Dosar nr. XXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 14/2014
Ședința publică de la 16 Ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C______ H______
Judecător D______ R_____ L______
Judecător M____ D______
Grefier A__ B______
Pe rol fiind judecarea recursului civil privind pe recurent L________ V_____, recurent L________ M____, recurent L________ A_____ și pe intimat C_____ N______, având ca obiect uzucapiune, împotriva sentinței civile nr. 193 din 21.03.2013 pronunțată de Judecătoria Avrig.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă pentru recurenții reclamanți, avocat A____ A_____, intimatul pârât C_____ N______ personal și asistat de avocat M____ A____ L_______.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier , după care:
Reprezentantul recurenților reclamanți avocat A____ A_____ declară că nu are alte cererii sau probe de administrat în cauză.
Reprezentanta intimatului pârât, avocat M____ A____ L_______ declară că nu are alte cererii sau probe de administrat în cauză.
Tribunalul, nefiind alte cererii sau probe de administrat în cauză, încheie faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul recurenților reclamanți, avocat A____ A_____ solicită în principal admiterea apelului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanței, iar în subsidiar, modificarea în totalitate a sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată și precizată cu obligarea intimatului pârât la plata cheltuielilor de judecată. În situația în care instanța de control apreciază că sentința atacată este temeinică și legală, solicită a fi modificată în parte, în sensul reducerii cheltuielilor de judecată la care reclamanții au fost obligați. În ambele cazuri, cu cheltuieli de judecată.
Critică sentința instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie având în vedere că reclamanții nu au investiți instanța cu o uzucapiune întemeiată pe DL nr.115/1938 și nici nu au făcut apărări pe acest temei juridic, motiv pentru care instanța era obligată să se pronunțe strict pe starea de fapt descrisă și calificată juridic de către reclamanți. O eventuală schimbare a temeiurilor juridice este apreciată ca admisibilă doar după prealabila punere în discuția părților a acestui aspect, o conduită contrară echivalând cu o pronunțare pe o altă cauză juridică, ce echivalează cu o nepronunțare asupra fondului.
Critică de asemenea sentința atacată pe faptul că instanța de fond a interpretat în mod greșit probatoriul administrat în cauză, respectiv , a reținut în mod neîntemeiat că antecesorul reclamanților a avut posesia parcelei în litigiu începând cu anul 1950, când de fapt posesia s-a exercitat începând cu anii 1945-1946, stare de fapt necontestată de către pârât.
Cu privire la cheltuielile de judecată, solicită a se observa că în speța de față, onorariul solicitat de avocat este mult prea mare față de valoarea pricinii, față de volumul de muncă depus în pregătirea apărării și față de complexitatea, dificultatea sau noutatea litigiului, astfel încât apreciază că solicitarea recurenților reducerea cheltuielilor de judecată este pe deplin întemeiată.
Depune la dosar Concluzii scrise pe care le susține și oral.
Reprezentanta intimatului pârât, avocat M____ A____ L_______, solicită respingerea, menținut sentința instanței de fond ca fiind temeinică și legală. Cu cheltuieli de judecată.
Arată că motivele invocate de către recurenți în recursul formulat sunt lipsite de temei legal, neputându-se invoca faptul că instanța de fond a pășit la analiza îndeplinirii condițiilor uzucapiunii întemeiate pe DL 115/1938, fără a pune în discuția părților dispozițiile Codului civil din 1864. Instanța, a considerat în mod nemijlocit că posesia reclamanților a fost începută în anul 1950, așa cum a arătat și martora B_____ M____, audiată la solicitarea reclamanților și s-a pronunțat pe starea de fapt invocată, neschimbând temeiul de drept așa cum s-a invocat de către recurenți.
Cu privire la petitul privind cheltuielile de judecată, solicită a fi respins, arătând că acestea au fost pe deplin justificate.
Față de aceste motive, precum și cele arătate în întâmpinare și pe care le susține și oral pe scurt, solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
T R I B U N A L U L
Asupra recursului de față instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 193/2013 a Judecătoriei Avrig s-a respins excepția autorității de lucru judecat și excepția inadmisibilității formulată de pârât.
S-a respins acțiunea formulată și precizată a reclamanților L________ M____, L________ A_____ și L________ V_____ în contradictoriu cu pârâtul C_____ N______.
Au fost obligați reclamanții la cheltuieli de judecată de 4000 lei.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că reclamanții L________ au solicitat a se constata că au dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra unei porțiuni de 79 mp din imobilul înscris în CF xxxxxx Avrig nr. top 106 proprietatea pârâtului și ca urmare să se dispună dezmembrarea imobilului și intabularea în CF a dreptului de proprietate.
Pârâtul prin întâmpinare a invocat excepția autorității lucrului judecat față de sentința civilă 769/2011 irevocabilă care a avut ca obiect revendicarea imobilului teren de 76 mp de către reclamantul L________ V_____ antecesorul reclamanților din prezentul litigiu.
Constatând că obiectele celor două dosare nu sunt identice respectiv că în prezentul dosar se invocă uzucapiunea imobilului conform art. 1846 și urm. C.civil iar în dosarul XXXXXXXXXXXX s-a invocat revendicarea conf. art. 480 C.civil și Lg.18/91 s-a respins excepția lucrului judecat.
Față de condițiile impuse de dispozițiile C.civi pentru uzucapiunea prev. de art. 1847 invocate de reclamanți instanța de fond a statuat că nu s-a dovedit începerea posesiei de către antecesorul acestora anterior anului 1947 astfel că nu era aplicabilă în cauză.
Față de data începerii posesiei 1950 s-a statuat că erau aplicabile disp. DL 115/38 însă nici art. 27,28 ale antecesorului nu au fost îndeplinite.
Împotriva sentinței au declarat în termen recurs reclamanții L________ M____, L________ A_____ și L________ V_____ care au solicitat în principal casarea cu trimitere spre rejudecare iar în subsidiar modificarea sentinței și admiterea acțiunii lor sau reducerea cheltuielilor de judecată la care au fost obligați.
Recurenții au invocat în principal nelegalitatea sentinței deoarece instanța nu s-a pronunțat pe fondul cauzei deoarece deși a fost investită cu o acțiune în uzucapiune de lungă durată conf. C.civil a soluționat cauza pe dispozițiile DL 115/38 cu care nu a fost investită.
Al doilea motiv de recurs vizează aprecierea greșită a probatoriului administrat în cauză.
Astfel s-a reținut greșit anul începerii posesiei deși martora B_____ M____ a arătat că antecesorul lor a început posesia anterior anului 1950 astfel că în cauză erau aplicabile dispozițiile art. 1847 C.civil.
S-a invocat de asemenea că instanța de fond trebuia să facă aplicarea prev. art. 274 alin.3 C.pr.civ. în sensul reducerii cheltuielilor de judecată a pârâtului apreciind că față de valoarea pricinii onorariul era prea mare.
În drept s-au invocat prev. art. 299-316 C.pr.civ., art. 1890, 1847 C.civil și Dec.ÎCCJ 7083/2011.
Intimatul C_____ N______ prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată deoarece instanța de fond a statuat asupra fondului cauzei raportat la probele testimoniale administrate în cauză.
Analizând recursul în limita motivelor invocate cât și din oficiu instanța l-a găsit nefondat pentru următoarele considerente:
Raportul juridic dedus judecății a vizat acțiunea reclamantului L________ V_____ jr., L________ M____ și L________ A_____ în contradictoriu cu pârâtul C_____ N______ de constatare a dobândirii dreptului de proprietate de către antecesorul reclamantului a unei suprafețe de 79 mp din CF xxxxxx Avrig nr. 106 de dezmembrare a acestuia în două corpuri funciare și de intabulare a dreptului de proprietate asupra celui de 79 mp.
Reclamanții au invocat începerea posesiei din 1945-1946 astfel că ar fi aplicabile cauzei prev. art. 1847, 1846 C.civil.
Conform CF xxxxxx Avrig nr. top. 105, 106 proprietar este pârâtul C_____ N______ dreptul de proprietate fiind dobândit prin întreținere în anul 1973 iar anterior imobilul a fost proprietatea lui C_____ M____ dobândit prin cumpărare în 1936 ( f.32,34 dosar fond ).
Instanța de fond a reținut că între părți a mai existat un litigiu dosar XXXXXXXXXXXX, deoarece s-a invocat și excepția autorității lucrului judecat care a fost respinsă legal, prin care L________ V_____ a fost obligat să lase în deplină proprietate imobilul de 76 mp cuprind în CF xxxxxx top 105, 106.
La fondul cauzei s-au administrat probe testimoniale, interogatorii și expertiza tehnică pentru ca instanța să poată aprecia anul începerii posesiei și raportat la acestea să statueze asupra normelor de drept aplicabile față de cele invocate de către reclamant.
În ceea ce privește motivul de recurs vizând casarea cu trimitere spre rejudecare deoarece instanța nu s-a pronunțat asupra fondului cauzei acesta este neîntemeiat.
Aplicativitatea dispozițiilor art. 312 al.5 C.p.civ. sunt strict limitative și impun casarea numai dacă s-a soluționat procesul fără cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost regulat citată.
În speță instanța de fond nu a soluționat procesul pe excepție pentru a se aprecia că nu s-a cercetat fondul așa cum se susține.
Susținerea privind necercetarea fondului de către instanța de fond deoarece s-a raportat în soluționarea cauzei la DL 115/38 care nu a fost invocat este nefondat.
Instanța de fond verificând în limitele investirii condițiile uzucapiunii invocate a statuat că uzucapiunile începute între 1943-1947 sunt supuse dispozițiilor C.civil.
În atare situație față de probele administrate a constatat că nu sunt îndeplinite cerințele uzucapiunii de 30 ani prev. de art. 1846-1862 C.civil deoarece data începerii posesiei s-a dovedit a fi anul 1950 și nu între 1943-1947 așa cum s-a susținut.
Ca atare, obiectul acțiunii nu a fost schimbat așa cum se susține de către recurenți însă temeiul juridic nu leagă instanța care este îndreptățită și chiar obligată în exercitarea rolului său activ să dea acțiunii calificarea juridică exactă care poate fi alta decât cea dată de reclamant.
Astfel instanța de fond față de data începerii posesiei a verificat cerințele îndeplinirii uzucapiunii însă sub imperiul DL 115/1938 deoarece dispozițiile C.civil nu erau aplicabile.
În concluzie instanța de fond s-a pronunțat pe fondul cauzei respectiv pe dobândirea dreptului de proprietate în condițiile prescripției achizitive astfel că nefiind incidente prev. art. 312 al.5 C.pr.civ. se va respinge acest motiv de recurs.
Motivul de recurs vizând aprecierea greșită a probelor prev. de art.304 pct.8 C.pr.civ. este nefondat.
Depozițiile martorilor invocați de recurenți inclusiv cea a lui B_____ M____ atestă începerea posesiei în 1950 și nu se poate reține o altă dată așa cum susțin aceștia.
Nici răspunsul la interogatoriu al pârâtului nu a relevat data începerii posesiei în 1946- 1947 ci a atestat că imobilele au fost delimitate de antecesorii lor așa cum sunt și în prezent de circa 60 de ani astfel că posesia a aparținut pârâtului intimat C_____.
În atare situație instanța de fond a apreciat legal actul dedus judecății raportat la probele administrate.
În ceea ce privește motivul de recurs vizând reducerea cheltuielilor de judecată în speță a onorariului avocațial al pârâtului conf. art. 274 alin.3 C.pr.civ. instanța îl va respinge.
Conform textului legal invocat instanța poate să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, ori de câte ori constată că sunt nepotrivit de mari sau de mici față de valoarea pricinii sau de munca îndeplinită.
În cauză, instanța de fond nu a procedat la reducerea onorariului avocațial al pârâtului și nici instanța de recurs nu îl va reduce raportat la valoarea pricinii deoarece cauza s-a desfășurat în decursul a mai multor termene de judecată la care s-au audiat martori, s-a efectuat expertiză topografică astfel că s-a acordat consultanța juridică la fiecare termen iar munca îndeplinită de acesta se circumscrie valorii de 4000 lei.
Pentru toate aceste considerente în baza art. 312 al.1 C.pr.civ. se va respinge recursul declarat și se va menține ca legală sentința civilă 193/2013 a Judecătoriei Avrig.
În baza art. 274 C.pr.civ. vor fi obligați recurenții la cheltuieli de judecată de 1500 lei către intimatul C_____ N______, aceștia aflându-se în culpă procesuală urmare a pierderii procesului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenții L________ M____, L________ A_____, L________ V_____ împotriva sentinței civile nr.193/2013 a Judecătoriei Avrig pe care o menține.
Obligă recurenții la cheltuieli de judecată de 1500 lei către intimatul C_____ N______.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 16.01.2014.
Președinte, C______ H______ |
Judecător, D______ R_____ L______ |
Judecător, M____ D______ |
Grefier
A__ B______
red.D.R.L.23.01.2014
j.f.C.E.M_______
tehn.A.B.-24.01.2014
2 ex.