Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL D___

SECȚIA I CIVILĂ

Decizia civilă Nr. 918/2015

Ședința publică de la 21 Mai 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE A__ B_________

Judecător A______ C_______ Tițoiu

Grefier C_______ D______ S_______

Pe rol judecarea apelului formulat de apelantul-reclamant D_______ N______ împotriva Sentinței civile nr. xxxxx pronunțată la data de 24.11.2014 de Judecătoria C______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul-pârât M_________ C______ PRIN PRIMAR, având ca obiect uzucapiune.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelantul-reclamant, personal și asistat de avocat C______ L___ V_______, lipsa fiind intimatul-pârât.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul a fost motivat, declarat în termen, s-a depus întâmpinare și răspuns la întâmpinare, nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Avocat C______ L___ V_______, pentru apelantul-reclamant, solicită instanței încuviințarea probei cu înscrisuri și cu expertiză pentru a lămuri expertul dacă suprafata de 210 mp ce a făcut obiectul contractului de închiriere face parte din suprafața de teren de 545 mp pentru care s-a solicitat constatarea dreptului de proprietate.

Instanța, încuviințează proba cu înscrisurile solicitate în motivele de apel, în temeiul art. 255 raportat la art. 258 C__, va respinge proba cu suplimentul la raportul de expertiză ca nefiind utilă soluționării cauzei.

Constatând că nu mai sunt cereri de formulat acordă cuvântul asupra apelului.

Avocat C______ L___ V_______, pentru apelantul-reclamant, solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței instanței de fond și pronunțarea unei hotărâri prin care să constate dreptul de proprietate. Arată că instanța de fond, în mod eronat a reținut că terenul se află în indiviziune cu ceilalți coproprietari ai construcției, contractul de închiriere a fost încheiat doar pentru suprafața de 210 mp care nu face parte din suprafața de 545 mp, arată că apelantul-reclamant deține terenul din anul 1976 la acea data a ocupat pur și simplu terenul de 545 mp și clădirea iar clădirea a cumpărat-o ulterior în anul 1998

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra apelului civil de față, retine următoarele:

Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei C______ la data de 20.11.2013 sub nr. XXXXXXXXXXXXXX reclamantul D_______ N______ a chemat în judecată pe pârâta M_________ C______ PRIN PRIMAR, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate dreptul său de proprietate asupra imobilului compus din teren în suprafață de 553,95 mp, situat în C______, _________________________, cu vecinii : N – T_____ F_____, V – P______ F_________, S – ______________________________ F_____, teren pe care se află edificată construcția compusă din 4 camere, construcție asupra căreia a dobândit dreptul de proprietate în data de 21.01.1998.

În motivarea în fapt a acțiunii, reclamantul a arătat că locuiește în imobilul construcție mai bine de 30 de ani, din anul 1976, perioadă în care acesta a fost administrat și de IJGCL C______, iar în anul 1998, în baza contractului de vânzare cumpărare nr. 434/21.01.1998, a devenit proprietar asupra construcției compusă din 4 camere cu o suprafață utilă de 85,68 mp, având în folosință pe durata existenței construcției ternul aferent de 113,95 mp, în conformitate cu HCL C______ nr. 151/28.01.1998.

De la data cumpărării construcției a achitat în întregime prețul, a posedat fără să fie tulburat, având posesie pașnică, utilă și sub nume de proprietar, folosind terenul în mod continuu, fără a fi tulburat în vreun fel de vreo altă persoană.

A precizat că imobilul este înscris parțial ( adică o suprafață de 373,50 mp din totalul suprafeței de 553,95) la Direcția Finanțelor Publice, impozitul și taxele fiind achitate la zi. Â

În drept a invocat art. 35 C.pr.civ., 928, 930 lit. c și urm C.civ.

A anexat, în copii, contract de vânzare cumpărare, carte de identitate, certificat de atestare fiscală, acordul Municipiului C______ privind avizarea documentațiilor tehnice cadastrale și îndeplinirea formalităților de publicitate, răspunsuri ale Municipiului C______ .

La data de 23.04.2014 pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă și neîntemeiată.

A arătat că temeiul juridic indicat de reclamant nu răspunde cerințelor impuse de art.194 C.pr.civ, referitoare la obligația indicării obiectului cererii, valoarea lui și motivele de drept pe care se întemeiază cererea.

A invocat excepția inadmisibilității acțiunii, arătând că imobilul situat în C______, ________________________ a fost preluat de stat în baza decretului 223/1974, deciziei nr. 145/1976 și a procesului de preluare încheiat la data de 18.09.1978, conform adresei emise de RAADPFL C______ nr. 8811/24.07.2013.

Potrivit contractului de vânzare cumpărare nr. 434/21.01.1998, reclamantul a cumpărat, în baza legii nr. 112/1995, locuința situată în C______, _________________________, iar ternul în suprafață de 113,95 se atribuie cumpărătorului pe toată durata existenței construcției conform HCL 151/1998.

Astfel, RAADPFL C______, în calitate de administrator al bunurilor ce aparțin domeniului privat al Municipiului C______, a încheiat cu reclamantul contractul de închiriere nr. 154/10.09.2007, ce are ca obiect o suprafață de teren de 210 mp, aferentă imobilului construcție, în indiviziune cu ceilalți proprietari ai imobilului.

Reclamantul a cunoscut faptul că a exercitat posesia în calitate de chiriaș, fiind astfel un detentor precar și invocând cu rea credință prescripția achizitivă.

Pârâta a precizat că reclamantul nu a făcut dovada că a stăpânit și a exercitat posesia sub nume de proprietar, acesta ocupând terenul în calitate de chiriaș, iar simpla folosință nu conferă un drept de proprietate asupra acestuia, nefiind întrunite cerințele art. 35 C.pr.civ.

În drept a invocat art. 205 C.pr.civ.

Raportul de expertiză a fost depus la dosar la data de 02.07.2014.

La termenul de judecată din data de 08.09.2014 reclamantul a depus la dosar contractul de închiriere nr. 154/10.09.2007 , în original.

La data de 10.10.2014 reclamantul a formulat precizare la acțiune solicitând constatarea dreptului său de proprietate asupra suprafeței de teren de 545 mp, așa cum rezultă din măsurătorile efectuate în cauză de expert.

A solicitat respingerea excepției inadmisibilității acțiunii, invocată de către pârâtă, acțiunea fiind admisibilă, în condițiile în care reclamantul a posedat continuu, neîntrerupt și netulburat, nefiind vorba de o detenție precară, făcându-se o gravă confuzie că ar mai exista alți proprietari ai imobilului.

A precizat că respectivul contract de închiriere a fost încheiat la exact 31 de ani de la data cumpărării de către reclamant a imobilului construcție, deci termenul pentru a uzucapa este îndeplinit.

La termenul de judecată din data de 03.11.2014 instanța a dispus, la cererea reclamantului, emiterea unei adrese către Consiliul Local al Municipiului C______ pentru a înainta Hotărârile Consiliului Local al Municipiului C______ nr. 377/2009 și 378/2009 și pentru a comunica data de la care terenul în suprafață de 553,95 mp, situat în C______, _________________________, jud. D___, a intrat în domeniul privat al Municipiului C______ și administrarea RAADPFL C______ și în ce bază legală s-a încheiat contractul de închiriere pentru suprafețele de teren aferente imobilelor cumpărate în baza Legii 112/1995 nr. 154/10.09.2007, răspunsul fiind depus la data de 21.11.2014.

Prin sentința civilă nr.xxxxx/24.11.2014 pronunțată de Judecătoria C______ a fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâta M_________ C______ prin Primar, a fost respinsă acțiunea formulată de către reclamantul D_______ N______ în contradictoriu cu pârâta M_________ C______ prin Primar.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:

A reținut că invocarea unui temei de drept eronat nu poate influența justa soluționare a cauzei, deoarece instanța stabilește cadrul legal și procesual în raport cu pretențiile formulate.

De altfel, prin indicarea motivelor de drept pe care se întemeiază cererea nu trebuie a se înțelege neapărat indicarea unui text de lege ori a unui principiu de drept exprimat în termeni consacrați de legiuitor sau de doctrina dreptului, fiind suficient a se face o expunere din care să rezulte elementele unui text al legii sau al unui principiu de drept pe care reclamantul nu este obligat a-l indica precis.

În speță, deși s-a indicat un temei de drept eronat în raport cu titulatura cererii și pretențiile formulate, dar și cu susținerile apărătorului reclamantului în fața instanței, se constată că aceasta se încadrează în dispozițiile care reglementează uzucapiunea prevăzută de codul civil.

Prin urmare respingând ca inadmisibilă acțiunea întrucât a fost eronat încadrată juridic, deși ea este reglementată de dispozițiile codului civil se încalcă principiul liberului acces la justiție, art. 6 din CEDO.

Instanța a reținut că imobilul situat în C______, _________________________, jud. D___, compus din teren în suprafață de 730 mp și casa cu 4 camere și anexe, a fost preluat de stat în baza decretului 223/1974, deciziei nr. 145/1976 și a procesului-verbal de preluare încheiat la data de 18.09.1978, conform adresei emisă de RAADPFL C______ nr. 881/24.07.2013, fila 113-117.

Reclamantul D_______ N______ a devenit în baza contractului de vânzare-cumpărare imobiliară nr. 434/21.01.1998, proprietarul imobilului in care locuia în calitate de chiriaș, in condițiile Legii nr.112/1995 – in ce privește locuința cu 4 camere și a unui drept de folosință pe durata existenței construcției, a terenului aferent în suprafață 113,95 mp, respectiv cota indiviză din teren, conform hotărârii Consiliului Local al Municipiului C______ nr. 151/28.01.1998.

De asemenea, în baza contractului de închiriere pentru suprafețele de teren aferente imobilelor cumpărate în baza Legii 112/1995 nr. 154/10.09.2007, fila 104, RAADPFL C______ în calitate de locator a închiriat reclamantului suprafața de teren de 210 mp aferentă imobilului construcție situat în C______, _________________________, dobândit de reclamant în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 434/21.01.1998, teren în indiviziune cu ceilalți proprietari ai imobilului construcție, proporțional cu suprafața din construcție deținută în proprietate.

Terenul în suprafață de 553,95 situat în C______, _________________________, pentru care reclamantul solicită constatarea dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii, figurează în inventarul domeniului privat al municipiului C______, fiind identificat la poziția 491, anexa nr. 1 la HCL nr. 378/2009, aprobată în cadrul ședinței ordinare din data de 27.08.2009, dată la care terenul a intrat în inventar. Prin HCL nr. 377/27.08.2009 a fost aprobată darea în administrarea RAADPFL C______ a acestui teren, adresa de la fila 152.

Prin urmare, reclamantul a avut cunoștință despre faptul că avea calitatea de chiriaș și în această calitate a exercitat posesia până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare in temeiul legii speciale, contract încheiat ulterior datei intrării in vigoare a acestui act normativ, reclamantul având doar calitatea de chiriaș al locuinței, situată la nr. adm. 39.

Astfel cum rezultă din raportul de expertiză întocmit in cauză de expertul T____ V_______, terenul pe care reclamantul îl solicită cu titlu de uzucapiune are suprafața de 545 mp și face parte dintr-o suprafață mai mare de 700 mp având nr. cadastral xxxxxx și nu există delimitare materializată între acesta și cel deținut în baza contractului de închiriere.

Din această probă științifică rezultă că reclamantul, chiriaș în imobilul construcție, a folosit și o suprafață de teren suplimentară nedelimitată de terenul aferent construcției in care a locuit.

Instanța a apreciat în aceste condiții că reclamantul nu putea să înceapă o posesie utilă, de vreme ce a început folosirea terenului ca urmare a ocupării in calitate de chiriaș al locuinței edificate pe terenul care nu este delimitat de terenul față de care se invocă uzucapiunea.

Potrivit art.1853 Cod civil vechi, actele ce exercităm asupra unui lucru al altuia, sub nume precar, adică in calitate de locatari, nu constituie o posesiune sub nume de proprietar.

Deci, reclamantul a avut doar calitatea de detentor precar, stăpânirea terenului fiind lipsită de elementul intențional, psihologic al posesiei. Stăpânirea materială a lucrului a fost exercitată pentru altul si nu pentru sine, iar precaritatea echivalează cu lipsa posesiei.

In aceste condiții, declarația martorei P______ F_________ nu poate fi luată in considerare, întrucât aceasta este in contradicție cu actele evocate mai sus. Astfel, martora a relatat ca avea convingerea că reclamantul a cumpărat casa cu teren cu tot, deoarece terenul era îngrădit și lucrat de reclamant, însă ulterior a aflat că a fost cumpărată numai casa, terenul fiind al Primăriei, pentru care plătește impozit.

Prin urmare, fiind vorba de deținerea imobilului cu titlu de închiriere, reclamantul a devenit proprietar abia in baza Legii nr.112/1995, iar plata impozitului nu conduce la intervertirea detenției precare în posesie utilă, in condițiile stipulate de dispozițiile art.1858 Cod civil vechi.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul D_______ N______, criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală, solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței civile atacate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să i se constate dreptul de proprietate.

În motivarea a arătat că instanța de fond în mod greșit a reținut că apelantul a solicitat să i se constate un drept de proprietate asupra unei suprafețe pentru care exista un contract de închiriere între acesta și RAADPFL C______, contract care a avut o valabilitate de doar doi ani și pe care nu l-a prelungit nici până în prezent. Terenul pe care îl deține din anul 1976 face parte din curtea locuinței pe care apelantul a cumpărat-o în anul 1998 cu contractul nr.434/21.01.1998. Asupra casei compusă din 4 camere este proprietar în baza contractului de vânzare mai sus enunțat și cele reținute de către instanța prin care terenul trecea în domeniul privat al Mun. C______ respectiv în administrarea RAADPFL C______ sunt emise după încetarea contractului de închiriere și acestea vizează suprafața de 553,95 mp și pentru care nu a existat niciodată un contract de închiriere iar anterior acestei date, singurul contract de închiriere viza o suprafață de 210 mp.

La solicitările apelantului i s-a comunicat că acest teren aparține proprietății private a municipiului C______ să-i comunice modul în care a fost dobândit acest teren, respectiv situația juridică a acestuia.

În mod eronat instanța de fond a înțeles că ar fi încălcat constatarea dreptului său de proprietate pentru o suprafață de teren pentru care în trecut a avut contract de închiriere, aspect ce nu este adevărat. Chiar expertul desemnat în cauză a constatat prin măsurare că terenul de 545 mp face parte dintr-o suprafață de 700 mp, delimitând această suprafață prin măsurători suprafața pentru care a existat în trecut contract de închiriere.

De asemenea, instanța în mod greșit a reținut că la dosar a depus doar un certificat de atestare fiscală pentru o suprafață de 373,50 mp, când în realitate, exista și la fila 79 din dosar, un alt certificat de atestare fiscală pentru suprafața de 538 mp, certificat emis la data de 19.12.2013.

Nu i se poate imputa reclamantului faptul că a avut cunoștință de calitatea de chiriaș pentru o suprafață de teren pentru care nu a existat un contract de închiriere, așa cum în mod greșit a motivat instanța de fond.

Intimatul M_________ C______ prin Primar a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea apelului ca neîntemeiat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței apelate.

A arătat că a solicitat constatarea dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren de 553,95 mp, situat în C______, ________________________.

Ulterior, prin apelul promovat împotriva sentinței civile nr.xxxxx/2012 reclamantul, a modificat obiectul cererii, acesta solicitând constatarea dreptului de proprietate asupra unei alte suprafețe-teren, respectiv suprafața de 335 mp. situat la aceeași adresa, respectiv C______, ________________________.

Consideră că sunt incidente prevederile art. 478 alin.(3) NCPC conform cărora în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu pot formula pretenții noi,,

O altă critică, este aceea că, susținerile reclamantului, D_______ N______, sunt nefondate întrucât acesta, în mod cert a cunoscut faptul că terenul în litigiu aparține domeniului privat al Municipiului C______, din moment ce între acesta si RAADPFL C______, în calitate de administrator al bunurilor ce aparțin domeniului privat al Municipiului C______ a fost încheiat contractul de închiriere nr. 154/10.09,2007 ce are ca obiect suprafața de teren de 210 mp , aferenta imobilului-construcție, situat în C______, ________________________ jud D___.

Reclamantul D_______ N______ a cunoscut faptul ca a exercitat posesia numai în calitate de chiriaș conform contractului încheiat, atribuindu-se doar unul din prerogativele dreptului de proprietate, respectiv folosința si in atare condiții solicitarea dreptului de a fi constatată uzucapiunea nu poate fi primita.

Între cei 210 mp ce au făcut obiectul contractului de închiriere nr. 154/10.09.2007 si terenul in ligiu de 335 mp, exista legătura, ambele făcând parte din suprafața totala de 730 mp, preluat de stat în baza decretului 223/1974 , deciziei nr. 145/1976 si a procesului verbal de preluare încheiat la data de 18.09.1978, teren ce a trecut în proprietatea statului, acest aspect fiindu-i adus la cunoștința reclamantului prin adresa nr.8811/24.07.2013, emisa de RAADPFL C______ .

Terenul este proprietatea Municipiului C______, astfel că nu sunt întrunite prevederile art. 1864, și art. 1890 Cod civil, reclamantul exercitând asupra acestuia o detenție precară și nu o posesie utilă elementul psihologic fiind deținut de adevăratul proprietar, respectiv M_________ C______ prin Primar.

In practica judiciara s-a decis ca, nu se poate dobândi proprietatea bunului închiriat prin uzucapiune de către chiriaș acesta fiind un detentor precar.

Simplii detentori precari nu pot uzucapa, ei dețin lucrul in baza unui titlu netranslativ, care-i obliga la restituire către proprietar. Aceasta îi împiedica sa aibă animus domini, cu intenția de a se comporta ca proprietar. Precaritatea are caracter permanent si creează prezumția ca a existat pana la capăt. De asemenea, actele care se executa asupra lucrului ce aparține altuia in calitate de locator nu constituie o posesie sub nume de proprietar. Locatorul exercitând posesia in numele altuia, respectiv al proprietarului, in calitate de detentor precar nu poate beneficia de prevederile din cod privind uzucapiunea, oricât ar dura posesia.

Pentru a uzucapa, posesia trebuie exercitata sub nume de proprietar, ori in speța de fata adevăratul proprietar al terenului nu este reclamantul, acesta fiind doar un detentor precar ce invoca cu rea-credinta prescripția achizitiva, terenul figurând in domeniul privat al Municipiului C______ ,așa cum rezulta chiar din Hotărârea nr.378/2009, anexa nr.l, poz. 491.

Intimatul arată că, chiar daca terenul in litigiu nu ar fi făcut parte din domeniul privat al Municipiului C______, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a uzucapa.

Art.1890 vechiul C.civ. reglementează posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate asupra unui bun daca se face dovada ca cel care invoca uzucapiunea a exercitat o posesie utila si sub nume de proprietar un interval de timp mai mare de 30 de ani.

După cum chiar reclamantul susține, așa zisa posesie a terenului in litigiu, a început in 1998, când acesta a devenit proprietarul construcției compusa din patru camere, situat în C______, ________________________ jud D___, prin urmare nu este împlinit termenul de 30 de ani, din anul 1998 până în anul 2013, când a fost introdusa acțiunea au trecut doar 15 ani.

Prin urmare, in speța nu este îndeplinită prescripția achizitiva de lungă durată-30 ani cu privire la imobilul în litigiu.

Analizând cererea de apel, prin prisma susținerilor părților, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor art.476-477 NCPC tribunalul reține următoarele:

Apelantul reclamant este titularul dreptului de proprietate asupra apartamentului situat în C______, _________________________, județul D___, în temeiul contractului de vânzare cumpărare nr.434/21.01.1998, contract prin care i s-a atribuit în folosință și suprafața de teren de 113,95 m.p.

Totodată prin contractul de închiriere (aflat la fila 104 din dosar) se constată că reclamantul apelant a primit în folosință suprafața de teren de 210 m.p, aferentă imobilului construcție dobândit în temeiul contractul de vânzare cumpărare mai sus menționat.

Prin acțiunea de față reclamantul apelant a solicitat constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune pentru suprafața de 553,95 m.p, teren aferent imobilului cumpărat și care face parte din proprietate privată a unității administrative teritorială a Municipiului C______.

Potrivit art. 22 din Legea nr. 112/1995, „în cazul în care apartamentul care se restituie în natură se află într-o clădire cu mai multe apartamente, foștii proprietari sau moștenitorii lor dobândesc cotă-parte din proprietatea indiviză asupra tuturor părților de construcții și instalații, precum și asupra dotărilor, care, prin natura lor, nu se pot folosi decât în comun.

C___ de proprietate se dobândește indiferent de clădirea, scara sau etajul la care este situat apartamentul.

În privința terenurilor, dispozițiilor alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător.

Totodată, potrivit art. 33 din Normele metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995 stabilite prin H.G. nr. 20/1996 astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 9 din H.G. nr. 11/1997 si care după republicare în devenit art.37, în situațiile de vânzare către chiriași a apartamentelor și, când este cazul, a anexelor gospodărești și a garajelor aferente, dreptul de proprietate se dobândește și asupra terenului aferent, cu respectarea dispozițiilor art. 26 alineatul ultim din lege.Textul art.26 din lege prevede că "suprafețele de teren preluate de stat sau de alte persoane juridice, aflate la data de 22.12.1989 în posesia acestora și care depășesc suprafețele aferente construcției rămâne în proprietatea statului, per a contrario, cele care nu depășesc această suprafață, respectiv care asigură o utilizare normală a construcției.

Regimul juridic instituit pentru sintagma de "teren aferent" conform Legii nr. 112/1995, în cazul cumpărării locuinței de către chiriași, este mult mai restrâns decât cel reliefat prin diferite reglementări anterioare, în sensul că vizează numai terenul aflat sub construcție, incluzând și dreptul de folosință pentru acces la elementele clădirii, iar nu și terenul alăturat, indiferent de categoria de folosință, limitarea fiind impusă de art. 26 alin. (3) din Legea nr. 112/1995.

Fiind un mod de dobândire a proprietăți, uzucapiunea se întemeiaza pe faptul posesiei imobilului pe perioada de timp ceruta de lege. Asadar, când posesiunea unui imobil se prelungeste pe o anumita perioada, în anumite conditii impuse de lege, acest fapt nu ramâne fara consecinte juridice, cea mai importanta fiind aceea ca, la epuizarea termenului, aceasta stare de fapt duce la nașterea dreptului de proprietate asupra imobilului, în patrimoniul persoanei care a avut posesia lui utila.

Pentru a produce efecte juridice trebuie ca posesia sa fie exercitata în anumite conditii, sa aiba calitatile necesare care sa o faca apta sa duca la dobândirea proprietatii dupa trecerea perioadei de timp prevazuta de lege.

Potrivit art. 1846 din VCodul civil, orice prescriptie este întemeiata pe faptul posesiei, iar art.1847 din acelasi cod stabileste conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca posesia pentru a conduce la dobândirea dreptului de proprietate, respectiv ca trebuie sa fie continua, neîntrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar.

Exercitarea posesiei sub nume de proprietar înseamnă ca posesorul trebuie sa posede animo domini, adică pentru sine si cu intenția de a se comporta ca proprietar; în caz contrar, când exercitarea actelor de fapt asupra bunului imobil se face în numele altuia, posesia are caracter precar, iar beneficiile exercitării ei aparțin celui a cărui pretenție de drept se manifesta prin intermediul detentorului de fapt. Art.1855 din Codul civil prevede, în acest sens, ca atunci când posesorul a început a poseda pentru altul se presupune ca a conservat aceeasi calitate, daca nu este proba contrarie.

Desi nu este tratata ca viciu al posesiei în Codul civil, precaritatea poate fi considerata mai mult decât atât, si anume ca o lipsa a însasi posesiei, deoarece este lipsita de "animus domini", adica de elementul intentional al posesiei. În conceptia VCod civil ea apare, totusi, ca un viciu absolut si perpetuu al posesiei pentru ca persoanele enumerate în art. 1853 din cod poseda pentru altul: locatarul pentru proprietar, depozitarul pentru depozitant, uzufructuarul pentru nudul proprietar.

În speta, se constata ca reclamantul a luat în stapânire terenul în litigiu prin extinderea folosintei imobilului atribuit prin contractul de vânzare cumpărare încheiat cu RAADPFL în anul 1998, care a avut ca obiect o locuinta- respectiv prin exercitarea unor acte de folosinta si asupra unei suprafete de aproximativ 553,95 m.p, excedentara celei aferente locuintei închiriate, astfel cum a fost ea înțeleasă de legiuitor prin dispozițiile legii 112/1995.

Posesia astfel începuta, prin extinderea folosinței, nu este exercitata pentru sine, sub nume de proprietar, ci o posesie exercitata pentru altul, respectiv pentru adevăratul titular al bunului imobil si cu îngăduința acestuia, respectiv unitatea administrativ teritorială a Municipiului C______, astfel ca ea nu tinde la o uzurpare a proprietății si nu se poate confunda cu o posesie utila, nefiind de natura sa duca la dobândirea proprietății prin uzucapiune.

Prin urmare, chiar daca din declarația martorului rezulta ca reclamantul a avut în posesie si o alta suprafața de teren decât cea atribuita în folosința prin contract de închiriere și de vânzare cumpărare, aceste probatorii nu demonstrează decât simpla stăpânire în fapt a imobilului în litigiu, nu si exercitarea ei sub nume de proprietar, iar din acest punct de vedere este lipsita de relevanta atât susținerea conform careia folosinta acestei suprafete a fost exercitata anterior încheierii contractului de închiriere referitor la locuinta si la terenul aferent ei si nici lipsa oricarei tulburari din partea autoritatilor administrative deoarece simpla îngaduinta a proprietarului nu este de natura a consolida efectul achizitiv al posesiei afectata de viciul precaritatii.

Nefondata este si sustinerea referitoare la intervertirea precaritatii întrucât aceasta nu poate fi sustinuta decât în limitele si în cazurile prevazute de art. 1858 din Codul civil, ori împrejurarea alipirii terenului ce se pretinde a fi uzucapat de suprafata aferenta locuintei închiriate sau cea a îngradirii lui, nu se încadreaza în nici unul din modurile stabilite de textul de lege mentionat pentru a putea fi considerata o dovada a încetarii precaritatii posesiei si un semn al începutului unei posesii utile, sub nume de proprietar, cum în mod nefondat se sustine în apel.

Din considerentele ce preced rezulta ca reclamantul a avut și are și în prezent calitatea de detentor precar al terenului în litigiu, în sensul art.1853 alin. 2 din Codul civil, si ca nu a exercitat o posesie utila asupra acestuia, apta sa conduca la dobândirea proprietatii, aspecte reținute în mod corect și de instanța de fond, care a pronunțat o sentință legală și temeinică.

Având în vedere cele mai sus expuse și în temeiul art.480 alin.1 NCPC tribunalul urmează să respingă apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge apelul formulat de apelantul-reclamant D_______ N______, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în C______, _________________________, jud. D___, împotriva sentinței civile nr. xxxxx pronunțată la data de 24.11.2014 de Judecătoria C______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul-pârât M_________ C______ prin PRIMAR, cu sediul în C______, ______________, nr. 7, jud. D___, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 21 Mai 2015.

Președinte, A__ B_________		Judecător, A______ C_______ Tițoiu
	Grefier, C_______ D______ S_______

Red.jud.A.C.Tițoiu

Tehn.S.V./4 ex/10.07.2015.

Jud.fond-L.C______