; s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei; s-a luat act de renunțarea de către, pârât, la judecarea capătului de cerere privind anularea testamentului nr. 2898 6 august xxxxx; s-a admis în parte cererea reconvențională, dispunându-se anularea antecontractului de vânzare – cumpărare nr. 2897/6 august 2001.

Reclamanta recurentă Ț_____ M____ critică sentința primei instanțe, arătând că în mod eronat, prima instanță a reținut excepția prescripției dreptului la acțiune, respingând acțiunea ca tardiv introdusă, deoarece în speță este vorba despre un drept real, imprescriptibil extinctiv; că întocmirea în formă autentică a actului de vânzare – cumpărare este cerută de lege pentru opozabilitate față de terți și pentru validitatea actului; că atâta timp cât vânzarea s-a realizat prin înscrisul intitulat „Antecontract de vânzare – cumpărare”, efectele juridice s-au produs față de părțile contractului din acel moment, iar lipsa formei ad validitatem nu impietează asupra transferului proprietății, care de altfel s-a și realizat; că vânzătoarea se află în culpă, deoarece nu a transmis situația juridică la Cartea funciară; că, deși probele administrate demonstrează pretențiile reclamantei, instanța de fond a avut în vedere considerente străine de natura pricinii la pronunțarea soluției.

De precizat că motivele de recurs pot fi încadrate în prevederile art. 304 pct.9 Cod procedură civilă.

În ceea ce privește criticile formulate însă, tribunalul le va respinge ca nefondate, pentru următoarele motive:

Corect prima instanță a reținut excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, cu motivarea că Ț_____ M____ nu are vreo hotărâre judecătorească din care să rezulte calitatea sa decreditor după defuncta mătușă Ș_____ I____.

Astfel, este de reținut că, potrivit actelor de stare civilă depuse la dosar, mătușa reclamantei recurente, Ș_____ I____, a fost căsătorită cu numitul Ș_____ G_______ a lui M____, decedat la data de 3 septembrie 1988 – fila 22 dosar vol. I fond.

După defunctul Ș_____ G_______ a M____ au rămas ca moștenitori, soția postdecedată, Ș_____ I____, și fiul acestora, Ș_____ G_______ a G_______, conform certificatului de moștenitor nr. 23/4 mai 2011 – fila 38 dosar vol. I fond.

La data de 19 aprilie 2011 a decedat și Ș_____ I____, rămânând ca moștenitori, Ș_____ G_______ a G_______, conform certificatului de moștenitor nr. 24 din 4 mai 2011.

Ș_____ G_______ a G_______, în calitate de fiu al soților Ș_____ G_______ a M____ și Ș_____ I____ a dobândit întreaga masă succesorală a părinților săi, aspect de altfel, statuat în mod corect, de către prima instanță.

Ori, în aceste împrejurări, este evident că situația juridică a imobilelor făcând parte din masa succesorală a celor doi soți defuncți nu poate fi pusă în discuție decât de moștenitorul acestora, adică de Ș_____ G_______ a G_______.

Tot din actele de stare civilă de la dosar, rezultă că reclamanta recurentă nu are calitatea de moștenitor după cei doi defuncți, și cum nu a reușit să demonstreze cu acte, în baza căror dovezi a inițiat aceste demersuri, în mod temeinic și legal, judecătorul fondului a reținut că reclamanta nu deține nici vreo hotărâre judecătorească din care să rezulte că aceasta se poate subroga în dreptul defunctei Ș_____ I____, împrejurare care i-ar conferi calitatea de creditoare a mătușii sale.

Așa fiind, corect instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei.

Referitor la antecontractul de vânzare – cumpărare nr. 2897/2001, tribunalul are în vedere că acesta a fost încheiat la data de 6 august 2001, între defuncta Ș_____ I____ și reclamanta recurentă Ț_____ M____.

În considerarea acestei convenții, Ș_____ I____ s-a obligat ca, până la data de 6 februarie 2002, să încheie cu reclamanta, un contract de vânzare – cumpărare în formă autentică pentru suprafața de 2130 mp teren, din care suprafața de 300 m.p. teren construibil împreună cu una casa de locuit, grajd magazie si anexe gospodărești si suprafața de 1830 m.p. teren arabil si fanat situate in mun. C-lung Moldovenesc, ___________________/36, jud. Suceava - imobile dobândite prin moștenire, precum și suprafața de 58.400 m.p. teren fanat situat in mun. C-lung Moldovenesc, Pârâul Corlățeni la locul numit „Pe Deluț" - dobândit prin același mod, pentru prețul de 40.000.000 lei (ROL), din care jumătate au fost primiți înainte de semnare si jumătate in momentul încheierii antecontractului.

Corect prima instanță, a reținut că, potrivit clauzelor din antecontractul încheiat în anul 2001, rezultă că Ș_____ I____ avea obligația de a se prezenta la notar pentru perfectarea vânzării, la data de 6 februarie 2002, acțiunea de validare a antecontractului fiind formulată la data de 2 iunie 2011, adică cu depășirea termenului de 3 ani, prevăzut de art. 1 din decret – Lege 167/1958, în condițiile în care o astfel de acțiune este una personală, și prescriptibilă în termenul general de prescripție de 3 ani.

În speță, acțiunea are ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare – cumpărare, în condițiile în care promitentul vânzător nu și-a îndeplinit obligația de a face, ce-i incumba tocmai prin clauzele asumate în baza antecontractului, obligație constând în prezentarea sa la notariat, la data de 6 februarie 2002.

Prin urmare, litigiul nu se poartă în legătură cu dreptul de proprietate asupra vreunui imobil, așa cum în mod eronat susține reclamanta – recurentă, și că acțiunea ar fi astfel, imprescriptibilă extinctiv.

Așa fiind, tribunalul va înlătura ca nesusținută, această critică.

În ceea ce privește cererea reconvențională, tribunalul constată că instanța de fond, în mod temeinic și legal, a conchis în sensul că, la data de 6 august 2001, dată la care s-a încheiat antecontractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 2897, numita Ș_____ I____ nu era proprietara bunurilor descrise în acest înscris, în speță fiind vorba despre o operațiune juridică sub condiție rezolutorie.

Astfel, imobilele descrise, respectiv locuința identică cu cu parc.nr.151/1 în suprafață de 100 m.p. și grajdul identic cu parc. nr.951/2 în suprafață de 92 m.p. și grădina aferentă de 372 m.p. , însumau în total suprafața de 564 m.p; acestea proveneau de la bunicii pârâtului intimat, respectiv de la numiții O____ V_____ și Rahila, cu precizarea că O____ Rahila a vândut cota de ½ lui Ș_____ G_______, adică tatălui pârâtului, așa cum rezultă din contractul de vânzare cumpărare nr. 133/1985, iar cealaltă cotă de ½ aparținând lui O____ V_____ a făcut obiectul testamentului nr.1419/1983, în favoarea părinților pârâtului.

În atare împrejurări, în mod just, prima instanță a reținut că, la data întocmirii antecontractului în favoarea reclamantei, Ș_____ I____, aceasta era proprietara cotei de ¼ părți din bunurile promise spre vânzare, întrucât Ș_____ G_______ a lui M____ decedase, iar masa succesorală după acest defunct nu se dezbătuse încă.

Nu în ultimul rând, pentru parte din terenul obiect al antecontractului, corect a reținut judecătorul fondului, că Ș_____ I____ nu era proprietară, în cartea funciară fiind trecută proprietară tabulară _________________________ care vânzătoarea nu-și reglementase situația juridică, nici cu ocazia încheierii antecontractului și nici ulterior.

Mai reține instanța de recurs, că motivele invocate de către reclamanta recurentă sunt generice, aspectele învederate fiind verificate de altfel, de către prima instanță, primind o justă soluționare.

Cum criticile formulate de către reclamanta – recurentă nu sunt în măsură să atragă casarea/modificarea sentinței recurate, nefiind dat niciunul din cazurile de casare/modificare ale sentinței așa cum au fost ele prevăzute în art. 304 Cod procedură civilă, și cum sentința pronunțată este rezultatul aplicării corecte a legii și a unei interpretări judicioase a probelor din dosar, în contextul art. 304 ind. 1 raportat la art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E :

Respinge recursul formulat de reclamanta Ț_____ M____, domiciliată în _____________________.48, județul Suceava împotriva sentinței civile nr.666 din data de 19.06.2014 pronunțată de Judecătoria C________ Moldovenesc în dosar nr.XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimații pârâți Ș_____ G_______, domiciliat în mun. C________ Moldovenesc, ______________________, județul Suceava, Z______ V_____, domiciliat în ________________________________ Suceava și M_________ C________ MOLDOVENESC prin primar, cu sediul în mun. C________ Moldovenesc, județul Suceava, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 04 DECEMBRIE 2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

F_____ L_______ C____ M___ G______ F______

N____ F_____

GREFIER,

Ș_____ L_______

G_______

Red. G.F.F.

Jud. fond. Mercheș D____

Tehnored. Ș.L.G.

Ex.2./12.01.2015.